7,946 matches
-
tot lu’ Gheorghe. Și într-adevăr a pus mâna pe ea, eu m-am dus imediat și am prins-o, și-am sucit-o, am băgat-o între picioare, ăla țipa la soldați că să tragă, soldații n-aveau curaj... țipa la mine s-o las, eu nici nu știu de ce n-o lăsam... A tras rachete că ăsta era semnalul de alarmă... Când am lăsat-o... a căzut, dar și-a revenit după un timp. Dar a venit „Măi șarpe
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Erau vreo doi-tri... Și altul a întins mâna după Aristina. Și ea era cu sumanu’ numa’ așa, pe spate, nu era tras pe mâneci, și ăla o crezut c-o prinde, da’ o rămas cu haina, și ea atunci a țipat și-o fugit... Și pentru asta o luat 20 de ani, că i-o alarmat pe ceilalți... Și atuncea a început focul. Și bineînțeles că n-o fost între ei niciun rănit, numa’ s-o tras așa ca să poată să
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am făcut grevă... și ne-a legat fedeleș, ca pe lemne și ne-a aruncat într-un camion, ca pe butuci, și ne-a dus la Securitatea din Constanța la anchetă... Acolo... o întâmplare interesantă. Când ajungem, unul dintre noi țipă tare: Tată, mamă, scăpați-mă, că ăștia mă omoară! Săriți, că mă omoară! Era un prieten bun, a murit acum câteva luni, în martie, la Piatra Neamț... Și eu îi spun: Măi, Crăciun mi-a spus mie că ne duce la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cu tata și mă duceam la Broșteni de Vrancea să cumpăr fructe, că făceam negustorie. Și când am venit înapoi era comuna împânzită de doișpe-treișpe echipe, pe sectoare. În mahalaua noastră, acolea și-n alta mai departe încolo, s-auzea țipând. Vă spun sincer... Io eram tânăr, aveam 23 de ani nu împliniți, atunci venit din armată, proaspăt ’liberat. Păi tu dacă auzi, nu tre’ să sari? Eram tânăr: Hai mă cu toți! Și am sărit cu toții. Și când am plecat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
1975 în localitatea Sannicolau Mare, județul Timiș, România, fiul lui Ștefan și Doina, cu domiciliul actual în Austria, 2700 Wiener Neustadt, Dr. Eckenergasse 10/ 1, cu ultimul domiciliu din România în satul Tomnatic nr. 110, comuna Lovrin, județul Timiș. 142. Țipă Maria-Oltita, născută la 28 august 1973 în localitatea Todiresti, județul Suceava, România, fiica lui Țipă Constantin și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 2700 Wiener Neustadt, Dr. Eckenergasse 10/ 1, cu ultimul domiciliu din România în satul Tomnatic nr. 66
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
actual în Austria, 2700 Wiener Neustadt, Dr. Eckenergasse 10/ 1, cu ultimul domiciliu din România în satul Tomnatic nr. 110, comuna Lovrin, județul Timiș. 142. Țipă Maria-Oltita, născută la 28 august 1973 în localitatea Todiresti, județul Suceava, România, fiica lui Țipă Constantin și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 2700 Wiener Neustadt, Dr. Eckenergasse 10/ 1, cu ultimul domiciliu din România în satul Tomnatic nr. 66, comuna Lovrin, județul Timiș. 143. Huszar Simona-Rodica, născută la 25 iunie 1967 în localitatea Hațeg
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
prezentării la psiholog etc. Toate observațiile anamnezice vor fi asociate cu testarea copilului în diferite momente ale zilei, când observarea se va referi la comportamentul copilului, dar și în relație cu ceilalți. Se recomandă a se urmări dacă pacientul sare, țipă, introduce orice obiect găsește în gură, atinge obiectele ca un fel de mângâiere, le miroase, pune mâinile la ochi sau la urechi, se urcă pe scaun, pe scări sau pe alte obiecte fără a anticipa pericolul, se tăvălește, țopăie, nu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
atenției și concentrării, stereotipii, obsesii, ritualuri, afecțiuni ale somnului, alimentației etc.; * alte informații (fișe medicale, evaluări, terapii încercate). Observația: Observarea va avea loc în diferite momente ale zilei; La ce trebuie să fim atenți? 1. Comportamentul: * pune mâna la ureche; țipă mai tare pentru a acoperi zgomotul celorlalți; * bagă totul în gură; nu mănâncă decât un fel de mâncare care are o anumită textură; * miroase obiectele; * pune mâna la ochi; * incert în tot ceea ce face (nesiguranță); * are nevoie de încurajări permanente
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
