9,186 matches
-
la cale o televiziune independentă, SOTI. A.M.P. : Ziarele noastre n-au rezistat însă. Au servit la democratizare, dar au dispărut în câțiva ani în forma pur politică de atunci ; suntem unica țară care a rămas fărĂ niciun săptămânal de actualitate, au apărut tabloidele. În toamna lui ’90 în multe locuri din țară, în mediul rural, ziarele noastre nu ajungeau, iar oamenii nu aveau curaj să se afișeze cu opoziția - nici zece ani mai târziu. V.A. : De unde a fost indusă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
drept la replică. V.A. : Da, dar dreptul la replică n-a fost citit la miezul nopții, când fusese transmisă emisiunea incriminată, ci a fost citită de un crainic, din dispoziția aceluiași Valeriu, la ora 8 seara, în Jurnalul de actualități. A.M.P. : Evident. Au trebuit să treacă la intimidarea și reprimarea fățișă a Televiziunii. E interesant că Adrian NĂstase a făcut asta. E bine să amintim lucrul acesta. Eu n-am făcut parte, în ’90, dintre oamenii entuzias‑ mați de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
medici mari veniți din centrele Apusului să lecuiască pe domnitorul neîncoronat al Rusiei dar totul a fost în zadar...” În Foița gazetei I. Șefănescu semnează materialul „Piciorul de lemn”, cules din Aurora, pe care-l redăm parțial, situația fiind de actualitate încă: „L-am văzut aruncându-se în căruță din mersul ei. S-a proptit deodată în piciorul de lemn și cu celălalt înfipt în căruță, făcând un efort, s-a cocoțat sus, cu hățurile în mână. Am văzut mulți comedianți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o reducere de 30%, are sediul temporar în Cernăuți, str.A. Mickiewicz nr.5, redactor șef adjunct pentru ediția românească Romeo Crăciun. În 16 pagini, în 30 ianuarie 2004, ajunsese la al 78lea număr (Format 29x42 cm). Cuprinde: comentariul săptămânii, actualități, evenimente, în ajutorul profesorului, criminalitatea, diverse, societate, radio-Tv, cateheză și calendar, pagina sport, sănătate, Week-end, publicitate. O publicație care se citește cu interes. * Lupta Lupta, organul partidului socialdemocrat din Bucovina, apare la 1 mai 1906 și are deviza: „Muncitori din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
glasul public al celor obijduiți, săraci și nevoiași, va fi strigătul de alarmă a soartei lor, mijlocul de a face să răsune la urechile celor surzi disperarea lor.” Ziarul era socotit organul salariaților și pensionarilor publici din Cernăuți. De aici actualitatea altor titluri: „O învățătoare înnebunește din cauza mizeriei”; „Să ne apărăm drepturile” - de avocat Zeno de Herbay, secretarul general al Federației funcționarilor publici din Moldova de Sus; „Un memoriu predat primarului Costeanu de o delegație a Federației salariaților și pensionarilor.”; „Înființarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
spectatori imparțiali ai vieții noastre politice și-au impus până acum o rezervă absolută, pătrunși fiind de adevăratele sentimente naționaliste și patriotice, au hotărât editarea acestei reviste politice care va cuprinde pe lângă un program politic bine studiat, pe lângă chestiuni de actualitate, demascarea tuturor briganzilor și nulităților politice cocoțate la cârma și în fruntea instituțiilor publice. Arma noastră neîndurată față de păcătoșii zilelor de astăzi, va fi... Adevărurile”. Cele câteva articole din primele două numere ale revistei: Universitatea noastră, Școlile din Vama, Voința
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în această țară, adevărata cauză trebuie căutată în altă parte. După părerea mea, dacă investitorul nu are omul care trebuie să conducă întreprinderea, atunci, de bună seamă, capitalul ar fi mai bine să rămână în patrie”. De o mai mare actualitate nici nu se poate a fi părerea ... britanicului! * Despre Asociația angloromână din Cernăuți - cuvântarea festivă rostită în aula Universității în ziua de 3 aprilie 1938 de Ion I. Nistor - vezi Junimea literară nr. 1-12/1938. Vedere din Storojoneț - Bucovina În
