7,853 matches
-
nu se știe cum a dispărut. Alt eveniment: În anul 1923 guvernul Ionel Brătianu a făcut reforma agrară și locuitorii din sat care au luat parte la primul război mondial au fost împroprietăriți cu un iugăr de pământ începând de la țigani și apoi chiar și la cei mai înstăriți. Pământul a fost luat de la magnații unguri din Ponor - ca Törok Arpad (fost proprietar în epoca maghiară)și de la Bezeredi Mihai și Tamași Margit, iar din hotarul comunei Pui de la magnatul Naloți
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
un municipiu Cluj, un oraș Huedin și 232 de sate, împărțite în șapte plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 334.991 de locuitori, dintre care 60,9% români, 30,1% maghiari, 5,1% evrei, 2,3% țigani, 0,8% germani ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 42,7% greco-catolici, 21,7% reformați, 19,3% ortodocși, 8,6% romano-catolici, 5,3% mozaici, 0,8% lutherani ș.a. 15,2% din populația județului se afla
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
-lea, locuitorii localității Stănești ce acum se cheamă Cașen de la apa Cașinului, au fost obligați să se supună Mănăstirii Cașin precum toate celelalte sate mănăstirești. Mănăstirea Cașin a fost construită în anul 1655 de către domnitorul Gheorghe Ștefan, cu 800 de țigani robi. După clădire, ea a fost închinată sfântului Munte Athos iar toate satele aflate pe pământul acesteia trebuiau, prin legea bisericească a timpului, să se supună Arhimandrit Egumenului Dionisie. Deoarece locuitorii din Cașen refuzau a se supune Mănăstirii, au avut
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
1864 se constată oficial „Cătunul Vlașca” cu numele de la Vlasin Crețescu. La început cătunul Vlașca era administrat de Mănăstire, dar în 1908 se alipește la Cașin. Se spune că puțin în urmă de 1864, au sosit în Cașin șatre de țigani fierari, cismari și lăutari. Aceștia au fost împroprietăriți de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza în 1864 în cătunul Vlașca și se gasesc acolo până azi. Dintre cei mai vechi țigani, de relgie creștini ortodoxi, se evidențiază Vasile Aradului, Aleco Parno, Costache
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
puțin în urmă de 1864, au sosit în Cașin șatre de țigani fierari, cismari și lăutari. Aceștia au fost împroprietăriți de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza în 1864 în cătunul Vlașca și se gasesc acolo până azi. Dintre cei mai vechi țigani, de relgie creștini ortodoxi, se evidențiază Vasile Aradului, Aleco Parno, Costache Parno și Ion Cheptănuș". În anul 1864 se formează și „Cătunul Pochița” în urma împroprietăririi a 30 de familii de clăcași din comuna Gropile. Până la 1877, cătunul Pochița a făcut
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
la 1000 de RON. Forța de muncă plătită în comună este ridicată. Aceasta este reprezentată în primul rând de manipulanții care lucrează la cărăuși pentru a-i ajuta să manevreze cantități mari de marfă, iar în al doilea rând, de țigani din Vlașca ce sunt lucrători de pământ. Pe raza comunei Casin, isi are sediul si S.C. Vinul Casin, cu obiect de activitate in domeniul infiintarii plantatiilor viticole. Activitate economica a societatii este de data recenta, dar foarte importanta pentru comuna
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
multe și de întortocheate, se află majoritatea într-o stare relativ bună având în vedere că sunt neasfaltate. Pe lângă faptul că la ore regulate trec prin comună autobuze urmând traseele Onești - Cașin - Mănăstirea Cașin, un număr semnificativ de săteni (majoritatea țigani din Vlașca), prestează meseria de „ciubucar”, transportând persoane cu autoturisme proprii, pe același traseu al autobuzelor și la același tarif. În cadrul comunei regăsim următoarele stații de autobuz: De menționat este faptul că, secolul trecut exista o linie ferată care unea
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
întregii comune, având în componență straturi argilo-nisipoase. Datorită faptului că este o zonă joasă, Vlașca a fost devastată de inundațiile produse de râul Cașin, pagubele fiind foarte mari pentru familiile care locuiau în aproprierea apei. Majoritatea locuitorilor din Vlașca sunt țigani ortodoxi, veniți aici încă dinainte de 1864. Se spune că aceștia au fost toți împroprietăriți însuși de Cuza aici în Vlașca, pentru ca ei să fie la un loc. Astfel Vlașca este un fel de comunitate de țigani. În urmă cu 200
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
locuitorilor din Vlașca sunt țigani ortodoxi, veniți aici încă dinainte de 1864. Se spune că aceștia au fost toți împroprietăriți însuși de Cuza aici în Vlașca, pentru ca ei să fie la un loc. Astfel Vlașca este un fel de comunitate de țigani. În urmă cu 200 de ani, acești țigani erau lăutari, cismari și fierari, fiind de folos cășiunenilor. Astăzi, unii își căștigă traiul prin Italia, alții prin „ciubucărie”, alții muncind pământul cășiunenilor. Puțini mai sunt aceia ce păstrează obiceiurile vechi. Dintre
