20,435 matches
-
județului, dar nu se știe cu precizie unde. Ispravnicii de județ privesc misiunea să răscolească tot județul și să-l dea teslim pe acuzat în mâinile neferului care adusese porunca. Ames tecul dintre slujbașii laici și ecleziastici naște confuzie și abuzuri în executarea sarcinilor primite. Astfel, la sfârșitul lui august 1776 preoții din satul Licherești, județul Ialomița, primiseră misiunea de a-l prinde și închide pe bărbatul Stoianei, fugit din București și recăsătorit în alt sat fără să divorțeze de prima
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
religioase și a posturilor, ce le însoțesc, se cere. Postul este o perioadă de penitență, când nu numai corpul, ci și spiritul trebuie să treacă printr-o perioadă de reculegere și umilință. Or, nunta sem ni fi că bucurie, zgomot, abuz de mâncare și băutură. După Pravilă, nunțile nu se fac în postul cel mare, adică în postul Paș te lui sau în postul Crăciunului. În practică, atunci când se vorbește despre data că să to riei, se facelegătura cu timpul fast
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se adaugă cele ale protopopilor în fiecare județ, ale episcopilor și, în fine, temnița Mitropoliei. Constantin Mavrocordat (1730, 1731-1733, 1735- 1741, 1744-1748, 1756-1758, 1761-1763) hotărăște desființarea închisorilor ținute de protopopi și de episcopi, considerând că aceștia comit o serie de abuzuri, amestecându se în probleme juridice care nu sunt de competența lor, numai pentru a-și spori veniturile prin perceperea taxei de eliberare. Ei au continuat să-și țină închisorile și pe mai departe, fără să se jeneze prea mult de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
stările de criză comportă analogii, reveniri periodice, dacă nu chiar similitudini, cum ne avertizează din celălalt secol Clément Juglar cu referire anume la spațiul economiei. Mai aproape de noi, filozofi ai culturii, îndeosebi spenglerienii și adepții lui Tonybee, au făcut poate abuz de ideea ciclurilor în istorie, dar ei au sensibilizat în același timp spiritele pentru acest tip de reflecție. Studiul structurilor și conjuncturilor nu se mai poate închipui acum fără a implica ideea de ciclu. Omul simplu chiar ajunge să observe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
modalitatea dictatorială, voluntaristă, în care acesta s-a produs până de curând pentru a mai consimți să închidem ochii de dragul unor figuri simpatice sau "providențiale". Orice regim democratic se întemeiază pe instituții astfel concepute încât una să mărginească posibilitatea unui abuz a celeilalte. Căci se știe, încă de la Aristotel, că abuzul este inerent oricui dispune de o putere fără control și tocmai de aceea controlul se cuvine să fie riguros instituționalizat. Acordul la care s-a ajuns între partidele politice e
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de curând pentru a mai consimți să închidem ochii de dragul unor figuri simpatice sau "providențiale". Orice regim democratic se întemeiază pe instituții astfel concepute încât una să mărginească posibilitatea unui abuz a celeilalte. Căci se știe, încă de la Aristotel, că abuzul este inerent oricui dispune de o putere fără control și tocmai de aceea controlul se cuvine să fie riguros instituționalizat. Acordul la care s-a ajuns între partidele politice e un fapt pozitiv, să sperăm că doar întâiul dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
anumite idei? Mai curând de o obsesie a puterii, dincolo de orice motivație ideologică. Puterea corupe, o știm de la Aristotel, și tocmai de aceea marele său discipol îndemna ca de putere să se apropie doar cine nu o iubește. Teama de abuz, îndoiala cu privire la scop, scrupulele ca metodă trebuie să însoțească mereu exercițiul ei. Din păcate, oamenii politici s-au recrutat mai întotdeauna dintre ambițioși, iar în cazurile de abandon voluntar al puterii (Sylla, Carol Quintul) sunt rare. Sub ochii noștri, răsturnarea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
model deja experimentat în societățile apusene. "Presa liberă devine un arbitru", spunea Bolliac, atent și el la funcția acesteia de element armonizator. Prin ea se scurg tensiunile acumulate și se decantează ideile emise de corpul social. Presa contribuie la descurajarea abuzului, a tiraniei, împiedicând astfel soluțiile extreme, izbucnirile nestăpânite. Fără o presă liberă nu se poate închipui progres autentic. Libertatea în acest domeniu e un principiu democratic de la care nu se poate abdica fără pericolul căderii sub domnuia bunului plac, a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
publice care interesează cultura și salvgardarea esențelor ei în fața opacității, a ireceptivității, a incompetenței și lașității, opina Alexandru Paleologu într-un interviu memorabil, strategia intransigenței trebuie să fie lucidă, rațională, suplă, dar să-ți facă sințită fără menajamente și fără abuz de prudență implacabilitatea". E un îndemn perfect actual, unul ce recomandă ca administratorii să fie "ținuți neîncetat sub amenințarea cenzurii imanente a inteligenței". El consună cu amintita replică a istoricului polon, susceptibilă să întrețină (dacă mai era nevoie) alarma noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
