705,845 matches
-
7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis din funcția de șef al Statului Major general. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea Siretului pentru a preveni
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Munteniei să fie tăiat ca de un cuțit"”. Dacă aceste două operații reușeau, planul prevedea o a treia operație care care consta în trecerea Dunării de către forțele aflate sub comanda lui Mackensen și desfășurarea unui atac concetrat asupra Bucureștiului. Planul general al ofensivei Armatei 9 germane prevedea „"trecerea munților odată cu inamicul, sau în cel mai rău caz înainte ca el să aibă timpul a se instala în lucrările de fortificație existente pe înălțimile trecătorilor de pe granițe"”. În acest scop urmau să
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
părți ale șoselei, în mod precis. Aci ieșirea spre Sud se afla în mâna noastră, și puteam spera să surprindem inamicul. Era evident, că după succesul obținut împotriva lui Kneussel, el nu mai conta pe repetarea atacului nostru." Marele Cartier General român, sub euforia succesului neașteptat, considera că forțele Puterilor Centrale nu vor mai încerca o nouă lovitură pe Valea Jiului, până la sosirea iernii. "La comandamentul nostru, printr-o greșeală de judecată, nu se aștepta nimeni ca inimicul să repete lovitura în
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
victoria în prima bătălie de pe Jiu, din prima parte a lunii octombrie, Armata 1 română, comandată după moartea generalului Ioan Dragalina de către generalul Paraschiv Vasilescu, a trecut la punerea în aplicare măsurilor din planul de reorganizare ordonat de Marele Cartier General, încă de la 9 octombrie, dar care trebuiseră să fie amânate de intervenția germană. Divizia 11 Infanterie a fost scoasă de pe front și redislocată pentru refacerea capacității de luptă, în zona Pitești. Sectorul ocupat de aceasta a fost preluat de unități
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
formându-și convingerea că acolo era locul cel mai ușor de strîpuns apărarea forțelor române, a luat decizia de a ataca din nou. În acest sens, a dat următorul ordin de luptă generalului Viktor Kühne, comandant al nou sositului Comandament General LIV Rezervă: "Misiunea ce vă încredințez este de a curați de inamic, deocamdată, ambele părți ale șoselei Surduc, prin înaintarea spre ieșirile din munți, pînă în regiuneaTârgu Jiului, pe care o veți stăpîni astfel încât Corpul de Cavalerie Schmettow să poată
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
ale șoselei Surduc, prin înaintarea spre ieșirile din munți, pînă în regiuneaTârgu Jiului, pe care o veți stăpîni astfel încât Corpul de Cavalerie Schmettow să poată împinge imediat spre sud, în câmpie. Ulterior, Corpul LIV, întărit, va continua înaintarea în direcția generală sud-est, avînd Corpul de Cavalerie pe flancul său sudic." Pentru a distrage atenția părții române, Falkenhayn a ordonat, totodată, să se desfășoare „o activitate combativă pe toate șoselele la est de Surduc”, și anume pe Valea Oltului și în pasurile
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Surduc”, și anume pe Valea Oltului și în pasurile Bran, Predeal, Buzău și Oituz, pentru a nu-i permite comandamentului român executarea de manevre de forțe spre sectorul prevăzut pentru ruperea frontului. De asemenea, Falkenhayn instalează în mod ostentativ Cartierul General al Armatei 9 la Brașov, unde desfășoară activități publice de mare vizibiliate: recepții, parade militare, vizite dese frontului de la Predeal, menite să ajungă la cunoștința comandamentului român și să le distragă atenția de la Valea Jiului. Forțele române erau reprezentate de Divizia
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