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
încă dinainte de 1864. Se spune că aceștia au fost toți împroprietăriți însuși de Cuza aici în Vlașca, pentru ca ei să fie la un loc. Astfel Vlașca este un fel de comunitate de țigani. În urmă cu 200 de ani, acești țigani erau lăutari, cismari și fierari, fiind de folos cășiunenilor. Astăzi, unii își căștigă traiul prin Italia, alții prin „ciubucărie”, alții muncind pământul cășiunenilor. Puțini mai sunt aceia ce păstrează obiceiurile vechi. Dintre lăutarii de astăzi, cel mai renumit țigan este
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
acești țigani erau lăutari, cismari și fierari, fiind de folos cășiunenilor. Astăzi, unii își căștigă traiul prin Italia, alții prin „ciubucărie”, alții muncind pământul cășiunenilor. Puțini mai sunt aceia ce păstrează obiceiurile vechi. Dintre lăutarii de astăzi, cel mai renumit țigan este Filip. Viața artistică a comunei Cașin este în strânsă legătură cu trecutul ei. Portul, obiectele de artă, felul cum își construiau casele și le împrejmuiau, este apropriat ca la poporul vechi al Dacilor. Casele vechi de peste o sută de
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
localități urbane: Târgu Mureș (municipiu și reședința județului) și Reghin (comună urbană sau oraș). Conform datelor recensământului din 1930 populația județului Mureș era de 289.546 locuitori, dintre care 45,8% români, 42,6% maghiari, 3,9% germani, 3,9% țigani, 3,4% evrei ș.a. După limba maternă, populația județului era alcătuită din 45,9% vorbitori de limbă maghiară (ca limbă maternă), 45,5% vorbitori de română (ca limbă maternă), 3,9% au declarat germana drept limbă maternă, 2,2% limba
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
14,5% ortodocși, 12,1% romano-catolici, 3,9% lutherani, 3,6% mozaici, 2,6% unitarieni ș.a. Populația urbană a județului număra 47.807 locuitori, dintre care 54,3% maghiari, 24,3% români, 13,4% evrei, 6,0% germani, 1,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară, vorbită de 61,2% din populație ca limbă maternă, urmată de limba română, vorbită de 23,6% din populație ca limbă maternă, limba idiș (7,4%) și limba germană (6
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
în trei plăși: Ulterior, numărul plășilor județului a devenit patru, ca urmare a împărțirii plășii Moldova în două: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 157.501 locuitori, dintre care 91,8% români, 4,8% evrei, 1,2% țigani, 0,6% germani ș.a. Ca limbă maternă 93,5% au declarat limba română, 3,7% limba idiș, 0,7% limba țigănească, 0,6% limba germană ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 92,9% ortodocși, 4,9
Județul Baia (interbelic) () [Corola-website/Science/300739_a_302068]
-
fost împărțit între județele Brașov și Sibiu. Teritoriul județului era împărțit în trei plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 86.039 de locuitori, dintre care 78,3% români, 12,5% germani, 5,5% maghiari, 2,9% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 55,2% ortodocși, 25,7% greco-catolici, 12,9% luterani ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 7.841 de locuitori, dintre care 54,2% români, 26,7
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
iar celelalte orașe erau Ostrov și Turtucaia. Teritoriul județului era împărțit în cinci plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 211.433 de locuitori, dintre care 42,8% turci, 34,2% bulgari, 19,0% români, 1,4% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional, populația județului era alcătuită din 54,0% ortodocși, 45,1% musulmani ș.a. La data de 1 iulie 1937, populația aproximativă a județului Durostor era de 230.309 locuitori. În 1930, în județ locuiau 211
Județul Durostor (interbelic) () [Corola-website/Science/300758_a_302087]
-
argint, iar în mâna stânga un scut negru cu inscripția V.R.R. (Virtus Romana Rediviva). Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 212.749 de locuitori, dintre care 81,5% români, 11,3% maghiari, 3,6% germani, 1,8% țigani, 1,4% evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era formată din 50,1% ortodocși, 31,6% greco-catolici, 7,5% reformați (calvini), 3,4% romano-catolici, 3,3% evanghelici (lutherani), 1,2% unitarieni ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de
Județul Alba (interbelic) () [Corola-website/Science/300782_a_302111]
-
reformați (calvini), 3,4% romano-catolici, 3,3% evanghelici (lutherani), 1,2% unitarieni ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 33.365 locuitori, dintre care 58,8% români, 23,0% maghiari, 8,2% germani, 6,2% evrei, 1,6% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimera era alcătuită din 38,3% ortodocși, 21,4% greco-catolici, 14,7% reformați (calvini), 7,2% evanghelici (lutherani), 6,5% mozaici ș.a.
