70,892 matches
-
acest fundal istoric a izbucnit "disputa istoricilor" (Historikerstreit) în cultura germană (1986-1989), ale cărei reverberații s-au răsfrânt departe dincolo de teritoriul disciplinar restrâns al specialiștilor. Puține din numeroasele dispute intelectuale care au punctat istoria gândirii Occidentale au reușit să încingă spiritele la temperaturi atât de incandescente precum "disputa istoricilor". Antecedente notabile sunt "problema medievală a universaliilor", care a divizat comunitatea medievală a filosofilor între realism și nominalism, și "cearta dintre antici și moderni", o dispută care, la rândul ei, a scizionat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reacționat dur în paginile ziarului Die Zeit împotriva a ceea ce a considerat a fi o tentativă conservatoristă de înălbire a trecutului nazist cu scopul de a curăța terenul istoric în vederea unei reglorificări naționaliste. "Disputa istoricilor", începută în 1986, a inflamat spiritele până în 1989, după care tensiunea acumulată a început să se disipeze. Problemele aduse în discuție de Historikerstreit au rămas însă nesoluționate. Dacă tranșeele intelectuale au ajuns să fie acum astupate, aceasta nu s-a datorat victoriei vreunuia dintre combatanți, ci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
puternice tente antinaționale. După cum am arătat în corpul lucrării, această revoluție mnemonică antinațională, al cărei artizan principal a fost M. Roller, s-a dovedit a fi o "revoluție abortivă", eșuată în cele din urmă din cauza radicalității cu care a suprimat spiritul național care a definit istoricește conștiința istorică românească. Al treilea moment critic din dinamica memoriei istorice românești a venit ca urmare a torsiunii naționaliste a comunismului, inițiată în anii '60, intensificată pe lungimea anilor '70 și hiperbolizată de-a lungul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Caietele Echinox, 13, Gulag și Holocaust în conștiința românească, 121-132. Cioflâncă, A. (2010). Nostalgia pentru comunism. Revista 22 (28 septembrie 2010), disponibil online la adresa http://www.revista22.ro/nostalgia-pentru-comunism-8962.html, accesat în 3 iulie 2013. Comte, A. (1999). Discurs asupra spiritului pozitiv. București: Editura Științifică. Constantiniu, F. (2011). O istorie sinceră a poporului român. Ediția a patra. București: Univers Enciclopedic Gold. Cornea, P. (1973). Originile romantismului românesc: spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între 1780-1840. București: Cartea Românească. Costea, I., Király
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ro/nostalgia-pentru-comunism-8962.html, accesat în 3 iulie 2013. Comte, A. (1999). Discurs asupra spiritului pozitiv. București: Editura Științifică. Constantiniu, F. (2011). O istorie sinceră a poporului român. Ediția a patra. București: Univers Enciclopedic Gold. Cornea, P. (1973). Originile romantismului românesc: spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între 1780-1840. București: Cartea Românească. Costea, I., Király, I. și Radosav, D. (1995). Fond secret. Fond "S" special. Contribuții la istoria fondurilor secrete de bibliotecă din România. Studiu de caz. Biblioteca Central Universitară "Lucian Blaga
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clasa a XII-a, doar cel coordonat de I. Scurtu (1999, 2001), alături de cel întocmit de V. Băluțoiu și M. Grecu (2010), pe care le-am clasificat în categoria discursului conservator al vechii gărzi istoriografice românești care continuă să prezerve spiritul naționalist, nu s-a racordat la noua paradigmă europenistă. De pildă, doar manualul Scurtu et al. (1999) nu are introducerea specificată de Programa școlară despre "Românii în Europa". A doua ediție (Scurtu et al., 2001) inserează o prefață fără titlu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-lea, cultura română a cunoscut trei etape distincte, determinate în mod direct de tipul de regim politic: primă etapă, plină de realizări, a atins apogeul în perioada interbelică; a doua etapă, după 1947, când odată cu instaurarea regimului comunist, a intervenit spiritul „nou”, după modelul sovietic; a treia etapă, după 1990 când, prin revenirea la democrație, au fost reluate legăturile cu spațiul cultural european; b) Românii în mișcarea de idei în prima jumătate a secolului al XX-lea Evoluția culturii românești interbelice
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
unei revoluții culturale, în centrul căreia se afla cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu. Ideile comuniste au fost puse la baza realizărilor intelectuale, artistice, economice etc. Produsul acestei revoluții trebuia să fie „omul nou” devotat regimului care se caracteriza prin absența spiritului critic și a inițiativei, gata oricând să aprobe politica dictatorului. Momentul 1989 reprezintă revenirea spre democrație și o nouă șansă pentru afirmarea dimensiunii europene a culturii române. 5. Studiu de caz: Grigore Gafencu și unitatea europeană a) Grigore Gafencu (1892-1957
