71,024 matches
-
vorbele sale) că el a fost cel care a comandat echipa morții, dînd toate detaliile sordide ale asasinării lui Iorga, ca și pe cele ale asasinării lui Virgil Madgearu. Dar toate acestea au fost evocate și de Sima, care își amintea ziua aceea memorabilă și cum îi găsise pe Traian Boeru și pe cei din echipa morții condusă de el în vila Magdăi Lupescu. Datorită naturii disidente a legionarilor și a oprobriului la care fusese Legiunea expusă din cauza asasinării lui Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dat faliment. După ce a lîncezit mulți ani de zile în închisorile românești, nefericita doamnă Olga Boeru a fost eliberată, a obținut un pașaport și a venit la München, dîndu-și seama că soțul ei trăia în stare de bigamie. Așa cum își amintesc românii care trăiesc acolo, s-a declanșat un conflict înverșunat, în urma căruia doamna Boeru s-a sinucis. Toate acestea nu au făcut decît să intensifice ostracizarea lui Traian Boeru de către comunitatea românească, dar cîțiva legionari, foarte puțini, au rămas în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mașina în care ne aflam se pierdea într-o mare de vilegiaturiști, toți îndreptîndu-se spre sud. Erau alte vremuri, într-o Germanie nouă reprezentînd o generație nouă. Și iată-l pe Boeru. După prezentările de rigoare, am încercat să-mi amintesc imaginile pe care le văzusem pînă atunci reprezentînd un tînăr într-o uniformă elegantă de legionar, cu o cămașă verde și centură cu diagonală. Nimic nu mai rămăsese din toate acestea. Era un bătrîn firav și pe moarte cel care
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de legionar, cu o cămașă verde și centură cu diagonală. Nimic nu mai rămăsese din toate acestea. Era un bătrîn firav și pe moarte cel care stătea în fața mea..., o stafie. Era el oare o stafie a istoriei europene? Îmi amintea de spusele lui Shakespeare: Timpul este un zapciu nemilos... nu uită". Fusesem avertizat înainte de a sosi că Boeru se senilizase, dar nu aveam impresia că stau de vorbă cu un om senil. Boeru părea destul de vioi. Cînd am discutat despre
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu era îndreptat direct spre el, Boeru s-a dovedit a fi surprinzător de cooperant în ceea ce privește asasinatul. Jucam un rol ciudat: din moment ce insista asupra faptului că nu fusese prezent la crimă, dar cunoștea toate amănuntele, pretindea întruna că și le amintește într-o manieră stranie: "Cojocaru mi-a relatat mai tîrziu" sau "mi-a spus Tucan" că "Nicolae Iorga să tragă primul" etc. Era limpede că Boeru fusese de față, numai că acum relata evenimentele prin prisma unui alt membru al
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
multicoloră a reclamelor și oameni bine îmbrăcați așezați la mesele de pe trotuare. Acesta era confortul Münchenului... Normalitate, lege, ordine, curățenie și o Germanie pașnică și (aproape!) "elvețiană". Gîndurile mele rătăceau în timp spre un alt München pe care mi-l aminteam bine din copilărie. Münchenul, "Orașul Mișcării", plin de cămăși brune, uniforme cenușii, steaguri cu zvastici înalte cît patru etaje atîrnînd de pe clădiri, vulturi și iar vulturi, cu gărzile de onoare în uniforme negre mărșăluind în pas de gîscă prin fața monumentului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mail.hotmail.com 1 Dimitrie Georgievici, Historians in Politics: Slobodan Jovanovič, "Journal of Contemporary History", vol. 8, nr. 1 (ianuarie 1973) 2 Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga București, 1968, p. 317 3 Educația elitei era diferită la răscrucea veacurilor. Bismarck își amintea de programa școlară de pe vremea cînd urma cursurile liceale: jumătate din clasa lui a căzut la examene, iar celaltă jumătate a condus Germania. Astăzi respingem adesea cu dispreț o asemenea emfază, catalogînd-o drept elitistă, dar Harold Mac Millan își amintea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
amintea de programa școlară de pe vremea cînd urma cursurile liceale: jumătate din clasa lui a căzut la examene, iar celaltă jumătate a condus Germania. Astăzi respingem adesea cu dispreț o asemenea emfază, catalogînd-o drept elitistă, dar Harold Mac Millan își amintea cuvintele cu care îi întîmpina pe boboci decanul colegiului de arte liberale pe care l-a urmat: "Domnilor, vă îmbarcați într-o aventură care va dura patru ani și vă pot asigura că la sfîrșit nu veți fi în stare