estul și vestul defileului ar fi putut fi mai bine organizat , recomandând realizarea acoperirii corespunzătoare a distanțelor mari existente între cele trei centre de rezistență. Pentru atacul pozițiilor românești, comandamentul german destinase o grupare de forțe pusă sub comanda Comandamentului General LIV Rezervă, comandant de generalul Viktor Kühne. Gruparea era compusă din compusă din patru divizii de infanterie - Divizia 11 Infanterie Bavareză, Diviziile 301, 41 și 109 Infanterie germane - și un corp de cavalerie, sub comanda generalului Eberhard von Schmettow, format
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
brigadă de cicliști. Efectivele aflate sub comanda generalului Kühne numărau 60.000 de oameni și 3o.ooo de cai. Raportul de forțe era unul net dfavorabil părții române: La data 28 octombrie/10 noiembrie 1916, forțele aflate sub comanda Comandamentului General LIV Rezervă, care aveau misiunea de a forța Valea Jiului erau grupate astfel:<br>- în linia I: Divizia 41 Infanterie germană la vest de Jiu și Divizia 109 Infanterie germană la est de Jiu; <br>- în linia II: Divizia 11 Infanterie
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
115 Infanterie, în curs de transport spre Petroșani. Comandant ai Armatei 1 - General de brigadă Paraschiv Vasilescu<br> Comandant al Diviziei 1 Infanterie - Colonel Ioan Anastasiu Comandant al Armatei 9 - General de infanterie Erich von Falkenhayn<br> Comandanț al Comandamentului General LIV Rezervă - General-locotenent Viktor Kühne<br> Comandanț al Corpului de Cavalerie - General-locotenent Eberhard von Schmettow<br> Comandanți de divizie După eșuarea planului de trecere a munților prin surprindere, generalul Falkenhayn decide ca pentru noua bătălie să utilizeze tactica unui atac
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Văii Jiului până la sosirea iernii. Se considerea că vor fi duse doar acțiuni locale, frontul urmând să se stabilizeze pe pozițiile existente. Din aceste considerente a decis retragerea Diviziei 11 Infanterie din acest sector, în vederea refacerii și intrării în rezerva generală strategică, în curs de constituire. Pornind de la învățămintele trase din desfășurarea Prima bătălie de pe Valea Jiului comandamentul germnan a pregătit cu minuțiozitate noua ofensivă. Au fost reparate și consolidate toate drumurile prevăzute a fi folosite, pentru a putea suporta artileria grea
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
1/14 noiembrie 1916 emite ordinul de luptă care stabilea acțiunile imediat următoare pentru consolidarea victoriei obținute și exploatarea succesului. Divizia 11 Infanterie bavarezăa fost dislocată la aripa stângă a dispozitivului Corpului LIV, cu misiunea de a înainta în direcția generală sud-est, spre Drăgășani, pentru a deschide drumul spre valea Oltului, căzând în spateleCorpului I Armată român, care lupta în Valea Oltului. Divizia 301 Infanterie rezervă trebuia să se deplaseze în urma Diviziei 11, cu misiunea de a asigura și siguranța flancului
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
care lupta în Valea Oltului. Divizia 301 Infanterie rezervă trebuia să se deplaseze în urma Diviziei 11, cu misiunea de a asigura și siguranța flancului stâng al acesteia, în eventualitatea unor atacuri ale forțelor române, din direcția văii Oltului Olt. Comandamentul General LIV Rezervă și Diviziile 109 și 41 Infanterie urmau să continue înaintarea direct spre sud. Corpul de Cavalerie a primit misiunea de a precede acțiunea unităților de infanterie, prin deplasarea în direcția Filiași-Strehaia-Craiova. Ca misiuni secundară, Corpul de Cavalerie trebuia
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