Județul Alba (interbelic) () [Corola-website/Science/300782_a_302111]
-
județului era împărțit inițial în patru plăși: Ulterior, plasa Câmpul a fost desființată și au fost înființate următoarele cinci plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 303.878 de locuitori, din care: 98,7% români, 1,2% țigani, 0,3% germani ș.a. Din punct de vedere confesional au fost înregistrați 99,0% ortodocși, 0,5% romano-catolici, 0,2% mozaici ș.a. Populația urbană a județului era alcătuită din 91,3% români, 2,5% germani, 1,3% țigani, 1,3
Județul Mehedinți (interbelic) () [Corola-website/Science/300786_a_302115]
-
1,2% țigani, 0,3% germani ș.a. Din punct de vedere confesional au fost înregistrați 99,0% ortodocși, 0,5% romano-catolici, 0,2% mozaici ș.a. Populația urbană a județului era alcătuită din 91,3% români, 2,5% germani, 1,3% țigani, 1,3% evrei, 1,1% sârbi și croați ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 92,9% ortodocși, 4,3% romano-catolici, 1,5% mozaici, 0,4% greco-catolici, 0,4% lutherani ș.a.
Județul Mehedinți (interbelic) () [Corola-website/Science/300786_a_302115]
-
era alcătuită din ortodocși (70,4%), urmați de mahomedani (28,2%) ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 41.588 de locuitori, dintre care 39,8% bulgari, 24,1% turci, 15,4% români și aromâni, 6,9% țigani, 3,6% găgăuzi, 3,5% tătari, 2,1% greci, 2,1% armeni ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 62,1% ortodocși, 34,1% musulmani, 1,7% armeano-gregorieni, 1,0% mozaici ș.a.
Județul Caliacra (interbelic) () [Corola-website/Science/300778_a_302107]
-
punct de vedere confesional 99,1% erau ortodocși, 0,3% romano-catolici, 0,3% mozaici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 26.341 de locuitori, dintre care 90,4% români, 2,2% evrei, 2,0% maghiari, 1,7% țigani, 1,1% germani ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 93,0% ortodocși, 2,4% romano-catolici, 2,4% mozaici, 0,7% reformați, 0,7% lutherani ș.a.
Județul Argeș (interbelic) () [Corola-website/Science/300787_a_302116]
-
clasificate ca situri arheologice: așezarea din epoca medievală timpurie aparținând culturii Dridu (secolele al IX-lea-al XI-lea) de la Cioranca și așezarea din epoca migrațiilor aparținând culturii Cerneahov (secolele al III-lea-al IV-lea e.n.) din zona „Movila Țiganului” de lângă Limpeziș. Al treilea este clasificat ca monument memorial sau funerar și este o cruce de piatră din curtea lui Ioniță Florea din satul Movila Banului.
Comuna Movila Banului, Buzău () [Corola-website/Science/300830_a_302159]
-
termenul „Vireag”, colocvial : „Jireag”. Mai târziu numele a fost tradus în limba română rezultând termenul: "Florești". La recensământul din 2002 populația satului se ridica la 481 de lecuitori. Dintre care s-au declarat : 316 (65,7%) Români, 163 (33,9%) Țigani, și 2 Maghiari (0,41%). Originar din Vireag a fost "Mihail Volach" (Mihai Valahul), unul din cei cinci căpitani ai lui Antal Budai în cursul Răscoalei de la Bobâlna din anul 1437. Într-un protocol încheiat la 10 octombrie 1437 apare
Florești, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300876_a_302205]
-
pomenirea lor“. La recensământul din 2002, populația satului era de 443 de locuitori, dintre care 290 s-au declarat maghiari, iar 153 români. La recensământul din 1910 populația satului era de 910 locuitori, dintre care : 564 maghiari, 328 români, 14 Țigani, 4 Sași.
Fântânița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300875_a_302204]