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
cere reducerea drastică a cheltuielilor publice ceea ce afectează politica socială a statelor respective; 3. Migrațiile în lumea contemporană a) Cauzele migrațiilor motive profesionale; motive familiale; motive economice; persecuțiile politice; intoleranța religioasă; suprapopularea; schimburi de populație; dezastre naturale; bolile; foametea; războiul; spiritul de aventură; b) Tipologii voluntară sau involuntară (liberă sau forțată); temporară sau definitivă; legală sau ilegală; internă sau externă; Aceeași persoană este un emigrant (pentru țara din care a plecat) și un imigrant (pentru țara în care pleacă). c) Migrația
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în ciclul liceal către ,,stimularea interesului pentru practicarea independentă a exercițiilor fizice și sportului”. Cel de-al patrulea obiectiv, care se referă la ,,dezvoltarea trăsăturilor de personalitate favorabile integrării sociale” în ciclul gimnazial, este concretizat pentru ciclu liceal, în ,,dezvoltarea spiritului de echipă și a celui competitiv, în scopul integrării sociale a elevilor”. Celor patru obiective-cadru, cu nuanțările specifice ciclurilor de învățământ prezentate anterior, le corespund obiective de referință specifice pe ani de studii. Pentru exemplificare, vom prezenta în continuare câteva
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
judeca și de a privi lucrurile în complexitatea lor; * abilitatea de a fi creativ; * abilitatea de a-și asuma riscuri; * abilitatea de a se orienta către experiment și rezolvare de probleme (situații); * abilitatea de a induce elevilor următoarele atitudini: curiozitate, spirit critic, onestitate, corectitudine, toleranță, fa*r-pla*, respect pentru diversitate. Managementul educațional, conferă predării semnificația unui proces decizional (teoria deciziei), considerând-o ,,un ansamblu de decizii care preced, însoțesc și urmează activitatea de predare învățare”. Deciziile privesc răspunsurile la următoarele întrebări
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
lucrurile din perspective multiple, de a fi creator și de a-și asuma riscuri, ca și abilitatea de a adopta o orientare către experiment și rezolvare de probleme. Predarea implică atitudinile pe care profesorul dorește să le inducă elevilor: curiozitate, spirit critic, toleranță, respect față de colegi și/sau adversari. Conținutul activităților de predare tind să se axeze, ca și întreg procesul educațional cognitiv, pe două din cele trei direcții prioritare ale acestuia, centrânduse pe „a ști” și pe „a ști să
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
lateral; aruncarea greutății u elan; b) materiale: cerc de aruncare (D = 2,132 m) zonă de recepție de 15-20 m; ile de 1-6 kg; ruletă (10-20 m); nivelator, mătură, greblă; c) psihologice: dorința de a arunca cât mai mult; cultivarea spiritului de trecere și de autodepășire; cultivarea capacității de concentrare; exprimarea apacității de forță maximă și de afirmare în raport cu ceilalți; d) timp didactic alocat: 10-25 minute. * linia metodică prezentată anterior; * strategia didactică: metodele de predare - învățare: cele prezentate la săritura în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
puțin, pentru că o școală filozofică se creează în jurul uneia sau a douătrei personalități, care pot să direcționeze energiile creatoare în filozofie, să formeze oameni, să-i pregătească, să-i îndrume, pentru că filozofia, precum bine știți, nu este un domeniu al spiritului la fel cu artele, ci este destul de dificilă, ca și celelalte, de altfel. Numai că învățătura în filozofie este de un tip mai special. În fond, a învăța să gândești, să filozofezi, este un lucru care nu se vede imediat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
poezia, dar nu am abandonat-o. Scriu în continuare, însă public ceva mai puțin. Ați mai avut și alte tentative sau v ați concentrat de la început atenția asupra Ideii Eminescu? Am dorit dintotdeauna să aduc în atenție figurile reprezentative ale spiritului românesc. În timp, am ajuns, firește, la esențe, o primă tentativă datând de acum 15 ani, când, la Podul Înalt, actorii Naționalului ieșean au dat viața evocării mele dedicate lui Ștefan cel Mare. Figura ilustrului voievod m-a preocupat dintru
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
noi. Dar în cea de a doua, care marchează și debutul dumneavoastră scenic? Piesa se numea, de fapt, „Încotro, dragul meu rătăcitor?“. Am încercat să vă propun un peregrin prin lumea lui lăuntrică, dar și prin lumile colindate. Să invoc spiritul lui necontenit însetat de armonii, rătăcirea lui nu în neant, ci datorată neastâmpărului de a investiga lumile din sine și din preajmă. Citindu-1 prin operă, am căutat să refac trei ipostaze lăuntrice ale acestui destin singular de poet român. Un