sau chirurgia obezității). Este singurul Chirurg de Excelență din România în chirurgia metabolică și bariatrică, având dublă certificare: europeană (din partea Federației Internaționale pentru Chirurgia Obezității) și americană (din partea Surgical Review Corporation). În prezent, este Șeful Departamentului de Chirurgie și Directorul General al Spitalului Ponderas. În 1987, a absolvit Facultatea de Medicină Generală, în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București. Și-a început apoi activitatea profesională ca medic în cadrul Spitalului Municipal din Câmpulung-Muscel, Argeș, unde a practicat între 1987-1989. A
Cătălin Copăescu () [Corola-website/Science/335946_a_337275]
-
chirurgia metabolică și bariatrică, având dublă certificare: europeană (din partea Federației Internaționale pentru Chirurgia Obezității) și americană (din partea Surgical Review Corporation). În prezent, este Șeful Departamentului de Chirurgie și Directorul General al Spitalului Ponderas. În 1987, a absolvit Facultatea de Medicină Generală, în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București. Și-a început apoi activitatea profesională ca medic în cadrul Spitalului Municipal din Câmpulung-Muscel, Argeș, unde a practicat între 1987-1989. A făcut rezidențiatul în chirurgie generală la Spitalul Sf. Ioan din București
Cătălin Copăescu () [Corola-website/Science/335946_a_337275]
-
1987, a absolvit Facultatea de Medicină Generală, în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București. Și-a început apoi activitatea profesională ca medic în cadrul Spitalului Municipal din Câmpulung-Muscel, Argeș, unde a practicat între 1987-1989. A făcut rezidențiatul în chirurgie generală la Spitalul Sf. Ioan din București în perioada 1990-1993, urmând ca din 1993 să devină medic specialist în chirurgie generală, iar din 1997 medic primar în chirurgie generală, în cadrul aceluiași spital. După ce primește acreditările în laparoscopie (1995, 1996) și bariatrie
Cătălin Copăescu () [Corola-website/Science/335946_a_337275]
-
activitatea profesională ca medic în cadrul Spitalului Municipal din Câmpulung-Muscel, Argeș, unde a practicat între 1987-1989. A făcut rezidențiatul în chirurgie generală la Spitalul Sf. Ioan din București în perioada 1990-1993, urmând ca din 1993 să devină medic specialist în chirurgie generală, iar din 1997 medic primar în chirurgie generală, în cadrul aceluiași spital. După ce primește acreditările în laparoscopie (1995, 1996) și bariatrie (2002), Dr. Copăescu dezvoltă și introduce în România tehnici video-asistate de tratament al herniilor, eventrațiilor, bolii de reflux gastro-esofagian, nefrectomie
Cătălin Copăescu () [Corola-website/Science/335946_a_337275]
-
Câmpulung-Muscel, Argeș, unde a practicat între 1987-1989. A făcut rezidențiatul în chirurgie generală la Spitalul Sf. Ioan din București în perioada 1990-1993, urmând ca din 1993 să devină medic specialist în chirurgie generală, iar din 1997 medic primar în chirurgie generală, în cadrul aceluiași spital. După ce primește acreditările în laparoscopie (1995, 1996) și bariatrie (2002), Dr. Copăescu dezvoltă și introduce în România tehnici video-asistate de tratament al herniilor, eventrațiilor, bolii de reflux gastro-esofagian, nefrectomie, adrenalectomie și rezecții ale colonului și rectului. În
Cătălin Copăescu () [Corola-website/Science/335946_a_337275]
-
să realizeze prima operație de bypass gastric din România. În 2007, introduce în România tehnicile SILS (Single Incision Laparoscopic Surgery - Chirurgie Laparoscopică cu Incizie Unică) și NOTES (Natural Orifice Trans-Endoscopic Surgery - Chirurgie Trans-Endoscopică prin Orificii Naturale). În 2005 devine Secretar General al Asociației Române de Chirurgie Endoscopică (ARCE), iar în 2006 inițiază și face demersuri pentru dotarea spitalelor din România cu aparatură pentru chirurgie laparoscopică. Peste 2 ani, în 2008, Ministerul Sănătății acordă fonduri în valoare de 8 milioane de euro