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cu evreii francezi, englezi sau germani. Aici ei vor drepturi înainte de a deveni români!" Charles Klauss, Die Eiserne Garde, Berlin/Viena, 1939, p. 87 32 R. G. Waldeck, Athene Palace, New York, 1942. Autorul acestei cărți nu poate să nu-și amintească de Filipine, unde chinezii îndeplinesc rolul unei burghezii neautohtone. Un intelectual de frunte mi-a spus la Manila în 1983: "Noi, filipinezii, nu putem trăi împreună cu chinezii, dar nu putem trăi nici fără ei" 33 Stavrianos, op. cit., pp. 484-485. Cînd
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și a intrat în palatul lui Ali Pașa 15 Op. cit., p. 61 16 Op. cit., p. 79 17 Șeicaru, op. cit., pp. 92-93. Șeicaru a fost studentul lui Iorga, menținînd relații strînse cu el în timpul Războiului cel Mare și după aceea. "Îmi amintesc", scrie Șeicaru, "nesfîrșita tristețe din ochii lui Nicolae Iorga. Poate că îneca în truda sa neobosită întrebări privind existența și teama de moarte, refuzînd orice răgaz. Aceasta era motivația faptului că, aidoma oricărui romantic, Iorga prefera artele plasitice muzicii. Muzica
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
abstractă prin definiție, sensibilizînd infinitul, și acesta este motivul, aceasta este explicația dezinteresului aproape total al lui Iorga față de muzică" 18 Karl Göllner, profesor la Universitatea din Sibiu, student al lui Iorga atît în România cît și în Franța, își amintea aevea atitudinile de student etern ale lui Iorga și aforismele lui pe baza cuvintelor formate din patru litere. Mulți alții dintre cei care l-au cunoscut i-au confirmat autorului acest lucru. Aș scoate în evidență faptul că Iorga afișa
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Crémieux: Le combat pour l'émancipation de Juifs de Roumanie devant le Congrès de Berlin (1878-1880), Montpellier, 1988 23 O viață de om așa cum a fost, vol. I, pp. 17-18 24 Op. cit., pp. 37-38 25 Op. cit., pp. 79. Iorga își amintea cu tristețe: "Nu-mi amintesc să fi pășit pragul casei mele vreunul din colegii mei" 26 Op. cit., pp. 72-75 27 Op. cit., pp. 137-139 28 Op. cit., pp. 101-102 29 Op. cit., p. 137 30 Op. cit., p. 115. Iorga avea în familie un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
émancipation de Juifs de Roumanie devant le Congrès de Berlin (1878-1880), Montpellier, 1988 23 O viață de om așa cum a fost, vol. I, pp. 17-18 24 Op. cit., pp. 37-38 25 Op. cit., pp. 79. Iorga își amintea cu tristețe: "Nu-mi amintesc să fi pășit pragul casei mele vreunul din colegii mei" 26 Op. cit., pp. 72-75 27 Op. cit., pp. 137-139 28 Op. cit., pp. 101-102 29 Op. cit., p. 137 30 Op. cit., p. 115. Iorga avea în familie un singur om pe care-l
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Personalizîndu-și ura, Iorga folosea adesea pentru Uniunea Sovietică și pentru sistemul comunist termenul de "Rakovskism" 42 "Neamul românesc", 14 februarie 1920 43 O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 146. În 1919, în timpul campaniei electorale, Iorga își amintea "cum a trăit toată mizeria umană posibilă" în copilărie și în adolescență. Își amintea de o conversație cu Ion Brătianu: "Așa că l-am întrebat: Știți ce înseamnă sărăcia și suferința oamenilor?" "Știu prea bine", a răspuns Brătianu". "Lăsați-mi măcar
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Rakovskism" 42 "Neamul românesc", 14 februarie 1920 43 O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 146. În 1919, în timpul campaniei electorale, Iorga își amintea "cum a trăit toată mizeria umană posibilă" în copilărie și în adolescență. Își amintea de o conversație cu Ion Brătianu: "Așa că l-am întrebat: Știți ce înseamnă sărăcia și suferința oamenilor?" "Știu prea bine", a răspuns Brătianu". "Lăsați-mi măcar acest avantaj", a spus Iorga. I-a spus lui Brătianu cum suferise de reumatism
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sărăcia și suferința oamenilor?" "Știu prea bine", a răspuns Brătianu". "Lăsați-mi măcar acest avantaj", a spus Iorga. I-a spus lui Brătianu cum suferise de reumatism contractat din cauza cazării mizerabile în dormitoare neîncălzite și a hranei proaste. A continuat, amintindu-și de suferințele familiei sale. "Așa că nimeni nu poate spune că nu înțeleg suferințele oamenilor mai bine decît cei care au averea Brătienilor". Partidul Naționalist Democrat, Cuvîntarea lui Nicolae Iorga, candidat pentru Senat în județul Ilfov, București, Tipografia "Cultura Neamului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ținut o serie de conferințe despre Descartes, modele de claritate penetrantă. Revoluția filosofică înfăptuită de autorul lucrării Discurs de la méthode era prezentată cu o bogăție de referințe. Mult mai tîrziu, mulți profesori de filosofie de la București (ca Vasile Ghețu) își aminteau de aceste conferințe cu o admirație plină de emoție. Firește, nimic nu putea fi mai străin de gîndirea lui Iorga decît îndoiala metodică a lui Descartes. Instituția universitară bucureșteană considera că prin seria aceasta de conferințe, Iorga îi atrăgea atenția
