8,238 matches
-
am intrat În restaurantul din Rouen, amintirile de pe Ialomița, de la Ghimbășeni, când mergeam cu bunica la vie, de asistam la storsul strugurilor cu picioarele sau recomandările marelui Pasteur, că vinul e o băutură higienică și antimicrobică, m-au biruit. Am Închinat un pahar de vin ajutat și de aceea minunată pâine franceză, lungă și subțire, căreia ei Îi spun flute (flaut). Vinul Îl face pe francez expansiv, iar În privința mâncărurilor nu sunt Întrecuți decât de români, care au cel mai bun
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
arate fidel acțiunii și să agreseze pe alții. În momentul declanșării bătăilor, în cameră au sosit și Țurcanu, și Leonida. A devenit planton, iar de Paștele anului 1951 a asistat la batjocorirea liturghiei, când deținuții au fost obligați să se închine unui falus sculptat în săpun. La Gherla, unde a ajuns prin august 1951, Țurcanu i-a repartizat un rol de 'agent descoperit', obligându-l să acționeze deschis împotriva celor care nu acceptau 'reeducarea'. Muntean a lucrat o perioadă la cabinetul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
FLORIN MEȘCA RUGĂCIUNE Mamă Divină, la picioarele Tale de lotus, mă închin! La picioarele Tale de lotus îmi abandonez ființa și toate condiționările; la picioarele Tale de lotus îmi abandonez ego-ul; la picioarele Tale de lotus lacrimile mele se transformă în perle de lumină și bucurie; la picioarele Tale de lotus mă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
-a revăzută și adăugită. * Personalități moldave, Editura P.I.M., Iași, 2008. * Bucovina pământ românesc (presa din zona Rădăuți, Siret și Săveni: 1893-2008, ediția a II-a aniversară (90 de ani de la revenirea Bucovinei la patria mamă - România), Editura PIM, Iași 2008. Închin această lucrare românilor din Cernăuți, Herța, din Lunca, Fântâna Albă, Mahala, Ciudei la împlinirea a 90 de ani, când la 28 noiembrie 1918, Consiliul Național al Bucovinei hotăra revenirea la România furată la 1774, după cum avea să se întâmple cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a câștigat. În jurul acestor mănăstiri și împrejurul acestor monumente sfinte pentru români au stat strâns uniți moldovenii în timpul ocupației austriece și la aceste morminte, ca la o adevărată Meca a românismului, s-au dus naționaliștii din Regatul vechi să se închine și să-și întărească credința în ziua eliberării fraților lor. Așa se explică încă un fapt: de ce populația moldovenească din Bucovina n-a primit pecetea altor religii străine care căutau s-o cucerească. În ortodoxism, confundat cu însuși naționalitatea ei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
franceză, grecească, italiană, maghiară, neoirlandeză, polonă, română, rusă, spaniolă, suedeză și turcă, această operă nu are nevoie de apărători. Nici nu sar putea găsi atâți vrăjmași care să poată ține piept lumii deprinse a i adora talentul și a se închina în fața muncii sale neobișnuit de mari. ... se zice că în Palatul Regal, dimineața în zori de zi, toată lumea dormea încă; dormea în adâncă liniște întreaga cetate a lui Bucur... În lumină plumburie și răcoroasă din faptul zilei numai păsările prindeau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în anul 1904 Se publică legendan versuri scrisă de Vasile Alecsandri: „Zbârnăe coarda din arcu-i, fulgeră săgeata-n vânt Piere, trece mai departe și -ntr-un paltin vechiu s-a frânt. 65 „Acolo fi-va altarul - zice falnicul monarc Ce se-nchină și se pleacă pe războinicul său arc. „Să trăiască Domnul Ștefan! - Mii de glasuri îi urează. Și poporul jos, pe vale, umilit îngenunchează! De la rubrica Informațiuni se puteau afla și alte vești: că „Bucovina”, organul român-german pe anii 1849și 1850
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Iancu Flondor către domnul Iuliu Maniu, președintele consiliului regent al românilor din Ardeal și Ungaria la Sibiu în care se spune: „Informat de solul Bucovinei la înălțătoarea serbare a Unirii Ardealului cu România despre mărețul act de la Alba Iulia, mă închin energiei nesecate a leagănului românismului care de un mileniu înfruntă cu eroism vijelia barbară a suprimării elementului românesc din vechea cetate a zămislirii noastre. În numele Bucovinei readuse la matca ei de origine, Vă rog să primiți pentru toți frații noștri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Traian Cantemir, frații Em. și M.Haivas, G. Stratoiu, Ion Roșca, Cristofor Vitencu etc. se poate zice, fără teamă de a greși, că au fost formați și prin contribuția Glasului Bucovinei. Așa că astăzi, ca și ieri, când prin 1933 Făt-Frumos închina prima lui pagină celor 4000 de numere ale aceluiași ziar, sub semnătura lui Const.V. Popescu, un sârguincios cronicar cultural, Glasul Bucovinei este nu numai un obișnuit organ politic, ci mai mult: o virulentă afirmare naționalistă... și o foarte caldă vatră
