71,954 matches
-
rețeaua de joasă tensiune are o lungime totală de 37.200 m, din care orașul propriu-zis are o lungime a rețelei de 24.000 m, iar satele aparținătoare 13.200 m. Numărul abonaților casnici: 3583, agenți economici: 393, iar agenți industriali 11. Consumul casnic reprezintă 18%, consumul realizat de agenții economici 13%, iar cel înregistrat la consumatorii industriali 69%. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Topoloveni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Topoloveni () [Corola-website/Science/297079_a_298408]
-
o lungime a rețelei de 24.000 m, iar satele aparținătoare 13.200 m. Numărul abonaților casnici: 3583, agenți economici: 393, iar agenți industriali 11. Consumul casnic reprezintă 18%, consumul realizat de agenții economici 13%, iar cel înregistrat la consumatorii industriali 69%. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Topoloveni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,66%). Pentru 2,91% din populație, apartenența etnică nu este
Topoloveni () [Corola-website/Science/297079_a_298408]
-
de stejar așezată spre stânga, respectiv dreapta, terminată în partea de sus cu două ghinde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Roata dințată semnifică caracteristica principală a localității, de oraș industrial. Frunza de stejar este elementul specific al zonei, de unde și numele localității Stejarul, în prezent Plopeni. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
orașul Bicaz sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, ambele clasificate ca monumente de arhitectură și aflate în localitatea principală a orașului: (1908-1912), astăzi muzeu; și (1912), astăzi primărie. Economia Bicazului este predominant industrială, dominată de producția de energie a centralei "Stejaru". La Bicaz funcționează o fabrică de ciment înființată în 1951 cu scopul de a furniza materie prima în vederea construcției ulterioare a barajului de acumulare. Fabrica „Moldocim”, deținută în prezent de compania germană
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
apartenența confesionala. În orașul Zlatna își desfășoară activitatea 9 unități școlare și 9 grădinițe cu program normal. Între aceste școli, 5 dintre ele au clasele I-IV, 3 sunt cu clasele I-VIII. La Zlatna funcționează și un grup școlar industrial în care învață peste 300 de elevi. Principalele secții din cadrul Grupului Școlar “Cornelui Medrea” sunt: -Științele Naturii; -Mecanică. Se intenționează înființarea unei clase cu profil de prelucrare a pietrei, continuându-se astfel o veche tradiție formată în cadrul școlii de arte
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
este râul Crișul Alb cu malurile sale cuprinse de o explozie a vegetației, paradis al păsărilor și cu o faună acvatică de excepție. Cele mai reprezentative fabrici sunt: Bineînțeles că există și alte unități mai mici bine integrate în harta industrială a orașului. Desigur că în următorii ani se așteaptă noi investitori, unii dintre aceștia (F.N.C.) și reprezentanții „Hock Metal Technologies" SRL (fabrică de SDV-uri, cu 200 locuri de muncă) sunt în curs de finalizare a proiectelor, terenurile fiind deja
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
află în zona de câmpie, la vest de Jiu, la de Craiova și la de Calafat. În anul 1965, avea o populație de circa 8.550 locuitori, iar în anul 2011 orașul Segarcea avea 7.019 locuitori. Dispune de unități industriale din domeniul alimentar și chimic și este un puternic centru agricol (viticol). Pe primul loc, se află producerea vinului (zaibăr și vin alb). Este renumită prin podgoriile sale și crama Segarcea, care produce felurite soiuri de vin, dar mai ales
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
Ș.A. Segarcea. Începând cu anul 1950, localitatea Segarcea devine centru de raion.După nouă împărțire administrativă a României din 1968, ca urmare a dezvoltării sale anterioare, localitatea Segarcea capătă statutul de oraș. După această dată, Segarcea devine un puternic centru industrial, comercial, civic, cultural și important centru de tranziție rutieră. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Segarcea se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,34%), cu
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
domeniului public sau privat al statului sau al unității administrativ teritoriale - teren aparținând statului fiind administrat de către unele instituții de stat: Regia Autonomă a îmbunătățirilor Funciare, Ocolul Silvic, etc. Sistemul de irigații cuprinde o suprafață amenajată la irigat de . Sectorul industrial are în acesti ani un aport de 5% la economia locală. Unitățile existente pe platforma industrială a orașului Pogoanele s-au desființat sau și-au redus activitatea. Ramura industrială a economiei locale este reprezentată de cele două turnătorii de feroase
