71,954 matches
-
s-a declanșat la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în primele decenii ale secolului al XIX-lea mai întâi în Anglia, care a reușit să se mențină ca prima putere industrială a lumii până la sfârșitul secolului al XIX-lea. În Franța, revoluția industrială a evoluat lent, începuturile ei datând din jurul anilor 1830. Cererea scăzută de produse industriale în condițiile unei populații predominant agrare a făcut că adevărata eră industrială să înceapă
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în primele decenii ale secolului al XIX-lea mai întâi în Anglia, care a reușit să se mențină ca prima putere industrială a lumii până la sfârșitul secolului al XIX-lea. În Franța, revoluția industrială a evoluat lent, începuturile ei datând din jurul anilor 1830. Cererea scăzută de produse industriale în condițiile unei populații predominant agrare a făcut că adevărata eră industrială să înceapă abia în 1890. Industrializarea Germaniei a fost marcată de fărâmițarea sa politică
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
-lea mai întâi în Anglia, care a reușit să se mențină ca prima putere industrială a lumii până la sfârșitul secolului al XIX-lea. În Franța, revoluția industrială a evoluat lent, începuturile ei datând din jurul anilor 1830. Cererea scăzută de produse industriale în condițiile unei populații predominant agrare a făcut că adevărata eră industrială să înceapă abia în 1890. Industrializarea Germaniei a fost marcată de fărâmițarea sa politică, condițiile favorabile declanșării revoluției în acest domeniu fiind create prin anii 1840-1850. Dezvoltarea industrială
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
prima putere industrială a lumii până la sfârșitul secolului al XIX-lea. În Franța, revoluția industrială a evoluat lent, începuturile ei datând din jurul anilor 1830. Cererea scăzută de produse industriale în condițiile unei populații predominant agrare a făcut că adevărata eră industrială să înceapă abia în 1890. Industrializarea Germaniei a fost marcată de fărâmițarea sa politică, condițiile favorabile declanșării revoluției în acest domeniu fiind create prin anii 1840-1850. Dezvoltarea industrială a SUA a debutat la mijlocul secolului al XIX-lea prin aplicarea unei
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
industriale în condițiile unei populații predominant agrare a făcut că adevărata eră industrială să înceapă abia în 1890. Industrializarea Germaniei a fost marcată de fărâmițarea sa politică, condițiile favorabile declanșării revoluției în acest domeniu fiind create prin anii 1840-1850. Dezvoltarea industrială a SUA a debutat la mijlocul secolului al XIX-lea prin aplicarea unei multitudini de invenții și inovații. Sosirea masivă de emigranți după 1865 a antrenat o puternică dezvoltare a economiei americane și astfel în jurul anului 1900 SUA a devenit prima
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
SUA a debutat la mijlocul secolului al XIX-lea prin aplicarea unei multitudini de invenții și inovații. Sosirea masivă de emigranți după 1865 a antrenat o puternică dezvoltare a economiei americane și astfel în jurul anului 1900 SUA a devenit prima țară industrială din lume. Descoperirile din domeniul științific au impulsionat apariția unor tehnici și invenții moderne: Aceste progrese au impulsionat fenomenul de „revoluție industrială”. a fost un proces tehnic complex prin care munca manuală a fost înlocuită cu mașinismul. În acest proces
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
a antrenat o puternică dezvoltare a economiei americane și astfel în jurul anului 1900 SUA a devenit prima țară industrială din lume. Descoperirile din domeniul științific au impulsionat apariția unor tehnici și invenții moderne: Aceste progrese au impulsionat fenomenul de „revoluție industrială”. a fost un proces tehnic complex prin care munca manuală a fost înlocuită cu mașinismul. În acest proces mecanizat muncitorului îi revine rolul de supraveghere, reglare și alimentare a mașinii și control al calității. Revoluția industrială a avut ca efect
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
impulsionat fenomenul de „revoluție industrială”. a fost un proces tehnic complex prin care munca manuală a fost înlocuită cu mașinismul. În acest proces mecanizat muncitorului îi revine rolul de supraveghere, reglare și alimentare a mașinii și control al calității. Revoluția industrială a avut ca efect creșterea producției, dezvoltarea orașelor și a științei. Primul domeniu în care a fost utilizată mașina cu abur a fost industria textilă. Impactul social al revoluției industriale a marcat dezvoltarea diviziunii sociale a muncii, au apărut noi
