75,302 matches
-
împotriva Sentinței penale nr. 2.808 din data de 17 noiembrie 2015, pronunțată de Judecătoria Timișoara în Dosarul nr. 5.287/290/2013. Obiectul sesizării vizează o chestiune de drept de care depinde soluționarea în apel a cauzei, astfel că interpretarea textelor legale are efect direct cu privire la soluționarea pe fond a cauzei, întrucât, prin sentința penală pronunțată de prima instanță, au fost considerate incidente prevederile art. 371 din Codul penal, care incriminează fapta de tulburare a ordinii și liniștii publice. Prin
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
drept în materie penală, s-a statuat că admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată, atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, de împrejurarea ca interpretarea dată de instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. De asemenea, chestiunea de drept cu care a fost sesizată instanța supremă nu a primit o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
prezența altor persoane la locul comiterii faptei, fără a fi însă necesar ca asupra acestora să fie exercitate violențe, amenințări etc. Din perspectiva limbajului folosit, legiuitorul a ales pluralul general al substantivelor (persoanelor sau bunurilor), și nu singularul. Conform regulilor interpretării literale sau gramaticale a legii penale - elementul sintactic - folosirea singularului unui cuvânt implică și pluralul acestuia și, invers, folosirea pluralului unui cuvânt implică și singularul acestuia. Singularul exclude pluralul sau invers numai atunci când legea le reglementează separat sau atunci când legea
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
atunci când legea folosește o formulă cantitativă de excludere. Construcțiile care conțin substantive la numărul plural, forma nearticulată, au un sens generic și se folosesc pentru a desemna o categorie, și nu un număr de părți sau componente ale acelei categorii. Interpretarea logică a acestui tip de construcții semantice are în vedere orice act din respectiva categorie și nu în mod necesar mai multe acte din acea categorie. Spre exemplu, "violențe împotriva persoanelor" desemnează orice act de violenț�� îndreptat împotriva oricărei persoane
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani" - nu se poate susține că această infracțiune există doar dacă subiectul conduce autovehiculul pe cel puțin două drumuri publice diferite. Aplicarea regulilor interpretării literale sau gramaticale în cazul dispozițiilor art. 371 din Codul penal, referitoare la infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice, conduce la concluzia că utilizarea pluralului cuvântului persoană (violențe comise împotriva "persoanelor" sau amenințări ori atingeri grave aduse demnității
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
Turciei pentru combaterea unor infracțiuni la frontiera externă a Uniunii nu ar avea sens decât dacă cei care comit infracțiunile nu sunt simpli traficanți sau contrabandiști, ci organizații puternice, cu o strategie și scopuri care depășesc aparențele. Consideră că această interpretare poate fi susținută și de operațiunea NATO în Marea Egee, care pare supradimensionată în raport cu adversarul vizibil. 5. Recunoaște că alternativele la planul comun de acțiune, prin oferta de asistență mai mare în țările de prim azil sau prin sprijinirea dezvoltării sistemului
HOTĂRÂRE nr. 43 din 10 mai 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Următoarele etape operaţionale ale cooperării dintre UE şi Turcia în domeniul migraţiei - COM (2016) 166. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271751_a_273080]
-
Ia act că întârzierea accelerării plăților prin instrumentul pentru refugiații din Turcia se datorează atât întârzierii de către partea turcă a propunerilor de proiecte, cât și întârzierii de a debloca fondurile de către Uniunea Europeană și statele membre. 19. Semnalează că una dintre interpretările posibile ale reducerii rapide și semnificative a fluxului de imigranți către insulele Greciei, care se produce deja, ar fi că de fapt imigranții nu erau alungați de împrejurări ostile, ci erau motivați de dorința de a trăi în țări civilizate
HOTĂRÂRE nr. 43 din 10 mai 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Următoarele etape operaţionale ale cooperării dintre UE şi Turcia în domeniul migraţiei - COM (2016) 166. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271751_a_273080]
-
până în luna iunie 2016, odată cu finanțarea proiectelor retrospective) l-au avut asupra indicatorilor macroeconomici, conform studiului recent elaborat de Comisia Națională de Prognoză. Subliniază că România are în continuare nevoie de investiții pentru a-și consolida situația economico-socială și că interpretarea valorilor indicatorilor macroeconomici necesită o interpretare pe termen lung pentru a dobândi acuratețea necesară fundamentării solide a unor recomandări și acțiuni. În mod specific face următoarele observații: 1. Subliniază faptul că investițiile în inovare realizate de marile companii, inclusiv cele
