75,079 matches
-
întâlnit forțele mongolilor pe malurile râului Sajó. Ungurii au suferit o înfrângere decisivă în bătălia de la Mohi (11 aprilie 1241). Chiar și regele a scăpat cu greutate de pe câmpul de luptă, în vreme numeroși dintre oamenii săi au pierit în luptă. Béla al IV-lea a fugit în Austria, unde ducele Frederick al II-lea l-a luat prizonier, așteptând o răscumpărare. Din Austria, regele și familia lui au fugit în Dalmația, unde și-au găsit refugiul în fortăreață Klis. Mongolii
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
mongolii nu au reușit să cucerească cetățile întărite și nu au capturat familia regală. Moartea marelui han, Ögedei, în martie 1242 l-a determinat pe Batu Han să-și retragă armatele înapoi între frontierele Imperiului Mongol, unde a urmat o luptă pentru moștenirea poziției de lider suprem al mongolilor. Istoricul Florin Curta avea să descire invazia mongolă drept un punct de cotitură în istoria Europei de Sud-Est care a produs consecințe demografice catastrofale, atât prin pierderile de vieți omenești din timpul
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
să pedepsească orice încălcare a legii comise de țăranii care viețuiau pe moșiile lor (Martyn Rady).. În calitatea sa de posibil moștenitor al unchiului său Cazimir al III-lea al Poloniei, Ludovic cel Mare, l-a sprijinit pe acesta în luptele cu Marele Ducat al Lituaniei și cu Hoarda de Aur. Interesele militare ale ungurilor la est de Carpați a dus la Descălecatul Moldovei, care la început a fost o marcă militară sub suzeranitatea lui Ludovic I. Pe lista succeselor militaro-diplomatice
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
a aliat cu nou putere apărută în Balcani, Imperiul Otoman, pentru a-și asigura independența față de Regatul Ungariei. Ludovic I a fost astfel primul rege maghiar care a luptat împotriva otomanilor în 1375.. În cinstea victoriilor repurtate de Ludovic în luptele împotriva otomanilor, el a ridicat o capelă la Mariazell. Domnia lui Ludovic I a fost caracterizată prin extremism religios. El a încercat să convertească cu forța masa de credincioși ortodocși la catolicism, dar această acțiune s-a dovedit un eșec
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
al ducelui Burgundiei, care însă a suferit o înfrângere dezastruoasă în bătălia de la Nicopole de pe 25 septembrie 1396. În timpul domniei lui Sigismund, norocul Ungariei a început să pălească. Numeroși nobili maghiari nu erau mulțumiți de Sigismund datorită cruzimii arătate în timpul luptelor pentru succesiune, a absențelor sale îndelungate de la conducerea țării și a costurilor foarte ridicate ale războaielor inițiate de monarh. În 1401, nobilii nemulțumiți au reușit chiar să îl ia prizonier pe rege. În 1403, un alt grup de nobili nemulțumiți
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
un rege-copil, Ladislau al V-lea Postumul, iar pentru funcția de regent pe aristocratul de origine română Iancu de Hunedoara, care urma să conducă regatul până la majoratul monarhului. Iancu de Hunedoara era fiul unui nobil mărunt, care se distinsese în luptele împotriva otomanilor. El a avansat treptat, ajungând general, guvernator militar al Transilvaniei, erou de război și, din punct de vedere material, unul dintre cei mai mari proprietari funciari ai Ungariei. El și-a folosit averea personală și sprijinul primit din
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
pe Iancu de Hunedoara (Hunyadi János) pentru funcția de guvernator (1446-1453) iar mai apoi pentru cea de regent (1453-1456) al Ungariei. În 1448, Iancu de Hunedoara a încercat să îi alunge pe otomani din Europa, dar a fost înfrânt în lupta de 3 zile de la Kosovo Polje. Poate cea mai mare victorie militară a lui Iancu de Hunedoara a fost Asediul Belgradului din 1456. El a reușit să apere orașul împotriva trupelor conduse de sultanul Mehmed al II-lea. În timpul asediului
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
colecție de cronici istorice, lucrări filozofice și științifice a secolului al XV-lea și a doua ca mărime după Biblioteca Vaticanului, care conținea în principal scrieri religioase. Biblioteca sa renascentistă este unul dintre Locurile din Patrimoniul Mondial a UNESCO. Datorită luptelor politice pentru ocuparea tronului imperial, Matei Corvin s-a mutat la Viena, unde a murit în cele din urmă în 1490. Magnații, care nu doreau în fruntea statului un alt rege puternic, au permis ascensiunea la tron a lui Vladislav
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