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
reglare și alimentare a mașinii și control al calității. Revoluția industrială a avut ca efect creșterea producției, dezvoltarea orașelor și a științei. Primul domeniu în care a fost utilizată mașina cu abur a fost industria textilă. Impactul social al revoluției industriale a marcat dezvoltarea diviziunii sociale a muncii, au apărut noi ramuri de producție, noi centre industriale, s-au impus relațiile economice capitaliste în fața celor feudale. De asemenea, apare clasa mijlocie, categorie ce beneficia de câștiguri financiare rezonabile și care avea
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
producției, dezvoltarea orașelor și a științei. Primul domeniu în care a fost utilizată mașina cu abur a fost industria textilă. Impactul social al revoluției industriale a marcat dezvoltarea diviziunii sociale a muncii, au apărut noi ramuri de producție, noi centre industriale, s-au impus relațiile economice capitaliste în fața celor feudale. De asemenea, apare clasa mijlocie, categorie ce beneficia de câștiguri financiare rezonabile și care avea un comportament atent față de elitele burgheze sau aristocratice. Se observă o mare schimbare în vestimentație și
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
când James Watt a inventat motorul cu aburi, care a început să fie utilizat în diferite ramuri ale industriei. În anul 1829 inventatorul și inginerul englez George Stephenson inaugurează locomotiva „Racheta”, care este considerată prima locomotivă rentabilă. A doua revoluție industrială a avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea datorită descoperirii de noi surse de energie, fapt ce a permis dezvoltarea unor ramuri industriale precum industria electrotehnică, chimică, a automobilelor etc. In spațiul românesc revolutia industrială s-a desfașurat mult
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
inginerul englez George Stephenson inaugurează locomotiva „Racheta”, care este considerată prima locomotivă rentabilă. A doua revoluție industrială a avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea datorită descoperirii de noi surse de energie, fapt ce a permis dezvoltarea unor ramuri industriale precum industria electrotehnică, chimică, a automobilelor etc. In spațiul românesc revolutia industrială s-a desfașurat mult mai târziu decât in Anglia, Franța, Germania și SUA, începând abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după Unirea Principatelor din
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
rentabilă. A doua revoluție industrială a avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea datorită descoperirii de noi surse de energie, fapt ce a permis dezvoltarea unor ramuri industriale precum industria electrotehnică, chimică, a automobilelor etc. In spațiul românesc revolutia industrială s-a desfașurat mult mai târziu decât in Anglia, Franța, Germania și SUA, începând abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după Unirea Principatelor din 1859, , ceea ce a pus bazele industriei capitaliste în România prin dezvoltarea ramurilor
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
secolului al XIX-lea, după Unirea Principatelor din 1859, , ceea ce a pus bazele industriei capitaliste în România prin dezvoltarea ramurilor industriei: minerit, metalurgie, transport și construcții de mașini. Bazat pe poziția de lider în cercetarea chimică în universități și laboratoare industriale, Germania a devenit dominantă în industria chimică din lume în secolul al XIX-lea. La început producția de coloranți pe bază de anilină a fost de importanță critică. Dezbinarea politică din Germania — cu cele peste treizeci de state — și conservatorismul
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
Marea Britanie. Unificarea Germaniei în 1870 a dus la consolidarea si nationalizarea companiilor feroviare și a promovat în continuare creșterea lor rapidă. Spre deosebire de Franța, scopul principal a fost sprijinirea industrializării și de aceea multe linii au brăzdat Ruhrul și alte regiuni industriale și au creat legături bune pentru porturile importante precum Hamburg și Bremen. La 1880 Germania avea 9.400 de locomotive transportând 43.000 de pasageri și 30.000 de tone de marfă și a întrecut Franța.