HOTĂRÂRE nr. 45 din 10 mai 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de lucru al serviciilor Comisiei - Raportul de ţară al României pentru 2016, inclusiv un bilanţ aprofundat privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice SWD(2016)91. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271752_a_273081]
-
proiectelor retrospective) l-au avut asupra indicatorilor macroeconomici, conform studiului recent elaborat de Comisia Națională de Prognoză. Subliniază că România are în continuare nevoie de investiții pentru a-și consolida situația economico-socială și că interpretarea valorilor indicatorilor macroeconomici necesită o interpretare pe termen lung pentru a dobândi acuratețea necesară fundamentării solide a unor recomandări și acțiuni. În mod specific face următoarele observații: 1. Subliniază faptul că investițiile în inovare realizate de marile companii, inclusiv cele ce desfășoară activități în România, se
HOTĂRÂRE nr. 45 din 10 mai 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de lucru al serviciilor Comisiei - Raportul de ţară al României pentru 2016, inclusiv un bilanţ aprofundat privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice SWD(2016)91. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271752_a_273081]
-
Or, această situație constituie o violare a drepturilor omului și a principiului egalității de tratament în salarizare, care implică recunoașterea acelorași obiective și elemente de salarizare tuturor persoanelor aflate într-o situație comparabilă. În concluzie, se susține că această posibilă interpretare a textelor de lege criticate, ca măsură punitivă a legiuitorului, determină neconstituționalitatea acestora, prin raportare la art. 11, art. 16, art. 20 și art. 41 alin. (2) din Constituția României. 6. Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal
DECIZIE nr. 122 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului şi ale art. 65 alin. (3) din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271781_a_273110]
-
cu care era acordat sau prelungit împrumutul în raport cu dobânda legală. Se susține că, în comparație cu aceste reglementări, dispozițiile art. 351 din Codul penal în vigoare nu prevăd suficiente elemente ale laturii obiective ale infracțiunii de camătă, care să asigure posibilitatea unei interpretări neunivoce a voinței legiuitorului. Se arată că, potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, prin "îndeletnicire" se înțelege o activitate de durată mai mare sau mai mică de care se ocupă o persoană, meserie, profesie, ocupație. În acest context se arată
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
351 din Codul penal, prin folosirea noțiunii de "îndeletnicire" nu este de natură a conferi textului legal criticat imprecizie, neclaritate sau lipsă de previzibilitate referitoare la conduita care ar putea cădea sub incidența acestei norme penale. Se susține că din interpretarea textului criticat este ușor de dedus, chiar fără studii juridice, că acesta sancționează împrumutul de bani cu dobândă de către persoane neautorizate, atunci când această activitate nu este una singulară, ci realizată în mod obișnuit, repetat, așa încât să devină o ocupație. Se
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
în ceea ce privește susținerile autoarei excepției referitoare la claritatea și previzibilitatea normei cuprinse în art. 221^3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și cu privire la aplicarea acesteia, instanța de judecată apreciază că acestea reprezintă probleme de interpretare a prevederilor legale în situația concretă dedusă judecății, un atribut al instanței de judecată, iar nu al Curții Constituționale. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două
DECIZIE nr. 140 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 221^3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271811_a_273140]
-
excepției de neconstituționalitate. 9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, în ceea ce privește eventuala sancționare a autoarei excepției pentru încălcarea unei obligații de raportare care nu se regăsește în cuprinsul Codului fiscal, acestea constituie aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea normei legale, ce excedează atribuțiilor instanței de contencios constituțional. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere
DECIZIE nr. 140 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 221^3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271811_a_273140]
-
rapoarte memorie fiscală, pentru aparatele de marcat electronice fiscale definite la alin. (2); ... d) înregistrarea în memoria fiscală a datelor de sinteză cu caracter fiscal provenite din rapoartele fiscale de închidere zilnică și a oricăror modificări de parametri care afectează interpretarea datelor stocate și evenimente care afectează continuitatea înregistrării datelor pentru aparatele de marcat electronice fiscale definite la alin. (1) și (2); ... e) blocarea automată a funcționării aparatului când sunt inactive oricare din dispozitivele controlate de modulul fiscal, sau când sunt