normală, ceea ce-i permite să se încadreze mai ușor în activitate. Ca efect al dificultăților întâmpinate în procesul de comunicare verbală și scrisă, la copilul debil mintal apar trăsături negative ale personalității, sub forme inadecvate de reacție: râde fără rost, țipă, recurge la formulări stereotipe sau are uneori crize de furie. Deoarece limbajul este un fenomen complex și activitatea educativă de corectare a lui este dificilă și multilaterală, iar ca punct de plecare trebuie să aibă motivații adecvate, profesorul logoped trebuie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
COPULATIV|" Coordonarea copulativă se desfășoară între termeni care se asociază - cel mai adesea simultan - în construirea planului semantic concret al unor funcții sintactice sau al enunțului sintactic în ansamblu: „Sunt plin de fantasme și de dorințe ca o pasăre care țipă când răsare soarele și o orbește.” (O. Paler) Termenii implicați în coordonarea copulativă pot fi: a. fraze: „Prea ne pierdusem tu și eu În al ei farmec, poate, Prea am uitat pe Dumnezeu Precum uitarăm toate, Și poate că nici
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
s-au mai răzbunat Spre apus, dar stau grămadă Peste sat. Nu e soare, dar e bine Și pe râu e numai fum. Vântu-i liniștit acum, Dar năvalnic vuiet vine De pe drum. Sunt copii. Cu multe sânii De pe coasta vin țipând, Si se împing, si sar râzând, Prin zăpadă fac mâțanii Vrând-nevrând. 96 Fulgul de zăpadă de C. Radeș Pe obraz, pe nas, pe umăr, Tot cad fulgii, fără număr. S-a oprit în palmă unul... Iute, iute, închid pumnul. Desfac
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
plecare Și fluiera tot mai tare. V: e veverița care Vară vine la plimbare Verde, verde codrișorul N-o vânează vânătorul. Sisi, Zizi și cu Titi Fac într-una exerciții Sisi sare peste plasă, Zizi zboară, nu se lasă, Titi țipă: Sus! Mai sus! Eu atâta am de spus. (de Luiza Carol) 110 ¾ PROVERBE ȘI ZICĂTORI • Apă trece, pietrele rămân; Bate fierul cât e cald, ca, de se va răci, în zadar vei munci; • Vorba multă sărăcia omului; • Ce semeni aceea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Se odihnesc doar când e ploaie, De pe orișice colină S-ajungă vinul în butoaie. Din butoaie în pahare, Degustătoru-i conștient, Viața lui e trecătoare, Dar Cotnariu-i... permanent! Perpetuum mobile La Cotnari, sus, sub cetate, O comoară arde-n noapte, Păsările țipă, plâng, Cotnărenii beau de o sting. ROBERT BROWNING ( 1812-1889) (n. 7 mai 1812 - d. 12 decembrie 1892) a fost un poet englez, soțul poetei Elizabeth Barrett Browni ng. Alăt uri de Alfred Tennyson, a fost cea mai importantă pe rsonalit
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nu s-au mai regăsit. Fondane va fi gazat după câteva luni, la 2 octombrie 1944, la Bir kenau. VERSURI DIN BENJAMIN FUNDOIANU Lui Taliarh pentru Păpușu (Armand Pascal) Boii urâți și teferi s-au limpezit în șes, și au țipat cocoșii târziu și fără sens. Ileana, care doarme cu porcii de tărâțe, s a pus să mulgă vacii lapte stelar din țâțe, pământului să mulgă răcoare de cartof. Toamna bacoviană geme-n ferestre: of! - Prietene, dă-mi mâna și taci
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de gând să meargă la fântâna situată la aproximativ 300 metri de casă, pe un imaș, la ieșirea din sat, loc în care mai fusese de foarte multe ori. După aproximativ o oră de la plecarea fetei, A.C. a auzit-o Țipând și plângând. Încă de la început, minora în vârstă de 13 ani, l-a indicat pe minorul B.C., ca find autorul agresiunii exercitate asupra sa. A.M.C. i-a relatat tatălui său că, în timp ce se afla la fântână, prin spatele ei
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
La Heliade, lira apare cu înțelesul pe care îl va conține ulterior harpa, întrucât, de altă factură decât „lira vibrândă de iubire”, ea „cântă de mărire”, stârnind furtuna oceanică, alegoria romantică, byroniană, a trăirii violente. „Sublim însă e cântul când țipă și ia-n goarnă Talazurile negre ce turbă, se răstoarnă, Și spumegă ca furii și urlă-ngrozitor.” Amintirea lui Heliade, reformator al culturii din cohorta de sfinte firi vizionare, de glas de deșteptare în noaptea noastră pierdută și amară, se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și spectator al propriei aventuri. Relatarea propriu-zisă a visului este urmată de un comentariu privind semnificația celor întâmplate în vis, corelarea lor cu elemente din realitate, precum și considerații asupra stării pe care visul a provocat-o subiectului. „M-am trezit țipând. Imaginile erau așa de puternice, că le-am văzut încă și treaz. A trebuit să-mi întăresc toată judecata ca să mă potolesc. Nu se poate să fie așa. Aceeași persoană de două ori deodată, asta nu se poate(...)”. Povestirea propriu-zisă