într-un adevărat război țărănesc. Marea și mica nobilime, unită de amenințarea războiului țărănesc, s-au organizat și i-au înfrânt în cele din urmă pe răsculați. Doja și alți rebeli au fost executați în mod sălbatic, dar forța de luptă a Regatului Ungariei a fost definitiv compromisă. Sub puternica impresie a rebeliunii, Dieta a votat în 1514 legi prin care i-a condamnat pe iobagi la legare de glie pe viață și a crescut din nou obligațiile lor în muncă
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
să pună capăt puterii politice excesive a magnaților dar au eșuat în încercarea lor. În aceste condiții de degringoladă politică, armata de 26.000 de oameni a maghiarilor nu a avut nicio șansă în față trupelor otomane pe câmpul de luptă de la Mohács. Ungurii aveau soldați bine echipați și antrenați, așteptau întăriri din Cehia și Transilvania, dar au fost comandate de indivizi incapabili să facă față unui lider de calibrul sultanului otoman. Victoria otomanilor a fost zdrobitoare, ungurii pierzând aproximativ 20
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
soldați bine echipați și antrenați, așteptau întăriri din Cehia și Transilvania, dar au fost comandate de indivizi incapabili să facă față unui lider de calibrul sultanului otoman. Victoria otomanilor a fost zdrobitoare, ungurii pierzând aproximativ 20.000 pe câmpul de luptă, printre morți aflându-se și regele, care a murit înecat într-o mlaștină. După moartea lui Ludovic, facțiunile rivale ale nobililor maghiari au ales simultan doi regi: Ioan I Zápolya (1526-1540) și Ferdinand I de Habsburg (1526-1564). Fiecare și-a
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
localnicul Zápolya și nu pe străinul Ferdinand. Ferdinand în schimb se bucura de sprijinul magnaților din vestul Regatului Ungariei. Ei au sperat că noul rege ar fi putut să obțină sprijinul fratelui lui, Carol Quintul, pentru continuarea cu succes a luptei împotriva otomanilor. În 1538 George Martinuzzi, consilierul lui Zápolya, a negociat tratatul de la Nagyvárad dintre cei doi rivali. Principala prevedere a acestui tratat viza urcarea pe tronul unei Ungarii reunificate a lui Ferdinand după moartea lui Zápolya, care în acel
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
Ferdinand după moartea lui Zápolya, care în acel moment nu avea urmași. Înțelegerea a fost denunțată de Zápolya atunci când s-a căsătorit și a avut un copil. În condițiile rivalității dintre cei doi regi maghiari, turcii s-au implicat în lupta pentru controlul regatului și au ocupat Buda și regiunea înconjurătoare, creând Eyaletul Budin în 1541. Regatul Ungariei a dispărut de pe harta politică a Europei, pe ruinele sale apărând Ungaria Regală, Regatul Ungariei Răsăritene (predecesorul Principatul Transilvaniei), restul teritoriilor intrând pentru
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
Medina , atunci cei din tribul Quraish vor invada orașul și îi vor ucide pe toți . În acest context , cei din Mecca au trimis în mod regulat invadatori în Medina , nelăsându-le musulmanilor nici o altă alegere . Ei trebuiau să câștige această luptă și să consolideze controlul asupra drumului comercial.Caravana celor din neamul Quraish se întorcea din Siria spre Mecca, având cu ei o mare avere, păzită numai de 40 de oameni, această avere ridicându-se la 50.000 de dinari de
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
qurayshitilor, în care Profetul își dovedește ingeniozitatea strategică. Trupele superioare numeric ale lui Sufian au fost înfrânte de armata profetului inferioară numeric, sprijinită de "ostile cerești". Dar în 625, armata profetului este înfrântă în Bătălia de la Uhud de qurashiti . În timpul luptei , unchiul Profetului , Hamza ibn 'Abd al-Muttalib a fost ucis , iar Mahomed a fost nevoit să ordone retragerea . În ciuda înfrângerii, Profetul stimula moralitatea soldaților săi, afirmând că ""soldații morți din tabăra sa au ajuns în paradis, iar soldații morți din tabăra
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
al-Muttalib a fost ucis , iar Mahomed a fost nevoit să ordone retragerea . În ciuda înfrângerii, Profetul stimula moralitatea soldaților săi, afirmând că ""soldații morți din tabăra sa au ajuns în paradis, iar soldații morți din tabăra quarishitilor au ajuns în infern"". Lupta lor pe calea lui Allah va fi răsplătită după moarte. A urmat un îndelungat război de uzură, în care adepții lui Mahomed au atacat și jefuit caravanele, Mecca prosperând de pe urma acestora. În 627, musulmanii din Medina resping un asediu condus
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
lui al-Mahdi, a fost un bonvivant, fiind cunoscut din poveștile O mie și una de nopți. În timpul domniei sale, imperiul atinge apogeul maxim. Distanța dintre calif și popor s-a adâncit însă. Familia de viziri Barmakid a administrat imperiul până în 803. Lupta pentru putere dintre fii lui Harun a fost câștigată în 813 de către al-Mamun, care a ridicat la nivel de doctrina de stat învățăturile raționaliste ale Mutazilitilor, care promovau originea divină a Coranului. În 830, a creat un centru intelectual și