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
de către unele instituții de stat: Regia Autonomă a îmbunătățirilor Funciare, Ocolul Silvic, etc. Sistemul de irigații cuprinde o suprafață amenajată la irigat de . Sectorul industrial are în acesti ani un aport de 5% la economia locală. Unitățile existente pe platforma industrială a orașului Pogoanele s-au desființat sau și-au redus activitatea. Ramura industrială a economiei locale este reprezentată de cele două turnătorii de feroase și neferoase, care furnizează locuri de muncă pentru 40-60 de persoane, dar care nu au flux
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
Sistemul de irigații cuprinde o suprafață amenajată la irigat de . Sectorul industrial are în acesti ani un aport de 5% la economia locală. Unitățile existente pe platforma industrială a orașului Pogoanele s-au desființat sau și-au redus activitatea. Ramura industrială a economiei locale este reprezentată de cele două turnătorii de feroase și neferoase, care furnizează locuri de muncă pentru 40-60 de persoane, dar care nu au flux continuu de operare. De asemenea mai există unitatea de confecții și mici unități
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
1891), iar în 1930 Jigodin, în 1959 Șumuleu Ciuc și Toplița Ciuc. În anul 1878 Miercurea Ciuc a devenit reședința comitatului Ciuc. Calea ferată dată în folosință la 5 aprilie 1897 a adus schimbări radicale în dezvoltarea orașului. Se înființează unități industriale de prelucrarea lemnului, de industrie ușoară și de construcții de mașini. În 1888 se reconstruiește spitalul, în 1898 se termină construcția clădirii primăriei, iar în 1911 clădirea actualului liceu „Márton Áron”, în care se mută școala medie înființată în 1630
Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/297101_a_298430]
-
introdusă deoarece era mai ieftină, astfel că s-au putut realiza romane ieftine, manuale școlare și cărți din orice domeniu, ducând la un salt al alfabetizării în națiunile industrializate și a ușurat răspândirea informației în timpul celei de-a doua revoluție industrială. Totuși această hârtie din pulpă conținea un acid care făcea un fel de foc lent, care ducea la distrugerea hârtiei. Tehnici mai vechi foloseau role din calcar pentru a neutraliza acidul din pulpă. Bibliotecile de azi folosesc deacidifiare în masă
Carte () [Corola-website/Science/297102_a_298431]
-
i-a insuflat cultul pentru formă, și care l-a sprijinit să își continue studiile la Paris (între 1896 și 1900). Studiază în perioda 1895 - 1899, sprijinit de Ministerul Agriculturii, Comerțului, Industriei și Domeniilor la Școala de Arte Decorative și Industriale din Paris după care se înscrie la Școala de Belle-Arte, atelierul lui Gabriel Thomas, apoi al lui Jean-Antoine Injalbert. Între anii 1898 - 1899 studiază în cadrul Academiei Julian, în atelierele lui William Bouguereau și Gabriel Ferrier. Debutează în 1894 la Expoziția
Dimitrie Paciurea () [Corola-website/Science/297110_a_298439]
-
cărbunelui din subsolul Petroșaniului se datorează condiților tectonice din ultima parte a terțialului. Astfel, deoarece mișcările tectonice au fost foarte puternice, cărbunele din Petroșani prezintă calitați superioare. Prin grăbire procesului de incarbonizare, cărbuni au căpătat calități de o deosebită importanță industrială(cocsifică și distilă). Depresiunea, în timpul existenței ei ca golf, al mării terțiare a suferit o afundare lentă, ea neputând sa fie umplută cu sedimente pentru a devenii uscat. În pliocen s-a produs procesul de colmatare, iar depresiunea a devenit
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
considerate mai reci, iar numarul zilelor de vară cu temperatura de peste 25 °C este de 50 zile. Media precipitaților medii anuale este de 700-800 mm/an. Zilele cu nebulozitate ridicată ajung la peste 200 pe an. Datorită faptului că activitatea industrială este intensă și atmosfera mai poluată, ploile au o frecventă mare. Particulele de praf și fum funcționează ca nuclee de condensare, astfel toamna cețurile și burnițele sunt deosebit de frecvente. Petroșaniul are o floră de tip central-europeană cu elemente arcto-alpine, în
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
au fost extinse prin toată România de atunci. Din întinsa rețea feroviară s-a constituit Societatea Căile Ferate Române (abreviat "C.F.R"). Astfel, s-au construit pentru C.F.R garnituri de trenuri ce transportau mărfurile românești în întreaga Europă. În contextul dezvoltării industriale și a lărgirii pieței interne a avut loc modernizarea telecomunicațiilor și extinderea rețelei de transporturi. Astfel în anul 1869 a fost dată în folosință prima cale ferată (drum de fier) din Regatul României, calea ferată București-Giurgiu, iar în 1872 calea