noble", dar nu ajunge, și că presă fără tipografie, cel puțin în condițiile tehnice de azi, nu se poate. Să-i curtăm deci cu "vorbe sunătoare" pe tipografi? Să le punem mai curând contractele nerespectate în față și să condamnăm abuzurile care îi prefac din slujitori ai culturii în factori obstruanți? Sunt întrebări la care și redactorii de la "24 ore" au a răspunde, înainte de a-și făgădui un alt jubileu. 24 ore, 24 noiembrie 1990 MUNCĂ ȘI CREDINȚĂ Mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
informațiilor etc. În epocile de schimbare profundă, asemenea crize capătă un caracter mai dramatic. Ce se poate spune, sub acest unghi despre societatea noastră? Regimul comunist n-a avut în România nici un fel de legitimitate, fiind instalat prin forță armată, abuz de încredere, fraudă electorală. Ultimul simbol al vechiului stat de drept, regele, a trebuit să cedeze, după cum se știe, sub amenințarea pistolului. Noul regim a emis repede un discurs legitimant, care în esență se întemeia pe refuzul vechiului sistem de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
președintele Deschanel a fost silit să demisioneze în urma unui raport făcut de medicii săi care constataseră că nu mai e în deplinătatea forțelor. Asemenea cazuri sunt totuși rare. Lipsa unei legislații care să relementeze deplin această problemă dă loc la abuzuri sub cele mai diverse forme. Se știe acum că dezastrul de la Kippour (1973) e strâns legat de boala canceroasă a Goldei Meir, ascunsă cu grijă celor din jur. Perspectiva medicală dezvăluie laturi extrem de interesante ale istoriei. Cine ar putea să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
altfel, cu temei, sacrificarea nuanței de dragul culorii tari, a analizei sistematice în favoarea speculației șocante. De atunci, discursul istoric n-a contenit să fie una dintre marile teme de reflecție, adesea neliniștită, deoarece nimeni nu poate susține că între uz și abuz istoriografia a știut să afle întotdeauna justa măsură. Eticheta de istorism, adăugată la atâtea isme care au copleșit veacul nostru, era și un mod de a incrimina. De la K. Heussi și F. Meineke la K.R. Popper și analiștii mai noi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Pârvan, ș.a. "Orice artă reprezintă o luptă împotriva destinului, o luptă împotriva pământului și a morții, nota Malraux. Această luptă este sinonimă cu căutarea identității și solidarității, ceea ce reprezintă obiectul central al psihologiei moderne." Remarca eseistului poate fi extinsă fără abuz asupra istoriografiei, ca disciplină capabilă să ne propună acea integrare cronotopică și socio-umană. Prin ea se poate obține acea armonie a întregului care determină în fond sănătatea părților. Istoria globală (Iorga, Braudel etc.) răspundea cel mai bine acestui scop, asigurând
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de a se perfecționa. Sufletul (gândirea, la Descartes, adică rațiunea), pielea fină, capacitatea de a înțelege (judecata), liberul arbitru, progresul (al cărui instrument este rațiunea), rațiunea, rațiunea și iarăși rațiunea... S-ar părea că doar rațiunea contează. Și dacă tocmai abuzul de rațiune ne orbește? Dacă analizăm filosofii, care sunt în largul lor în ceea ce privește problema omului, vedem cât de greu îi este ființei raționale să vorbească despre animal, să răzbească până în inima realității, a adevăratei naturi a celui cu care și-
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
permise deciziile și acordurile care contribuie la promovarea progresului tehnologic. Aceasta reprezintă, așadar, o primă excepție creată exclusiv pentru politica europeană în sectorul cercetării-dezvoltării-inovării, atunci când aceasta interferează cu politica europeană a concurenței. O a doua interdicție se referă la oricăre abuz din partea uneia sau mai multor societăți, dar, concomitent, este stabilită incompatibilitatea cu piața comună a "limitării dezvoltării tehnologice în dezavantajul consumatorilor". Sunt declarate incompatibile cu piața comună, toate ajutoarele de stat care distorsionează sau ar putea distorsiona concurența, în măsura în care afectează
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
oficială a statului român“ . Conform articolului 25 era garantată libertatea de a comunica și înlăturată cenzura : “Constituțiunea garantează tuturor libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile lor prin grai, prin scris și prin presă, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăți în cazurile determinate prin Codicele penal, care nici într-un caz nu va putea restrânge dreptul în sine. Nici o lege excepțională nu se va putea înființa în această materie. Nici cenzura, nici o altă măsură preventivă pentru aparițiunea, vinderea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