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
care apare ca o simplă marionetă ușor de manipulat. Ioana observă sadismul bărbatului în a construi scenarii cauzatoare de suferință și înțelege situația ridicolă în care în care se găsește Sandu: „Cînd te gândești că dacă aș muri eu, în loc să țipi sau să te arunci în mare, ai combina scene funebre și apoi le-ai scrie, bineînțeles pricepându-te să le gradezi cum trebuie, ca să ajungi la punctul culminant și la momentul dorit... Și apoi publici volumul, vezi cum se vinde
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
aș strâmba din ochi și din nas. Am impresia că nu mă interesează nimic altceva. Nici nu sunt capabil să variez tema, ci doar să clamez același fior care mă străbate, ca și cum mi-aș fi pus mâna în foc, și țip, indiferent de cuvintele ce aleg. A da explicații mi se pare o împietate și o cădere în banal.” Ioana îl prezintă pe Sandu într-o viziune realistă, lucidă, eroul fiind coborât la statutul de cinic meschin. Exersând consoana „r” într-
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
profesionale? Pe cine și-ar mai descărca nervii în caz de eșec? Pentru cine s-ar mai zbate ele să câștige bani? Cui ar mai scrie poezii? Cui ar mai arde un dos de palmă la nervi? Cine ar mai țipa la ele să le readucă la realitate atunci când mintea le zboară doar la abstracții? Cine le-ar mai detensiona după luptele lor politice sau cele de cucerire în carieră? Cum s-ar mai lăuda una alteia despre calitățile amanților sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
se juca și de a se purta copilărește, ci numai să nu facă fapte rele; în afară de acestea, le pot fi îngăduite orice alte libertăți"93. Inspirat, probabil de către Locke, Rousseau va cere să lăsăm copiii "să sară, să alerge, să țipe cînd au poftă". Dacă pentru Locke singurele opreliști în calea libertății copiilor le reprezentau faptele rele, Rousseau pune în calea dorințelor nesocotite pedepsele naturale. 3.15. Munca manuală. Meseriile În concepția lui Thomas Morus, munca manuală reprezenta un mijloc de
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
trebuie constrîns un copil să stea cînd vrea să umble, nici să umble cînd vrea să stea pe loc. Cînd voința copiilor nu este stricată prin greșeala noastră, ei nu vor nimic de prisos. Trebuie să sară, să alerge, să țipe cînd au poftă"173. Educația naturală, liberă, nu este văzută de Rousseau în sens strict biologic. O atare interpretare ar conduce la ideea inutilității educației, ceea ce ar fi departe de ceea ce a gîndit autorul. De ce i-ar fi mai pus
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
oamenii săreau peste gard, am sărit și eu, cu o viteză de care nu mă credeam în stare. Dar nu am plecat acasă, pentru că aș fi vrut să văd ce se mai întâmplă. După câteva minute s-a auzit cineva țipând și a fost spart un geam. Nu în partea prin care au urcat tinerii, ci în partea opusă. Apoi l-am ascultat pe Răzvan Theodorescu care intrase pe post și anunța că TVR ar fi atacată de forțe legionare. Am
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
alte milioane de oameni erau urmăriți în permanență. Exista un război al tuturor împotriva tuturor. Statul prin "organele" sale își revendica dreptul total și deplin asupra vieții oricărui cetățean. Situația sinistră în care toți erau înfometați dar nimeni nu putea țipa de foame, a fost specifică unei întregi generații de români. Deși România ieșise din epoca luptei de clasă de mai multe decenii, aceasta se transformase în războiul birocrației cu cetățenii săi. Efectele conflictului creat și atent întreținut dintre individ și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
S-a mai auzit că ar fi avut o influență negativă asupra lui Nicu Ceaușescu. A.B.: Cu Nicu, nu cred. Dar pe stadion erau zeci de mii. Și cu ei făcea exact ce voia. Sus, jos, la stânga, la dreapta. Țipa la ei: „Te-ai mișcat!”. Îi scotea din sală. Cel apostrofat pleca rușinat. Spunea replici foarte dure uneori, indiferent că avea în față o autoritate locală. Avea o putere ciudată asupra mulțimilor. Nu știu dacă acesta este motivul căderii lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]