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]
-
navigabil de la Porțile de Fier, care a ușurat și a impulsionat traficul comercial pe Dunăre. Industria, care până atunci era inferioară marilor puteri, a cunoscut o deosebită evoluție. Datorită descoperii petrolului, s-au construit primele rafinării, creându-se astfel domeniul industrial petrolier. Fabricile din domeniul textil, forestier și alimentar s-au dublat ca număr și au ridicat economia noii țări de lagurile Dunării. Totuși, influența capitalului străin în industrie a dus la concentrarea ei în anumite zone și a lăsat regiuni
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]
-
Epoca se caracterizează de asemenea printr-o tendință de a reduce din ce în ce mai mult timpul necesar preparării alimentelor, fenomen care se explică în parte prin cerințele vieții profesionale, în parte prin societatea timpului liber și chiar și prin piața preparatelor gătite industrial. Fenomenul recent al lanțurilor de restaurante fast-food are de profitat cel mai mult din extinderea acestei evoluții în întreaga lume în câțiva ani. "Vezi și : nutriție - digestie - sănătate - regim alimentar - dietetic" A se alimenta înseamnă a satisface nevoile organismului în
Bucătărie () [Corola-website/Science/297125_a_298454]
-
naționale, europene și internaționale. Diferite crize sunt legate de normele de igină deficiente, sau de o luptă insuficientă contra bolii vacii nebune (encefalopatie spongiformă bovină, ESB) sau de controalele veterinare rare. Lipsa camerelor frigorifice dintr-un abator sau o măcelărie industrială pot spori riscul de contaminare cu Salmonella. Analizele microbiologice ale alimentelor sunt des limitate. Cerealele, fructele și legumele conțin reziduri de pesticide. Cazuri de botulism, sau de contaminare cu dioxină sunt au apărut câteodată. O criză alimentară poate cauza unui
Bucătărie () [Corola-website/Science/297125_a_298454]
-
(în sârbă și ruteana: "Нови Сад", în maghiară: "Ujvidék", în slovaca: "Nový Sad", în germană: "Neusatz") este un oraș din Șerbia. Este capitala provinciei Voivodina și un mare centru industrial și cultural. Orașul mai este cunoscut ca "Atena Sârbească" ("Srpska Ațină"). Orașul se află în regiunea Bačka de Sud. În cadrul populației orașului se află și 860 de români (0,28%). este al doilea mare oraș ca mărime din Șerbia, după
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
Dunării și Canalului Dunăre-Tisa-Dunăre, lângă panțele nordice ale muntelui Fruska Gora. De când a fost fondat în 1694, Novi Sad a devenit centrul culturii sârbești și și-a câștigat denumirea să de Atena sârbească. Astăzi, Novi Sad este un mare centru industrial și financiar al economiei sârbești și este, de asemenea, unul dintre cele mai mari locuri de construcție din zonă. Numele Novi Sad înseamnă "plantații noi", în limba sârbă. Aceasta este o traducere a cuvântului latin "Neoplanta", numele dat de Maria
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
a face apă”. ul elementar este principala componentă a Universului, având o pondere de 75% din masa acestuia. În starea de plasmă, se găsește ca element majoritar în alcătuirea stelelor. Hidrogenul elementar este foarte puțin răspândit pe Pământ. Pentru necesități industriale există diferite procedee de fabricație, puse la punct din punct de vedere tehnologic sau aflate în fază de laborator. Hidrogenul poate fi obținut prin electroliza apei, procesul necesitând costuri mai mari decât cel de producere prin procesarea gazelor naturale. Cel
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
deoarece acesta poate fi produs la locul de lucru și nu trebuie transportat. Cea mai importantă (din punct de vedere economic) metodă de obținere a hidrogenului este extragerea acestuia din hidrocarburi. Cea mai mare parte a hidrogenului obținut în mod industrial provine din reformarea vaporilor gazelor naturale. La tempreaturi ridicate (700 - 1100; 1300 - 2000 °F), apa în stare de vapori reacționează cu metanul, rezultând monoxid de carbon și H: Această reacție se realizează ușor la presiune joasă, dar de obicei se
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
ul este elementul chimic cu numărul atomic 47. Este un metal prețios, care a folosit în cursul istoriei la baterea monedelor și pentru crearea de bijuterii. În prezent, argintul are și o gamă largă de întrebuințări industriale. Primele mine de argint au aparut mai înainte de perioada 3000 î.Hr. ul a fost un metal cunoscut de toate civilizațiile antice, însă spre deosebire de aur, este foarte rar găsit în stare naturală, lucru care explica faptul că dacă ar fi mai
Argint () [Corola-website/Science/297156_a_298485]