Cătălin Copăescu () [Corola-website/Science/335946_a_337275]
-
România cu echipamente de chirurgie laparoscopică modernă. Începând cu 2010, Dr. devine antreprenor și deschide o clinică dedicată chirurgiei bariatrice, pe care o conduce și în prezent: Spitalul Ponderas (numit inițial Delta Hospital). Aici este Șef al Departamentului de Chirurgie Generală și continuă să profeseze, alături de echipa sa. În 2011, Spitalul Ponderas primește acreditare europeană din partea Federației Internaționale pentru Chirurgia Obezității, iar în 2014 primește acreditare americană din partea Surgical Review Corporation. Odată cu primirea acestor acreditări, Dr. Copăescu primește la rândul său
Cătălin Copăescu () [Corola-website/Science/335946_a_337275]
-
acestor acreditări, Dr. Copăescu primește la rândul său distincția de Chirurg de Excelență în același domeniu. Astfel, Ponderas devine singurul Centru de Excelență în chirurgie metabolică și bariatrică din Europa de Est. În prezent, Dr. Cătălin Copăescu este Șeful Departamentului de Chirurgie Generală din cadrul Spitalului Ponderas, București, România. și Director al Centrului Bariatric de Excelență, în cadrul aceluiași spital. În 2002, Dr. Copăescu obține acreditarea pentru chirurgie bariatrică și realizează prima intervenție bariatrică pe cale laparoscopică din România, în cadrul spitalului Sf. Ioan, din București. Interveniția
Cătălin Copăescu () [Corola-website/Science/335946_a_337275]
-
de instruire în laparoscopie organizate de o echipă de chirurgi, anesteziști și asistente, coordonată de Dr. Cătălin Copăescu. Din 2008 este „Visiting Professor” al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara. Din 2011 este Profesor Asociat în Chirurgie Generală, în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. In 2013 primește titlul de Cercetător Științific Gradul I, conferit de Ministerul Educației Naționale. Primul Simpozion Național de Chirurgie Bariatrică a fost creat de Dr. Copăescu în 2009. Acest eveniment
Cătălin Copăescu () [Corola-website/Science/335946_a_337275]
-
multe întreprinderi farmaceutice care produc antibiotice, vaccinuri, seruri, și interferon pentru public. Ca răspuns la un anunțul din primăvara lui 1990 că Ministerul Industriei Medicale și Microbiologice urma să fie reorganizat, Alibek a elaborat și înaintat un memoriu la secretarul general Mihail Gorbaciov în care propunea încetarea activității de arme biologice a Biopreparat. Deși Gorbaciov a aprobat propunerea, în propunerea lui Alibek s-a introdus un alineat suplimentar secret, care a dus la emiterea unui decret prezidențial care hotăra oprirea activității
Ken Alibek () [Corola-website/Science/335974_a_337303]
-
forme pe o suprafață plană, ci trebuie să realizeze un efect de tridimensionalitate, adică ideea de cadre ieșind din rame de tablouri. De asemenea, mulurile ondulate de pe fațadă fac perspectiva mai confuză, diminuând contrastul cu clădirile care o înconjoară.” Forma generală a clădirii este reprezentată acum pe o monedă de aur cu valoarea de 2.000 de coroane cehe emisă de Banca Națională a Cehiei. Moneda face parte dintr-o serie denumită „Zece secole de arhitectură”.
Casa care dansează () [Corola-website/Science/335980_a_337309]
-
au fost nevoite să le abandoneze după înăsprirea condițiilor impuse de Banca Națională a României (BNR), ca urmare a crizei din 2009. În România, activitatea IFN-urilor este reglementată și supravegheată de Banca Națională a României. Zaplo IFN a fost înscris în anul 2015 în registrul general al Instituțiilor Financiare Nebancare (IFN) de la BNR alături de alte 7 instituții financiare nebancare, care acordă credite de consum, dar și credite ipotecare, microcreditare sau leasing financiar.
4finance () [Corola-website/Science/335966_a_337295]