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
caracteristici definea un culac: Conform acestui ultim punct, orice țăran care își vindea surplusul de recoltă la piață putea fi clasificat în mod automat drept culac. Mai târziu această listă a fost extinsă pentru a cuprinde și deținerea unor facilități industriale, precum joagăre sau a pământului pentru închiriat. În același timp, ispolkomurile, (comitetele executive ale sovietelor locale) ale republicilor, regiunilor (oblast) și teritoriilor (krai), au primit dreptul să adauge propriile criterii în funcție de condițiile locale. Începând din 1928 a apărut criza de
Culac () [Corola-website/Science/298396_a_299725]
-
la nivel național, în trecut), în domeniul auto și al componentelor pentru utilaje agricole. Cooperativa meșteșugărească "Arrubium" a fost multă vreme (până în 1989 deținătoare a locului I pe țară în producția de confecții textile, mobilier, broderie, lenjerie, etc.). Actualmente profilul industrial este preponderent reprezentat de confecții. Importante tradiții în domeniul construcțiilor, în care funcționează, în regim concurențial, 4 societăți private locale . Industria locală s-a dezvoltat în cea mai mare parte în anii comunismului. În prezent industria orașului se confruntă cu
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
la exigențele impuse de economia de piață determinate de următoarele motive: În strategia de reformă economică și socială, autoritățile locale și județene plasează industria pe un loc principal deoarece, în cadrul actualei crize a ansamblului producției naționale, se constată preponderența crizei industriale. Ramurile industriale cele mai dezvoltate la această dată în orașul Măcin sunt: Dezvoltarea micilor afaceri este esențială pentru economia orașului Măcin și a zonei, deoarece starea economică și socială generală este strâns dependentă de succesul afacerilor intreprinzătorilor care contribuie, în
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
impuse de economia de piață determinate de următoarele motive: În strategia de reformă economică și socială, autoritățile locale și județene plasează industria pe un loc principal deoarece, în cadrul actualei crize a ansamblului producției naționale, se constată preponderența crizei industriale. Ramurile industriale cele mai dezvoltate la această dată în orașul Măcin sunt: Dezvoltarea micilor afaceri este esențială pentru economia orașului Măcin și a zonei, deoarece starea economică și socială generală este strâns dependentă de succesul afacerilor intreprinzătorilor care contribuie, în mare parte
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
cele care există au fost realizate în orașul Măcin. Din punct de vedere turistic, munții Măcinului și întregul ținut vor putea constitui în viitor o zonă atractivă pentru drumeții care doresc odihnă activă datorită realizării Parcului Național Munții Măcin. Portul industrial Măcin are o capacitate de încărcare anuală de 1.000.000 tone, dar, la ora actuală, volumul de activitate se cifrează la 750.000 - 800.000 tone. Portul Turcoaia face parte integrantă din portul industrial Măcin. Numai portul Măcin are
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
Parcului Național Munții Măcin. Portul industrial Măcin are o capacitate de încărcare anuală de 1.000.000 tone, dar, la ora actuală, volumul de activitate se cifrează la 750.000 - 800.000 tone. Portul Turcoaia face parte integrantă din portul industrial Măcin. Numai portul Măcin are o capacitate de încărcare-descărcare de 500.000 tone, realizându-se annual un volum de 350.000 - 400.000 tone material rulat. Dispune de două macarale de cheu cu o capacitate de 5 tone, iar în
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
Dispune de două macarale de cheu cu o capacitate de 5 tone, iar în caz de necesitate sunt detașate macarale plutitoare. Dana este situată pe brațul vechi al fluviului Dunăre - Măcin - la km 14. Produsele care sunt vehiculate prin portul industrial Măcin: produse de carieră, cereale, lemne.
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
cărămidă, apa termală, exploatare de țiței, gaze. Altele surse minerale locale le constiuie exploatările de nisip folosite pentru construcții ( mortar pentru zidărie și tencuieri ) pentru fabricarea BCA. În perspectiva datorită conținutului de cuarț, poate fi găsită nisipului și alte destinații industriale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Valea lui Mihai se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (80,5%). Principalele minorități sunt cele de români (11,69
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
spre orașele învecinate (Tulcea, Constanța, Slobozia ). În ultimii ani ai regimului comunist, toate clădirile vechi, istorice din partea centrală a orașului, lasate special în ruină, au fost demolate și s-au construit blocuri. În vecinătate s-a ridicat și o platformă industrială unde s-a construit o întreprindere de sîrmă și cabluri care funcționează și parțial un șantier naval ruginit astăzi. La 20 de ani după prăbușirea regimului comunist, localitatea nu-și regăsește vechiul destin. Cei care au administrat localitatea visează încă
Hârșova () [Corola-website/Science/297071_a_298400]
-
de sîrmă și cabluri care funcționează și parțial un șantier naval ruginit astăzi. La 20 de ani după prăbușirea regimului comunist, localitatea nu-și regăsește vechiul destin. Cei care au administrat localitatea visează încă să o facă un puternic centru industrial, ceea ce este imposibil, în lipsa unor resurse naturale și infrastructuri adecvate. Așa se face că de pe stema orașului adoptată în 1933, crucea și semiluna au fost înlocuite cu semiroata dințată, simbol al unei industrii aproape inexistente, și ancora, simbol portuar, dar
Hârșova () [Corola-website/Science/297071_a_298400]