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
scopul de a cucerii Locurile Sfinte . Cruciații catolici îi înfrâng pe selgiucizi musulmani și cuceresc Ierusalimul și alte regiuni formând noi state cruciate cum ar fi Principatul Antiohiei și Regatul Ierusalimului . În anul 1157 , Imperiul Selgiucid este distrus sub presiunea luptelor interne cu dinastiile irakiene , siriene și palestiniene , a invaziilor catolice venite din Europa Apuseană și a rivalilor din Dinastia Turcă a Hozem-șahiilor . Doar câțiva reușesc să îi înfrângă pe bizantinii din Anatolia și să se stabilească acolo formând un emirat
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
ale normanzilor în sudul Italiei într-un regat unic cu o conducere puternic centralizată. Către 999, aventurieri normanzi au sosit în sudul Italiei. Spre anul 1016, ei erau deja implicați în complexa politică locală în care longobarzii se aflau în luptă cu Imperiul Bizantin. Acești mercenari normanzi erau folosiți inițial în disputele cu dușmanii orașelor-stat italiene, însă în secolul următor au trecut treptat la conducerea cvasitotală a teritoriilor de la sud de Roma. În momentul nașterii fiului său cel mai tânăr în
Roger al II-lea al Siciliei () [Corola-website/Science/328265_a_329594]
-
Sergiu de Neapole, s-au confruntat cu armata aflată în defensivă a ducelui Rainulf. A fost cea mai mare înfrângere din cariera lui Roger al II-lea. Fiul său a luptat cu curaj, iar Sergiu a murit onorabil în cursul luptei, însă Roger însuși a trebuit să părăsească câmpul de luptă și a fugit la Salerno. Bătălia a încununat cariera meteorică a lui Rainulf de Alife: de două ori victorios asupra lui Roger. Anacletus al II-lea a murit în ianuarie
Roger al II-lea al Siciliei () [Corola-website/Science/328265_a_329594]
-
defensivă a ducelui Rainulf. A fost cea mai mare înfrângere din cariera lui Roger al II-lea. Fiul său a luptat cu curaj, iar Sergiu a murit onorabil în cursul luptei, însă Roger însuși a trebuit să părăsească câmpul de luptă și a fugit la Salerno. Bătălia a încununat cariera meteorică a lui Rainulf de Alife: de două ori victorios asupra lui Roger. Anacletus al II-lea a murit în ianuarie 1138, însă papa Inocențiu al II-lea a refuzat să
Roger al II-lea al Siciliei () [Corola-website/Science/328265_a_329594]
-
retragă din întreg teritoriul regal. Constanța a rămas la Salerno cu o mică garnizoană, ca semn că Henric urma să revină de îndată. Odată ce Henric se retrăsese cu grosul armatei imperiale, orașele care se presupunea că s-au predat fără luptă imperialilor și-au declarat supunerea față de Tancred, temându-se de represaliile acestuia. Populația din Salerno a simțit oportunitatea de a câștiga anumite favoruri din partea acestuia, drept pentru care i-a predat-o acestuia pe Constanța, trimițând-o sub escortă la
Tancred al Siciliei () [Corola-website/Science/328297_a_329626]
-
În 1159, amiralul sicilian Petru a condus un raid asupra Balearelor, deținute pe atunci de către sarazini, în fruntea a 160 de vase. Cu aceeași flotă, el a încercat să elibereze Mahdia de sub asediu, însă s-a retras imediat după angajarea luptei. Petru nu a decăzut din grații, însă nici nu a mai primit sprijin militar pentru a-i ajuta pe creștinii din Mahdia, drept pentru care orașul s-a predat în 11 ianuarie 1160, pynând capăt "imperiului african" visat de Roger
Guillaume I al Siciliei () [Corola-website/Science/328286_a_329615]
-
de cadeți a Regimentului 61. În 1866, la vârsta de 28 de ani, a fost avansat locotenent, de atunci mereu in regimentul nr. 64, a participat la războiul austro-prusac, în bătălia de la Königgrätz, Bisternitz (azi: Záhorská Bystrica) deși în ultima luptă a războiului la Blumenau (azi: Lamač). În consecință făcut locotenent major ("Oberleutnant") (1867) și decorat pentru merite deosebite cu Medalia de război „Meritul în Serviciu” de clasa I. La 1 noiembrie 1878 a fost avansat la gradul de căpitan de
Alexandru Lupu () [Corola-website/Science/328309_a_329638]
-
orașul era aproape impenetrabil. Ca urmare, asediul a durat pe tot parcursul iernii, cu multe impedimente întâmpinate de cruciați, care ajunseseră în situația de a se hrăni cu carnea propriilor cai sau, potrivit legendei, cu trupurile camarazilor lor căzuți în luptă. Cu toate acestea, Bohemund a convins pe gardianul unuia dintre turnuri, un armean creștin pe nume Firouz, să permită intrarea cruciaților în cetate. Acest lucru s-a întâmplat în 3 iunie 1098, urmat fiind de masacrarea musulmanilor. La numai patru
Principatul de Antiohia () [Corola-website/Science/328302_a_329631]