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 91 din 23 decembrie 2014(*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267379_a_268708]
-
abuzurilor sesizate în cazurile în care Camera Deputaților dispune aceasta ca urmare a prezentării, potrivit regulamentului, a unei cereri în fața plenului Camerei Deputaților. 17. Comisia pentru regulament - elaborarea rapoartelor privind proiectele de hotărâri pentru modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților; interpretarea regulamentului; analiza intervențiilor referitoare la procedura legislativă formulate în plenul Camerei Deputaților și elaborarea propunerilor de amendare a regulamentului, când este cazul; analizarea sesizărilor trimise de Cameră, de Biroul permanent sau de președintele Camerei, cu privire la procedurile și prevederile regulamentului și
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
la art. 155 alin. (1) din Constituția României, republicată, precum și în cazul examinării parlamentare a documentelor transmise de Uniunea Europeană. Articolul 255 Camera Deputaților adoptă hotărâri potrivit procedurii prevăzute la art. 86-155. Articolul 256 (1) În cazul în care se ivesc interpretări diferite asupra unui text din regulament, Comisia pentru regulament va fi sesizată de Biroul permanent sau de președintele Camerei Deputaților. ... (2) Comisia pentru regulament prezintă Biroului permanent sau președintelui Camerei Deputaților, după caz, un punct de vedere privind poziția comisiei
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
asupra unui text din regulament, Comisia pentru regulament va fi sesizată de Biroul permanent sau de președintele Camerei Deputaților. ... (2) Comisia pentru regulament prezintă Biroului permanent sau președintelui Camerei Deputaților, după caz, un punct de vedere privind poziția comisiei la interpretarea regulamentului. ... (3) Punctul de vedere exprimat de Comisia pentru regulament poate constitui o propunere pentru modificarea sau completarea ulterioară a regulamentului, care va fi înaintată Biroului permanent al Camerei Deputaților. ... Articolul 257 După adoptarea Legii privind Statutul deputatului și senatorului
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
modificările și completările ulterioare. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare, în ipoteza unui prejudiciu produs în
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 , în concurs ideal cu cea prevăzută de art. 306 din Codul penal în vigoare, în cazul în care legea nouă a fost considerată mai favorabilă. A menționat că această interpretare are în vedere faptul că ceea ce se protejează prin norma de incriminare prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 sunt fondurile din bugetul general al Uniunii Europene, nu și fondurile din bugetul de stat. În situația în
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
Totodată, reprezentantul Ministerului Public a apreciat că, în situația în care Înalta Curte de Casație și Justiție ar considera că textul art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 ocrotește doar fondurile din bugetul general al Uniunii Europene, consecința acestei interpretări ar consta în lipsirea de ocrotire a fondurilor din bugetul național, astfel că încadrarea juridică corectă este fie aceea de concurs între infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 și cea prevăzută de art. 215 din
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
de art. 306 din Codul penal în vigoare, în funcție de rezultatul analizei privind legea penală mai favorabilă. În concluzie, a solicitat admiterea recursului în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare, în ipoteza unui prejudiciu produs în
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
drept care a generat practica neunitară 1. Prin recursul în interesul legii formulat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a arătat că, în practica judiciară națională nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare, în ipoteza unui prejudiciu produs în aceeași cauză
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
art. 306 din Codul penal în vigoare, în funcție de rezultatul analizei privind legea penală mai favorabilă. V. Raportul asupra recursului în interesul legii. 13. Prin raportul întocmit în cauză, judecătorul-raportor a apreciat ca fiind admisibilă sesizarea referitoare la modul diferit de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare, în ipoteza unui prejudiciu produs în aceeași
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
administrate de aceasta ori în numele ei, cât și bugetului de stat, întrucât jurisprudența atașată actului de sesizare relevă soluționarea în mod diferit, prin hotărâri judecătorești definitive, a problemelor de drept care fac obiectul judecății. 14. Totodată, judecătorul-raportor a concluzionat că, din interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare, în ipoteza unui prejudiciu produs în
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]