în 24 ore dupa arestare. În caz de vină vădită ori de urgență, deținerea sau arestarea se poate face imediat, iar mandatul se va emite și comunica în 24 ore, conform alineatului precedent”. Organele de urmărire penală au săvârșit numeroase abuzuri . În concluzie putem afirma că actul fundamental din 1938 a avut scopul de a consolida regimul de autoritate monarhică al lui Carol al II-lea. Atribuțiile acestuia fuseseră limitate anterior prin existența regimului parlamentar constituțional care era întemeiat pe sistemul
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
lipsiți de mijloace, în toate gradele învățământului, în măsura și modalitățile prevăzute de lege. ART. 25 Constituțiunea garantează tuturor libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile lor prin grai, prin scris și prin presș, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăți în cazurile determinate prin Codicele penal, care nici într-un caz nu va putea restrânge dreptul în sine. Nici o lege excepțională nu se va putea înființa în această materie. Nici cenzura, nici o altă măsură preventivă pentru aparițiunea, vinderea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
colecție de medalioane), imaginea unei vieți, a unei cariere, a unei împliniri creatoare, cum numim astăzi efortul de "scanare" a liniilor definitorii ceea ce ar însemna cu totul altceva decât plasticizare, convocare de nuanțe, portretistică, în sens călinescian.Critic dogmatic, cu abuz de erudiție, uneori redundantă, irespirabilă, Iorga poate fi considerat un pionier al imagologiei moderne, unde contează modalitatea de a concentra frânturi aparent disparate dintr-o existență, armonizate într-un concret "virtual". Iată un asemenea exercițiu evocator de imagine, în grafie
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
grila analizei. În al doilea rînd, aș remarca răceala analizei, obiectivitatea pur științifică a demersului. Este foarte ușor, atunci cînd te ocupi de "orori", să te lași condus pe panta, spectaculoasă literar e adevărat, a pamfletului și, în general, a abuzului de adjective și calificative. Spre onoarea lor, autorii reușesc excelent să se sustragă acestor tentații facile, procedînd mai degrabă ca niște entomologi, în colectarea completă a datelor, cuplați cu niște chirurgi ori chiar medici legiști, în analiza acestora. Autorii nu
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
a clasei muncitoare. Ambiguitatea acestei perioade nu apare, fără îndoială, nicăieri mai clar ca în Olanda, unde CPN reușește să declanșeze, în zilele de 25 și 26 februarie, o grevă de protest, unică în analele războiului, deoarece era dirijată împotriva abuzurilor și a actelor de violență antisemite la Amsterdam. "De Waarheid", organ central al partidului, a prezentat totuși mișcarea, denaturînd-o, nu numai un protest împotriva terorii naziste, ci și împotriva războiului imperialist însuși 18. Evenimentele din Bulgaria, apoi în aprilie, invadarea
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
natură diferită de la o țară la alta partidele comuniste nu traversează această perioadă fără pierderi. Cu atît mai mult, cu cît imaginea URSS-ului, cu care ele sînt asociate, se degradează puternic în rîndul opiniei publice occidentale. Gulag-ul, dizidenții, abuzurile psihiatrice, gerontocrația senilă a conducerii sovietice și problemele economice, toate sînt luate în calcul. Eforturile făcute de anumite partide comuniste sînt nimicite. Pozițiile lor critice față de URSS par timide și ambigue. În plus, majoritatea dintre ele refuză să respingă în
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
și mai ales practica autenticității corespund unui eșec artistic. Autenticitatea extremă, cufundându-se total în viață, ucide arta care este transfigurarea, reflectarea, proiecția, semnificația vieții. Majoritatea criticilor și esteticienilor au observat că autenticitatea tinde să se autoanuleze ca realitate estetică. Abuzul de sinceritate, de netransfigurare, fuga de orice compoziție și stil o ucide, deși arta pentru a se constitui are nevoie de o anume sinceritate, de un coeficient apreciabil de spontaneitate și libertate a imaginației și discursului. Însă, "fugind" mereu de la
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
conduce o perioadă prea lung) fără a lua o pauză completă, ceea ce avea ca rezultat diminuarea siguranței rutiere și deteriorarea condițiilor de lucru ale conducătorilor auto. În consecință, este necesar să se asigure că fracționarea pauzelor să nu duc) la abuzuri. (17) Prezentul regulament urmărește Îmbunătățirea condițiilor sociale pentru lucrătorii cărora li se aplică, precum și Îmbunătățirea siguranței rutiere În general. Acesta urmărește realizarea acestui obiectiv În special prin dispozițiile referitoare la durata maximă de conducere pe zi, pe săptămână și pe
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]