71,954 matches
-
Noi. Fiecare din aceste prezintă o formațiune polifuncțională amenajată cu infrastructura respectivă. Sectoarele nu reprezintă unități administrative în cadrul municipiului și nu au personalitate juridică. Sectorul „Centru” include câteva formațiunile locuibile - Centru, Teioasa, Țigănia, Berestecico, Podul Chișinăului, Microraionul III, și formațiunea industrială adiacentă str. Ștefan cel Mare și zona de parc în valea r. Răut. Teritoriul acestuia se delimitează de hotarul de sud al orașului, de calea ferată și râul Răut până la hotarele de est. Populația sectorului în 2003 constituia circa 58
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
r. Răut, precum și în nucleul central, predomină fondul locativ cu 5-16 nivele cu nivel înalt de asigurare edilitară și densitatea peste 200 oameni la hectar. Sectorul „Pământeni” este compus din două formațiuni locuibile - Pământeni-I și Pământeni-II (Dacia) și una industrială - limitrofă str. Victoria. Teritoriul sectorului este mărginit în din partea de sud de către calea ferată, în est - albia r. Răut, iar în nord-vest - de hotarul orașului. Numărul total populației constituie 62,4 mii locuitori. Pământenii au început să se dezvolte din
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
teritoriul dintre calea ferată și noua reședință. În scurtă vreme, pe aceste teren apare un cartier nou - Pământeni. În Pământeni se află Stația ecologic, sediul Biroului de Statistică Națională filiala Bălți, iar la hotarul de sud și vest - importante întreprinderi industriale. În perioada postbelică cartierul s-a lărgit spre nord și vest construindu-se blocuri cu 5 etaje. În cadrul sectorului se află câteva întreprinderi industriale importante, Stația ecologică ș.a. Sectorul „Slobozia” cuprinde: cartierul locuibil „Slobozia”, gara feroviară Bălți-Slobozia, formațiunea industrială „Slobozia
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
sediul Biroului de Statistică Națională filiala Bălți, iar la hotarul de sud și vest - importante întreprinderi industriale. În perioada postbelică cartierul s-a lărgit spre nord și vest construindu-se blocuri cu 5 etaje. În cadrul sectorului se află câteva întreprinderi industriale importante, Stația ecologică ș.a. Sectorul „Slobozia” cuprinde: cartierul locuibil „Slobozia”, gara feroviară Bălți-Slobozia, formațiunea industrială „Slobozia”, teritoriul obiectelor gospodăriei comunale (stația de epurare ș.a.), noua formațiune locuibilă pe teritoriul fostului aeroport cu denumirea convențională „De Est”. Teritoriul sectorului se delimitează
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
întreprinderi industriale. În perioada postbelică cartierul s-a lărgit spre nord și vest construindu-se blocuri cu 5 etaje. În cadrul sectorului se află câteva întreprinderi industriale importante, Stația ecologică ș.a. Sectorul „Slobozia” cuprinde: cartierul locuibil „Slobozia”, gara feroviară Bălți-Slobozia, formațiunea industrială „Slobozia”, teritoriul obiectelor gospodăriei comunale (stația de epurare ș.a.), noua formațiune locuibilă pe teritoriul fostului aeroport cu denumirea convențională „De Est”. Teritoriul sectorului se delimitează la vest și sud prin r. Răut, la est și nord prin hotarul administrativ al
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
orașului. Populația este de aproximativ 19,0 mii locuitori. Include teritoriu locuibil, care se caracterizează prin case de locuit cu număr redus de nivele, preferențial particulare cu nivel redus de conform și cu unele implantări de case tip „tronson”. Zona industrială, „Slobozia”, amplasată în acest sector include o serie de întreprinderi considerabile. Structura sectorului se determină, în general, de o partea de străzi și accese haotică, sistemică, constituită istoric, având parametru tehnici foarte reduși, cea ce considerabil împiedică crearea unei scheme
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
arhitect E.R. Spirer); Liceul evreiesc ș.a. Aceste edificii marchează extinderea arhitecturii constructiviste, moderniste și funcționaliste în domeniul instituțiilor de învățământ. În 1936-1938 interiorul casei de locuit a lui Hagi Marcarov au fost refăcute pentru Primăria Bălților (arhitect E.R. Spirer). Întreprinderile industriale - fabricile de ulei, de zahăr, morile - erau amplasate cu precădere la marginea orașului, mai ales în partea de vest și de sud ale orașului, în apropiere de râul Răuțel. În timpul războiului, partea centrală a orașului fost distrusă și în locul cartierelor
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
instituție examinează condițiile sanitar-veterinare a întreprinderilor ce produc, exportă, importă, comercializează produse alimentare animaliere: carne, lapte, ouă etc. Sub controlul Serviciul veterinar se află cele trei piețe comerciale ale orașului, fiecare dispunând de un laborator. Municipiul Bălți este principalul centru industrial al Regiunii de Dezvoltare Nord. În municipiu sunt înregistrate 28,9% din totalul întreprinderilor mari și 53,3% din totalul volumului de producție industriale din regiune. Cu o populație de 4% din totalul pe țară, generează 14% din producția industrială
