7,506 matches
-
mie și lui Mihai ne-a fost hărăzit să lo cuim în camera din vârful turnului... Asemenea unui microcosm închis în sine, camera nu avea sobă, neputând fi locuită decât vara. În schimb, avea patru geamuri îndreptate către cele patru zări ale Muscelului, așa că, neexistând nici un perete liber, patul era așezat chiar în mijlocul camerei, ceea ce îi dădea un aer vag suprarealist, ca în romanele lui Cocteau. Fiind vară, Dinu Noica avea puține lecții și-și ocupa mai tot timpul lucrând la
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
scrisă la 31 august. Trebuia să mă întorc cât mai urgent la București pentru cele lalte examene (româna, istoria, limba rusă și constituția)... Lua sfârșit pentru mine cea de-a doua călătorie: cea a Turnului care privea înspre cele patru zări ale lumii și a Magului ce oficia într-însul... Singur m-am întors la București, putând să-mi însușesc fără falsă modestie locuțiunea lui Caesar: Veni, vidi, vici! La istorie - fusesem atâția ani profesor de istorie... La română - o compoziție
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
marginile luptei și ale durerii fără de sfârșit și fără rost, să te îneci de bunăvoie în Oceanul Indiferenței, să te afunzi în smârcurile disperării mute și senine, în care nu trebuie să mai faci nimic, pentru că nu mai sunt nici zări de lumină și nici dorul chinuitor după ele, pentru că totul fiind negru e ca și cum ar fi alb totul... Odihnește-te... Numai prima clipă e grea! Atunci când o groaznică tristețe îți junghie inima și o îngheață, și când știi că tot
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și răgușite, ca urmare a vocalizelor stridente emise alandala, nonstop... Cireada înainta păscând liniștit. În urma ei un roi de grauri, Ca niște valuri cenușii, S-amestecă prin bălării. S-așază-n coarne pe la tauri, Fac fel de fel de nebunii. Până ce-n zarea depărtată Spre lacul trist se pun pe drum. Și cum se duc,acum ș-acum Se mai zăresc încă o dată, Ca rămășița unui fum." (Duiliu Zamfirescu) Pe miriștea cu bunătăți diversificate și apetisante pentru papilele ei gustative, asemenea unui ospăț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
care nu luau sfârșit decât târziu, după o vreme îndelungată, în patul în care patru frați și-au odihnit trupurile noapte de noapte timp de șase ani, trăindu-și visele, speranțele și nădejdile care dimineața se spulberau în cele patru zări odată cu răsăritul soarelui, lăsând locul unei realități îngrozitoare, hâde și dezarmante care-ți lua piuitul. Spune, Doamne, cu ce suntem vinovați? "Câte greșeli și câte păcate am făcut?" (Iov, 13:23) Și se făcuse dimineață. Trebuia să ne sculăm și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
un măturoi uriaș, într-o învălmășeală cosmică, spre ținutul zăpezilor veșnice. Priveam uimit și înfricoșat la colosala forță distructivă a acestor formațiuni ciclopice în momentul descărcărilor electrice. Fantastic! "Și-ai s-asculți cum cornul vântului mereu Nourii pe ceruri către zări îndeamnă." (Nicolae Labiș) Încet-încet, cu eforturi din ce în ce mai mari, ne-am apropiat de spitalul unde robotea mama de dimineața până seara, ca femeie de serviciu și spălătoreasă. Apoi am traversat linia ferată, lăsând în partea dreaptă gara Dudești și magazia C.F.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
erau deja cunoscuți pentru dăruirea lor totală față de familie, precum și pentru comportamentul civilizat, exemplar în societate. Dar n-am văzut atârnând deasupra capetelor noastre fatidica "sabie a lui Damocles" și nici nu ne-a fost dat: "... s-auzim departe-n zare Cum cerescul toboșar Bate darabana-n soare" (Serghei Esenin) Nu. Nici n-am văzut, nici n-am auzit, nici n-am simțit vreun semn care să ne arate vreo iminentă răsturnare de situație din viața noastră. Nici n-am fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de vis înfrigurate. Iubind, adânc ne scufundăm, Cătând mereu speranta-raza, Si suferind o-nmormantam, Adânc, sub pietrele din oază. De ne e dor umblam, din nou, Pe dealuri, ce aveau cărări, Si ascultăm un vechi ecou Întors, pribeag din alte zări. Privind cum frunzele aștern Cărări prin codru-nsingurate, Gândim ce-i viața, ce-i etern, Căci mâine toate sunt uitate...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93319]
-