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
multe semnături (Moș Ioan, Coresp., Reomir,V. Simiganoschi) dar și articole de vendetă cu colegii de la Glasul Bucovinei, de la Luptătorul, „un alt ziar apărut săptămâna trecută”, dar care nui nominalizat, și iarăși despre cei de la Luptătorul cărora Sandu Vârtej le închina o schiță în trei strofe de poezie modestă. La următoarele numere întâlnim și alte nume de autori - Gh. Culei, M.N., G.V., Orest Horia Pașcanu, Mell - despre Deschiderea stagiunii Teatrului Național, cu o fotografie a dlui Mișu Fotino, directorul instituției, încercări
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și mai afecțioasă.” „Numărul precedent al Plaiului Românesc a văzut lumina tiparului la Tipografia Arhiepiscopiei Alba-Iulia, prin strădania Înalt Prea Sfântului Arhiepiscop Andrei și a ajuns la cititorii noștri datorită ostenelii domnului Ioan Străjan, președintele Fundației „AlbaIulia”, în fața cărora ne închinăm cu recunoștință” - spune Plaiul Românesc de la Cernăuți. * Poporul, organ al Partidului Naționalist Democrat de sub conducerea dlui profesor Nicolae Iorga, apare la Cernăuți în 1919, redacția în strada Ștefan cel Mare nr.48, iar administrația în strada Petrovici nr.3, Tipografia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
națională (anul II, nr.21, București, str. Iulia Hașdeu nr.1) a reușit în mai puțin de doi ani de apariție să-ți asigure nu numai întreaga simpatie a intelectualilor bucovineni de pretutindeni, ca și numeroși colaboratori. Acest număr este închinat Jubileului de 75 de ani al Liceului din Suceava. Publică partea I al unui foarte documentat articol despre istoricul liceului sucevean datorat dlui prof. Victor Morariu, precum și articole semnate de domnii G.D. Grecul, C. Vicol și F. Tanige. Are bogate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din creația: Dragoș Vitencu; „...Dar când se lasă noaptea, citești ca vracii-n stele Și simți cum vin spre tine iar vremuri dintr-acele Când codri nasc din sânge, așa cum la Cosmin... Atunci tu te cutremuri, iar eu tăcut mă-nchin”. (Din „Pădure tăiată”, Gazeta Bucovinei nr.2,1942 sau Calendar creștin, 1943, p.71, Cernăuți) * Junimea Junimea, revistă pentru literatură și artă, editată de Societatea Academică, apare la Cernăuți, ca urmare a strămutării din Botoșani a Junimii Moldovei de nord
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
În ianuarie 1923, în al cincilea an de la Marea Unire, reapărea Junimea Literară, dar între timp, unii din mânuitorii condeiului trecuseră „la cele veșnice: S. Fl. Marian, I.G. Sbiera, Vasile Bumbac, T.V. Stefanelli, George Tofan, Ion Grămadă, Lascăr Lutia - revista închinându-le vorbe de recunoștință sub titlul „Morții noștri” După cum spunea I. Nistor, revista își relua activitatea „la vechiul program, având puțin de adăugat”: „voim să fim organul de legătură sufletească și intelectuală” între periferie și centru, deși, se știe, ea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
puteri. „Dacă biruința se măsoară cu stăruința, iar talentul printr-o încredere de mari realizări, atunci, sub aceste auspicii, speranțele noastre nu pot fi decât de bun augur” - se îmbărbăta inițiatorul publicației. Din programul revistei cităm: „Din nevoia de a închina începătorilor o tribună care să fie cât mai aproape de inima lor și exclusiv pentru a lansa adevărata literatură nouă, apărem.” Se cerea ca toată corespondența redacțională, cărțile și revistele să fie trimise dlui Octav Rusu, în Cernăuți, iar pe timpul vacanțelor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Leca Morariu, redactor Traian Cantemir, secretar Octavia Lupu - Morariu, reprezintă textul Conferinței rostite la Universitatea RadioBucurești în 4 septembrie 1942, exprimând ceea ce „distinșii exploratori din Universitatea cernăuțeană - dr. Anton Mühldorf, M. Gușuleac, Emilian Țopa, I.T. Tarnovschi, Traian I. Ștefureac îi închinase naturii virgine”, pagini care-și aveau „binemeritată faimă și-n lumea științifică a străinătății”: la vremea respectivă, în 1942-1943, 45% din pământul Bucovinei e pădure; la 1899 din 10.441 km2 peste ½ (5325 km2) era pădure, pădurea seculară de la Slătioara
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
foaie pe care cu tot dreptul o așteptăm să fie înființată de acea parte a bărbaților noștri politici, în a căror posesiune se află capitalul material și moral al țării. Și atunci, cu cea mai dulce mângâiere, Revista politică va închina steagul și va depune armele în mâini mai tari și mai pline de experiență.” Pe lângă crezul politic - susținând ideea unității naționale, apărarea intereselor românești în complexul multinațional al Imperiului austro-ungar - revista se ocupa de inițiativele culturale, grija pentru limba română