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
patru decenii, ideea de Călinescu la Onești și care va fi soarta ei acum, la vreme de criză? O idee culturală care a prins, aceea că marii creatori ai culturii devin adevărate instituții, cu atât mai mult în posteritate, când spiritul lor continuă să lucreze liber, neîntrerupt. Mai rămâne să se și înțeleagă aceasta. Aș crede că îmi era un lucru limpede în toamna lui 1962, la sosirea în Onești. Cum se vede, nu au lipsit șansele. Dacă prima fusese Călinescu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de lux. Eu sunt din ce în ce mai revoltată de aceste evidențe, precum și de o tipologie nouă despre care au scris deja câțiva specialiști: scriitorul care se instalează tot mai confortabil în mediile literare de azi, hrănit cu lapte clientelar. Insul propulsat din spirit de gașcă, activistul adaptabil la relațiile nu tocmai transparente, cel cu elan rânced „mereu în căutare de profil public”, cum îl distingea într-o lucidă ochire Andrei Pleșu. Poate că în Pitești mediul cultural e atipic, dacă nu cumva peste
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pământului este în tine, indiferent de oră, de veac. Pregătesc o altă carte, tot de versuri, și, un vis mai vechi, vreau să-mi definitivez niște piese de teatru și niște studii despre literatura română. Nu strică să ai și spirit critic. 112 ION IRIMESCU: Îmi omor timpul cu prostioare... Maestre, sunt bucuros că vă întâlnesc în noul veac de existență și vă aduc de la Bacău vestea că, la Galeriile AdHoc ale Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
că vine vara, vine toamna, vine iarna. Acum bucuria e mai de scurtă durată, dar ce să faci, la... 50 de ani, câți am, am suportat toate aceste treceri. E bine că ați înjumătățit veacul și că sunteți tânăr în spirit, poate ne molipsiți și pe noi. Care dintre anotimpuri v-a plăcut în mod special? Primăvara, pentru că atunci încolțesc toate speranțele. Ai apoi la dispoziție un timp mai îndelungat, vara întreagă și o parte din toamnă. Toamna, pe sfârșit, te
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Umbrăreștii. Evident, la acțiunea propriu-zisă a hotărniciei nu va fi participat efectiv întreaga masă a locuitorilor din obște, ci doar reprezentanții lor, dar specificarea în act a satului întreg reprezintă expresia unei practici străvechi și exprimă o anume stare de spirit locală concretizată în deplina solidaritate a satului față de documentul emis cu invocarea mărturiei lor. Apoi faptul că, dintre toate satele din împrejurimi, au fost luați doar Umbrăreștii la hotărnicie ne sugerează ideea de autoritate în domeniu, pe care o aveau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și după această perioadă, putem considera devălmășia ca fiind corespunzătoare necesităților, satisfăcând trebuințele și fiind în concordanță cu firea liniștită a țăranului român. O asemenea formă de organizare și un asemenea mod de existență au contribuit la cultivarea și promovarea spiritului de dreptate și de adevăr, stări ce au animat în vremea respectivă pe săteanul din obște, spiritul lui de cinste și nepărtinire, de într-ajutorare și cooperare în folosul obștii și al fiecăruia în parte, stimulând și întreținând dragostea și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu firea liniștită a țăranului român. O asemenea formă de organizare și un asemenea mod de existență au contribuit la cultivarea și promovarea spiritului de dreptate și de adevăr, stări ce au animat în vremea respectivă pe săteanul din obște, spiritul lui de cinste și nepărtinire, de într-ajutorare și cooperare în folosul obștii și al fiecăruia în parte, stimulând și întreținând dragostea și atașamentul pentru pământul strămoșesc. Toate aceste trăsături distinctive, susținute prin practici și obișnuințe moștenite și transmise din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fi fost înzestrat cu calități intelectuale și sufletești alese, dar o boală psihică îl pune în imposibilitatea de a-și împlini năzuințele înalte, la care ori îndemnul tatălui ori propria-i vocație l-ar fi îndreptățit. Ceva din finețea spiritului său răzbate până la noi dintr-o scrisoare trimisă din Pesta ungară în 1802, pe când se afla în drum spre Viena pentru studii, către „al mieu frate mai mare, dumisali bădițului Ioniță Conachi”, misivă considerată de marele istoric N. Iorga „interesantă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
da zeci de exemple din viața satelor, dar nu acesta este rostul lucrării noastre. Comunismul s-a folosit de starea de nemulțumire a celor mulți, a speculat-o la maximum în interese străine de cele ale poporului nostru, străine de spiritul dreptății și al adevărului, și de aici am mers din rău în mai rău; nu știu dacă va fi vreodată bine și pentru omul de rând. Judecând și comparând sub aspect material starea celor mulți din cele două perioade vecine
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]