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
cele trei piețe comerciale ale orașului, fiecare dispunând de un laborator. Municipiul Bălți este principalul centru industrial al Regiunii de Dezvoltare Nord. În municipiu sunt înregistrate 28,9% din totalul întreprinderilor mari și 53,3% din totalul volumului de producție industriale din regiune. Cu o populație de 4% din totalul pe țară, generează 14% din producția industrială, 9% din vânzările cu amănuntul și acumulează 6% din investițiile în capital fix. Așezarea geografică centrală în nordul țării este extrem de avantajoasă. Dificultățile municipiului
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
industrial al Regiunii de Dezvoltare Nord. În municipiu sunt înregistrate 28,9% din totalul întreprinderilor mari și 53,3% din totalul volumului de producție industriale din regiune. Cu o populație de 4% din totalul pe țară, generează 14% din producția industrială, 9% din vânzările cu amănuntul și acumulează 6% din investițiile în capital fix. Așezarea geografică centrală în nordul țării este extrem de avantajoasă. Dificultățile municipiului de ordin economic sunt: necesitatea surselor investiționale pentru reconstrucția anumitor întreprinderi principale și infrastructurii orașului, deficitul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Draexlmaier Automotive“ SRL, și reprezintă a șaptea zonă economică liberă din Moldova. ZEL „Bălți” contribuie esențial la realizarea următoarelor sarcini: atragerea investițiilor străine majore; sporirea potențialului de export al RM cu produse competitive; dezvoltarea infrastructurii existente și crearea unei infrastructuri industriale de transport și comunale noi; crearea unui număr mare de noi locuri de muncă și perfecționarea cadrelor existente; ameliorarea situației social-economice în municipiul Bălți. La fel ca și celelalte zone, zona liberă de la Bălți beneficiază de un set de facilități
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
și interne. La 12 mai 1921, Constantin Argetoianu dă ordinul de arestare a Congresului socialiștilor, care votase afilierea necondiționată la Comintern. Deși a intrat în istorie pentru reformele importante înfăptuite de acest guvern (Reforma agrară, unificarea monetară și financiară, refacerea industrială), cariera politică a lui Averescu își atinsese apogeul și intră în declin. Constantin Argetoianu intră în conflict deschis cu generalul Averescu în 15 decembrie 1923, când se proclamă șef al Partidului Poporului. Exclus de Averescu din partid, facțiunea sa fuzionează
Constantin Argetoianu () [Corola-website/Science/297437_a_298766]
-
mm în ianuarie și 78 mm în iulie. PIBul pe cap de locuitor al Regiunii valone era de 19.858 Euro în 2004. Valonia a fost una dintre primele regiuni Europa Continentală care a trecut printr-o perioadă de revoluție industrială la începutul secolului XIX. Până la jumătatea secolului XX regiunea minieră și metalurgică valonă din jurul orașelor Liège și Charleroi s-a dezvoltat puternic. Declinului industriei metalurgice și politicile economice mai liberale din Flandra au făcut ca centrul economic al Belgiei să
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
În anul 1954, stația căii ferate s-a contopit cu cătunul ce se afla la o depărtare de 1,5 km de sud-estul stației cu un nume identic, formând astfel o unică localitate de tip orășenesc - Drochia. Localitatea devine centru industrial odată cu construcția unei fabrici mari de zahăr, începută în 1954 și finisată în 1957. În jurul acestei fabrici se dezvoltă un orășel muncitoresc cu școală, casă de cultură, grădiniță de copii etc. Mai târziu în localitate apar alte întreprinderi cum ar
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
școală, casă de cultură, grădiniță de copii etc. Mai târziu în localitate apar alte întreprinderi cum ar fi fabrica de mobilă în anul 1963, de fermentare a tutunului în 1969 și combinatul de confecționare a ambalajelor în 1970. Odată cu dezvoltarea industrială se mărește și numărul populației localității, astfel în anul 1970 în Drochia locuiau 11,2 mii persoane. Datorită dezvoltării intensive, la 28 decembrie 1973, Drochia devine oraș de subordonare raională. În anul 1988 un grup de orășeni a inițiat mișcarea
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
o formează circa 20 agenți economici mari. Industria de azi a orașului este reprezentată de întreprinderi moderne, care prelucrează aproape toate felurile de produse agricole: sfecla de zahăr, tutun, porumb pentru semințe, lapte și carne. Sunt fabricate utilaje pentru frigorifere industriale, mobilă, ambalaje din lemn și mase plastice, confecții, produse de panificație, de cofetărie etc. Întreprinderile din orașul Drochia livrează marfă în România, Ucraina, Rusia, Belarus, etc. În oraș funcționează 140 de unități de comerț cu amănuntul, 2 piețe, 8 unități
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