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de statutul unui gladiator. O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 106-107 2 Gînduri și sfaturi ale unui om ca oricare altul, București, 1905 3 La vie intellectuelle des roumains en 1899, București, 1905 4 Iorga își amintea că, odată, în Transilvania, a avut necazuri cu jandarmi secui, care, de altfel, "îi mînca pe români de vii", a dat repede înapoi, aflînd că Iorga este profesor universitar. "Un profesor universitar e o persoană importantă, nu te poți juca
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Cuza făcea excepție pentru evreicele frumoase, scuzîndu-se cu un argument talmudic ("femeile nu trebuie considerate ca fiind evreice"). Pamfil Șeicaru, Un junimist antisemit: A. C. Cuza, Madrid, 1956, passim 41 Academicianul român Andrei Oțetea îi relata autorului în 1969 că își amintea că profesorul Cuza l-a salutat în 1933 (după ce Hitler preluase puterea), spunînd: "LANC (Liga Apărării Național-Creștine, partidul politic al profesorului Cuza) a preluat puterea în Germania" 42 Generalități cu privire la studii istorice este și cea mai bună sinteză a gîndirii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la Biblioteca Națională pentru cercetările necesare pregătirii următoarei lui conferințe. După ce a terminat, i-a dat lui Gollner notele, rugîndu-l să verifice exactitatea citatelor. "Ei, dragă", i-a spus Iorga, "dragă prietene, verifică eventualele greșeli, pentru că știi tu... " (Gollner își amintea cum Iorga alcătuia cuvinte oribile din patru litere din inițialele numelor de botez ale adversarilor săi de la Noua Școală), "știi că se vor agăța de ele!" Gollner își amintește că din cele 160 de citate notate de Iorga din memorie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga, "dragă prietene, verifică eventualele greșeli, pentru că știi tu... " (Gollner își amintea cum Iorga alcătuia cuvinte oribile din patru litere din inițialele numelor de botez ale adversarilor săi de la Noua Școală), "știi că se vor agăța de ele!" Gollner își amintește că din cele 160 de citate notate de Iorga din memorie, 158 erau corecte și numai două note de subsol conțineau cîteva greșeli minore 48 O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 259, și vol. II, p.
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
1979, p. 151; Șeicaru, op. cit., p. 76 51 După părerea familiei sale, Iorga a descoperit un număr de 50 000 de documente pe jumătate uitate referitoare la istoria românilor. Așa cum spunea el "le-a adus la viață". Membrii familiei își amintesc că în momentul în care românii au aflat de eforturile lui Iorga, prectic întreaga țară îi trimitea documente istorice 52 O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 300 53 Theodorescu, op. cit., p. 321 54 O viață de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
1908 57 Șeicaru, op. cit., p. 86. Americani și români din America, p. 71 58 Necesitatea unei enciclopedii a științelor economice, conferință ținută la 1 noiembrie 1934; Academia Înaltă de Studii Comerciale și Industriale din București, București, 1934 59 Șeicaru își amintește că Iorga era uneori prematur îngrijorat de faptul că sălile unde urma să-și țină conferințele nu vor fi pline. Nimeni nu vrea să asculte ceea ce am eu de spus." Dîndu-și seama că are relativ puțini cititori, comenta: Nimeni nu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
vol. II, p. 83 95 Tudor Vianu, op. cit., vol. 2, pp. 147-148 96 Șeicaru, op. cit., pp. 17-19. Vezi și Călinescu, op. cit., pp. 542-543. Și relatările făcute autorului de profesor Eliza Campus, fostă studentă a lui Iorga 97 Profesorul Göllner își amintește că profesorul Iorga s-a întors de la București la Universitatea lui de vară de la Văleni direct de la o audiență la Palatul regal. La vremea aceea, influența Magdei Lupescu și a colonelului Ernest Urdăreanu la Palatul regal era predominantă. Iorga părea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
românesc", 12 noiembrie 1916 47 "Neamul românesc", 3 noiembrie 1916 48 O viață de om..., vol. II, p. 233 49 Op. cit., vol. II, pp. 229-235 50 Op. cit., vol. II, p. 218 51 Supt trei regi, p. 234 52 Așa cum își amintea dl. Frasin Munteanu-Râmnic, familia Iorga a plecat de la Văleni în mașina prințului Barbu Știrbei, condusă de Munteanu-Râmnic pînă la Ploiești, au găsit adăpost peste noapte, unde s-au înghesuit toți copiii și D-na Iorga (unii dintre copii au fost
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]