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în România decât în Norvegia. În dramaturgia norvegiană ea se numește Hedda Gabler și visează la o viață sau cel puțin la o moarte beatifică, alături de un erou cu „foi de viță în păr”. Din păcate, Ejlert Lörborg nu se închină doar lui Bacchus, fratele lui Febi, ci și, într-o anumită măsură, mai simplilor săi colegi nordici. De aceea totul evoluează aleatoriu, iar visul despre supraom se termină într-un banal banchet și o tristă sinucidere. Într-un asemenea ambient
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
au fost pline de astfel de poeme. Dar profesioniștii închinătorilor la idoli falși, gen Adrian Păunescu sau Ion Gheorghe, Corneliu Vadim Tudor și alții ca ei, cu nerușinare, plini de nostalgie și pentru că tot li s-a dat mîna, mai închină, la atîția ani după decembrie '89, din cînd în cînd imnuri de slavă conducătorului iubit (așa mort cum e) și patriei socialiste. Dar acum, se pare, indicațiile nu le mai vin de la partid, iar Moscova e puțin probabil să mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
faptului cotidian n-are egal decît la puțini confrați din epocă". Aflat într-o permanentă pendulare între ziaristică și literatură, Pamfil Șeicaru a știut să le servească pe amîndouă cu aplicare și devoțiune, dar mai presus de toate și-a închinat energiile cauzei naționale. (Convorbiri literare, nr. 3, martie, 1999) G. CĂLINESCU ÎNTRE AUTONOMIA ESTETICULUI ȘI ANGAJAMENTUL PARTINIC Folosind cuvintele lui Gheorghe Grigurcu, " G. Călinescu ne apare drept cel mai înzestrat critic român", fapt consemnat ca atare de E. Lovinescu în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
special a teoriei marxist-leniniste a cunoașterii, însușirea temeinică a obiectivelor partidului, a liniei sale generale, pentru a putea mobiliza pentru creațiile lor pe oamenii muncii la înfăptuirea politicii partidului". În final își va exprima deplina încredere că scriitorii își vor închina tot talentul lor cauzei construirii socialismului. Cred că merită, ca fapt de istorie literară, nominalizarea membrilor Organelor conducătoare ale Congresului: Prezidiul Congresului Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Asztalos Istvan, Alexandru Balaci, Maria Banuș, Aurel Baranga, Mihai Beniuc, Geo Bogza, Demostene Botez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pildă, la Maria Banuș: Patronul, scrisă cu prilejul naționalizării industriei grele, Cîntecul soarelui, apel poetic pentru alegerile din 1948. Apoi, Chemare, La masa verde, Profanatorii de morminte, La noi într-o uzină, În munții Georgiei ca și multe altele sînt închinate marii teme a păcii, căreia tovarășa Banuș i-a consacrat într-o măsură însemnată "puterea ei sonoră de poet"". Avem parte de o ploaie de citate din poemele "strălucite" ale epocii, învățate și în manualele acelor vremuri, gen Lidice a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
închisoare de altfel plină de clerici la acea vreme, ce se va învoi să-l boteze, se înțelege, clandestin, dar valabil. Vrea să nu moară înainte de a primi botezul. Faptul îi pare imposibil, un imposibil posibil, totuși. Un întreg eseu închină imposibilului imposibil și imposibilului posibil. Apelează la spusa lui Thomas More: I trust I make myself obscure (Nădejdea că mă găsesc pe mine însumi obscur), ca una de mare folos în a te apropia de creștinism, dar la fel de amețitoare vorbe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de vară din dimineața zilei de 18 decembrie, care a spălat sîngele de pe străzi, a fost semn dumnezeiesc. Se mai spune că unii din oamenii acestui oraș, care uitaseră să își facă cruce, din acea dimineață au reînceput să se închine. Atunci Timișoara a avut un Dumnezeu al ei. Să păstrăm această memorie, a celor care au plătit cu viața setea de libertate și nu aceea girată de tresele unor generali asasini, care și astăzi se apără, invocînd huliganii și geamurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mai bine de o lună, iată-l revenind în aplauzele publicului, la Bufet, susținând un recital format numai din piesele lui Fernic, alături de mai mulți prieteni. O noapte magică, plină de amintiri, de povești și multe pahare de vin roșu închinate ultimului mare compozitor de romanțe. Cristi s-a jucat cu publicul, făcând un spectacol ce a rămas pentru totdeauna în inimile bucureștenilor care au avut șansa să-l prindă, și mult s-a vorbit în tot orașul despre magica seară
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]