deosebiți, ca și orașul lor, în tot spațiul Nordului Republicii Moldova. Orașul Drochia este una din puținele localități din Moldova unde veniturile publice locale sunt formate doar din venituri proprii și defalcări. Această structură indică faptul că orașul este un centru industrial dezvoltat cu un potențial economic foarte ridicat. Pe parcursul ultimilor ani volumul veniturilor proprii a rămas constant, însă a crescut permanent volumul defalcărilor, condiționat de creșterea economică din localitate. În structura cheltuielilor în ultimii ani nu s-au observat modificări esențiale
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
singură unitate administrativ-teritorială numită comună. Satul în care își are sediul consiliul sătesc (comunal) este numit sat-reședință. Comuna poartă denumirea satului-reședință. Orașul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decît satul din punct de vedere economic și social-cultural, cu structuri edilitar-gospodărești, industriale și comerciale corespunzătoare, a cărei populație în mare parte este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice și în diferite domenii de activitate intelectuală, în viața culturală și politică. În condițiile legii, unele orașe pot fi declarate municipii. Municipiul este
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
activitate intelectuală, în viața culturală și politică. În condițiile legii, unele orașe pot fi declarate municipii. Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viața economică, social-culturală, științifică, politică și administrativă a țării, cu importante structuri industriale, comerciale și instituții din domeniul învățămîntului, ocrotirii sănătății și culturii. Statutul de municipiu a fost atribuit prin "Legea Nr. 764 din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova" orașelor Chișinău, Bălți, Bender, Comrat, Tiraspol. Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
ca fiind „cineva care călătorește în străinătate pentru o perioadă de timp mai lungă de 24 de ore.” Succesoarea acesteia Națiunile Unite, a completat această definiție specificând durata maximă de 6 luni. Turismul de recreere a fost asociat cu Revoluția Industrială din Marea Britanie - prima țară din Europa care a promovat turismul de recreere și odihnă pentru lucrătorii din industrie al cărui număr era în creștere în acea perioadă. Inițial, acesta era destinat deținătorilor de mijloace de producție, oligarhiei economice, comercianților și
Turism () [Corola-website/Science/297475_a_298804]
-
mai cu faze de vreme mai rece având temperaturi mai mici decât media. Vântul Foehn, care joacă un rol important în văile alpine de nord, are un impact limitat asupra Zürich-ului. Zonele din jurul Limmat sunt aproape complet populate (zone rezidențiale, industriale, zone comerciale). De asemenea dens construit, locații expuse la soare și de preferat rezidențiale pe dealuri cu vedere spre Zürich, Waidberg și Zürichberg și secțiunea de jos a pantei pe partea de vest a văii pe Uetliberg. „Plămânii verzi” ai
Zürich () [Corola-website/Science/297491_a_298820]
-
Codul de bare este o reprezentare de date codificata (cifrata), destinată a fi citită pe cale optică. Codurile de bare sunt folosite în multe domenii, îndeosebi industriale. Un cod de date are aspectul unui șir de bare negre de diverse grosimi pe un fundal alb. În general fiecare cifră sau litera se reprezintă printr-o anumită combinație de 1 sau mai multe bare. Există mai multe formate
Cod de bare () [Corola-website/Science/297492_a_298821]
-
sub formă ovală sau rectangulară. Pigmenții pot fi naturali sau sintetici, anorganici sau organici. Mulțumită progreselor chimiei, astăzi varietatea, saturația și rezistența pigmenților este mai mare ca niciodată. Consumul de culori în scopuri artistice este foarte mic comparativ cu uzul industrial, motiv pentru care nu se produc pigmenți speciali pentru pictură, se folosesc cei produși pentru tipografii, industria automobilelor, vopsirea textilelor, a lemnului și a metalelor, zugrăveli, colorarea betoanelor, a ceramicii, a maselor plastice, precum și coloranți alimentari, coloranți folosiți în medicină
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
este "Monastiri" (Μοναστήρι), ceea ce înseamnă, de asemenea, "mănăstire". Numele turcesc "Manastir" (turca otomană: مناستر) este derivat din numele grecesc, așa cum este în albaneză "Manastiri". Bitola este un oraș în partea de sud-vest a Macedoniei. Orașul este un centru administrativ, cultural, industrial, comercial, și educațional. Orașul este dispersat de-a lungul malurilor râului Dragor la o altitudine de 615 m deasupra nivelului mării. Se intinde pe o suprafață de 1798 km ² și are o populație de 122,173 (1991).Acesta este situat
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
de legătură care leagă sudul "Mării Adriatice", cu Marea Egee și Europa Centrală. Conform unor surse, Bitola este doilea oraș ca mărime din țară, și pentru alții al treilea . Bitola este, de asemenea, centrul municipiului Bitola. Bitola este un important centru industrial, agricol, comercial, educațional și cultural. Bitola are unul dintre cele mai vechi teatre și cel mai prestigios din țară. În mod tradițional un centru comercial puternic, Bitola este, de asemenea cunoscut ca orașul consulaltelor. La un moment dat în timpul dominației
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]