săptămâni. 20 noiembrie 1998 Reclamă televizată pentru celebra brânză Appenzeller, ce poartă același nume cu idilicul, dar foarte conservatorul canton montan elvețian, acolo unde femeile au dobândit drept de vot abia în 1974. Țărani în costume populare helvete, Alpii în zare, muzică tradițională, vaci bălțate mergând legănat, în fine, tot imaginarul popular al acestei țări pas comme les autres concentrat în 30 de secunde. Un lucru totuși le-a scăpat celor care au conceput reclama. Vacile merg la pășunat pășind pe
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
s-au dus, Din poieni cu flori de aur, Mai văd pajiștea de sus, De lângă palmă cea de faur. Au fost clipe de hotar Cu zbucium și cu frământări, Dar au trecut și astăzi iar, Mă tot întorc în cele zări. Acum, gândind la tot ce-a fost, Te văd strângând, pe deal, o floare Și azi știm drumul, pe de rost, Cu poartă veche la intrare.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93323]
-
interminabilă de volume. Ce înveți despre tine cu un ase menea prilej? Cum poate trăi cu el însuși un creator (fiindcă asta vă consider) somat de fișa postului să sugrume, să foarfece, să juguleze? Cum arată ordinea lui lăuntrică, așe zarea lui pură și simplă? Și ce s-ar fi întâmplat dacă v-ați fi dat demisia? Ce urmări ar fi avut un asemenea gest? V-ați gândit vreodată să-l faceți atunci, în vremea aceea? A.R. Ce-am învățat
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
In noaptea de toamnă târzie, În zare mai arde un suflet de jar, Dorește să moară, fără să știe, Ca viață trăită a fost-n zadar... Așteaptă o voce, o vorbă, un sunet, Încearcă în noapte s-ajunga la ea, Dar totul e fulger și totul e
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93332]
-
să vină, Durerea cea mare glasul i-1 curma Cu săbii de foc și lacrimi de țină... Cu gânduri, spre vremuri trecute, Se-ntoarce mereu pe vechea cărare. Durerile-s grele și toate-s știute, Departe e însă drumul spre zare... Se-aude un dangăt, ecoul în noapte, Al vorbelor scurte, spuse de tine, Și-un tunet apare, răsare din șoapte Și clipă din urmă, vezi iat-o că vine... Zdrobit de emoții, lovit de furtună, El cade în haos și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93332]
-
Astept să vii cu mine, s-ajungem pan’ la nori, Să vezi și tu mai bine, sus, carduri de cocori, Să ne urcăm, de mână, pe vechile cărări, Să mergem sus, la stana, pe creasta dintre zări. Acolo sus nu fie, în noapte, decât noi, Să ne cuprindem iarăși, în brațe amândoi, Să dormi apoi cu mine, la stana, lângă hau, O noapte de poveste și n-o să-ți pară rău. Și de-o să vină noaptea, furtună
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93338]
-
o societate vie, dinamică, profund umană - e un vis al viitorului și ne cere să participăm total la înălțarea și la desăvârșirea ei. Este un drept și o datorie. Să ne aruncăm condeiul sufletului în toate culorile noastre, în toate zările albastre, spre a afla fiecare în fiecare poemul fără de moarte care ne va prelungi amintirea. Secretarul general al partidului, Nicolae Ceaușescu, cere să fim eroii timpului nostru. E o încredere nobilă. Și de asemenea, o datorie.“ (Luceafărul, 10 iulie 1971
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de inimi pulsând de la munți, peste șes, către mare Ritmuri de mari împliniri epopeice Vin să întâmpine ziua aceea care cuprinde un nume Când sub albe ondulări semințele dorm germinând pe ogoare Visând rod fabulos în valuri de aur spre zări să se încline Atunci, în ziua aceea e bine.“ („De ziua aceea...“, România literară, 26 ianuarie 1978) BRAD Ion „Problemele ridicate în expunerea tovarășului Ceaușescu pornesc din interesele fundamentale ale poporului, de aceea este bine că noi toți, români, maghiari
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
calea cu propriile lor mâini. Rând pe rând calomniată, atacată, ironizată, ignorată, această imensă experiență umană și-a dat și își dă în continuare roade tot mai bogate. Sute de milioane de oameni au trecut dincolo de pragul care le împiedică zarea; sute de milioane de oameni - și printre ei și noi, din această țară bătută în răstimpul veacurilor de toate vânturile - gândesc astăzi altfel. Răspândite în masele largi ale oamenilor muncii, ideile socialismului științific au devenit o forță irezistibilă. Încrederea în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
GHIȚESCU Ludmila „Flămânzi de soare, de lumină multă, ne avântăm în muncă cu zâmbet de fecioare zidim o țară de oțel și granit, unită: Conducătorul e arhitect al lumii viitoare.“ („Salbă scumpă țară“, Argeș, martie 1978) „În anii lumină din zare în zare În inima țării Partidul pulsează Conducătorul iubit strălucind ca un soare, Cu dăruire, la pace veghează.“ („Solemnă e clipa...“, România literară, 20 august 1987) GIURESCU Constantin C. „Ca istoric știu că istoria are neprețuitul dar de a ne
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Flămânzi de soare, de lumină multă, ne avântăm în muncă cu zâmbet de fecioare zidim o țară de oțel și granit, unită: Conducătorul e arhitect al lumii viitoare.“ („Salbă scumpă țară“, Argeș, martie 1978) „În anii lumină din zare în zare În inima țării Partidul pulsează Conducătorul iubit strălucind ca un soare, Cu dăruire, la pace veghează.“ („Solemnă e clipa...“, România literară, 20 august 1987) GIURESCU Constantin C. „Ca istoric știu că istoria are neprețuitul dar de a ne ajuta să
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
la patru congrese și cinci conferințe naționale ale partidului, am a depune fierbinte mărturie că, treaptă cu treaptă, pas cu pas, devenirea noastră s-a aflat mereu sub semnul progresului, al apropierii de noi înșine și de țelurile ce luminează zarea lumii comuniste. Am avut și avem șansa unei cârmuiri ferme, înțelepte, clarvăzătoare, datorită virtuților căreia poporul, în strânsă și puternică unitate, este în măsură să înfățișeze pilduitoarea experiență, să-și asume un adevărat tezaur de izbânzi și înfăptuiri și concepte
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o artă activă, căci numai așa conținutul estetic și etic va atinge popularitatea pe care orice autor și-o dorește.“ (Luceafărul, 10 iulie 1971) NEGULESCU Mihai „Eroi, oșteni și meșteri, luptăm cu bărbăție, Partidului credință statornic am jurat; Spre comunista zare, slăvită Românie, Ne poartă Tricolorul eroic înălțat.“ („În veac de măreție“, Scînteia, 28 decembrie 1972) „Progresul comunist e vie rază Spre comunism chemându-ne în larg. Spre noi victorii! - viu semnalizată Fiece schelă, fiece catarg.“ (Scînteia, 27 ianuarie 1978) NETEA
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ntregi! Stă steaua lângă stea, pe bolta veșniciei; Alături Marele Bărbat, vegheze Drumul de glorie al României.“ („Omagiu“, Scînteia, 8 martie 1986) „În anotimpul fără seamăn al istoriei noastre, Copiii se joacă în parcuri fericiți, Când porumbeii păcii veghează sub zările albastre, Președintele nostru își dăruiește zilele și nopțile patriei, Muncind mai mult decât oricare, Să fie viitorul o stea de aur Și patria să fie mereu în sărbătoare.“ („Flori de Mai“, Scînteia, 3 mai 1987) „Îl sărbătorim pe Fiul cel
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-n tăcerea ca de pâslă, Silaba voastră face viermi și mâzgă.“ („Clevetitorilor patriei“, Contemporanul, 30 aprilie 1976) „Din frunză-n frunză gândul, voltaic arc, va crește, din casă-n casă visul va ninge argintiu. Mărire celor care visează românește spre zarea comunistă și sufletul ei viu!“ („Din vatră ca un scut“, România literară, 19 august 1982) NICULESCU Barbu „Trebuie să vă mărturisesc că dorința mea de a fi util României a fost mult mai puternică decât dorința de a o revedea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
XI lea, ne-a deschis și nouă, muzicienilor, orizonturi noi de investigație, așezând la temelia orientării noastre cunoașterea profundă a înfăptuirilor și aspirațiilor oamenilor muncii, patosul strădaniilor întregii națiuni care clădește societatea socialistă multilateral dezvoltată și se îndreaptă cutezător spre zările comunismului. Definitorie pentru toate etapele de evoluție a vieții și creației noastre muzicale, legătura cu activitatea poporului comportă în contemporaneitate raporturi noi, calitativ diferite față de epocile trecute, raporturi noi dinamizate de sensul profund revoluționar, fundamental progresist, de conținutul militant educativ
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
făgașul istoriei sub semnul sfânt al datoriei față de partid și popor.“ (Astra, octombrie 1978) TĂUTU Nicolae Aripile partidului (nota V. I.) „E tinerețea noastră Partidului datoare Să-nalțe pentru toate al mulțumirii glas, Căci el ne-a dat aripa spre zări, cutezătoare Și el ne-învață zborul prin ani fără popas.“ („E tinerețea noastră Partidului datoare“, Scînteia tineretului, 30 aprilie 1958) „De sub cenușă de foc când sângeram în «Țara nimănui», ne răscoleam gândul rănit prin cuvintele lui. Când treceam sub Arcul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]