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Epigonii lui Eminescu), Dragoș Vitencu (Cincinat Pavelescu. Cel din urmă trubadur), Aurel Vasiliu (Din lecturile lui Eminescu la Cernăuți, Eminescu și Rusia), Melania Livadă (Satul și poezia lui Lucian Blaga, Nichifor Crainic, (Avram Iancu), Vasile Netea (Șt. O. Iosif în actualitate), Eugen Tudoran (Liviu Rebreanu) ș.a. Rubrica „Paranteze” era îngrijită de Traian Chelaru, „File de calendar”, de asemenea. Mai colaborau: Paul Strihan, Augustin Z.N. Pop. Formatul foii: 22x48 cm. * Suplimentul literar al singurului ziar bucovinean la acea dată era coordonat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
materiale proprii: Nicolae Iorga, Vasile Grecu, Gr. Nandriș, Oreste Luția, E. Herzog și V. Gherasim, Al. Bocănețu, N. Grămadă, Ion I. Nistor. Toate lucrările au importanța lor, dar lucrarea „Românii Transnistreni” aparținând prof. univ. Ion I. Nistor este de mare actualitate și astăzi. Iată cele 13 subcapitole ale lucrării, care merită aprofundate de orice român: I. Așezările românești în regiunile Tranistriene; II. Datele statistice rusești privitoare la Românii Transnistrieni III. Pribegirea elementului românesc în Galiția, Silezia, Moravia și Croația; IV. Răspândirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prin școlile noastre se găsesc o mulțime de talente „vrem să le dăm posibilitatea să se evidențieze și să poată da la lumina zilei rodul talentului lor”... S-a publicat proză și versuri, pagina jocurilor, ilustrații, cronică științifică și literară, actualități din viața școlărească a Cernăuților, lunar poșta jocurilor și poșta redacției... Semnau cadre didactice, elevi, dar și membrii colectivului de redacție. Materialul de publicat se cerea a fi trimis pe adresa T. Bănățeanu, Cernăuți, str. Vasilco nr.3. Miorița nr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de N. Neagu; „Examenul „ de Ștefan C. Cosmin, „Prietenia” de Gh. Ionașcu, „Mama” de Lidia C. Puiu, „Ne cheamă Țara”, de Emilian I. Franchievici, și poezie:C.I. Eșanu, Dragoș Vicol, Petre Bucșa, Radu Scraba, Mircea Larionescu. Continuă a se publica: actualități literare, șarade, enigme, carte de vizită magică, priveliști din Bucovina, Valea Bistriței aurii. * Miorița este numele unei publicații străjărești scoasă de elevii centurei a VIII-a a Liceelor „Mitropolit Silvestru” și „Aron Pumnul”. Pornită sub părinteasca oblăduire a dlui comandant
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în paginile sale tot ce are Bucovina mai promițător: Dragoș Vicol, A. Cucu, Lidia Negură, I. Rotaru, V. Săhleanu, Neculai Tăutu etc. Mioriței i se deschide un orizont mai larg cu Muguri: căci această colaborare va însemna promovarea literaturii bucovinene (Actualitățile literare n.t. sau la poșta redacției: Așteptăm ...Muguri”, le vom face o primire triumfală). Această revistă, prietena Mioriței, va însemna o legătură strânsă cu Rădăuții. Numai să ne ferim, ca Miorița să nu roadă Muguri, căci și până acum
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
drepte moșteniri strămoșești, ci și unul de înseninare în atmosfera vânzolită de viscolul ce bate în părțile noastre. Societatea Mazililor și Răzeșilor, editând această publicație - organ de luptă „și afirmare românească” - își dovedește încă o dată și rosturile ei de permanentă actualitate și necesitate românească. Cine răsfoiește azi colecțiile Gazetei Mazililor și Răzeșilor din preajma întâiului război mondial și deschide această nouă publicație citind primul articol semnat V.V. - desigur vechiul luptător Vasile Vitencu - își dă seama câtă pagubă națională au pricinuit românismului de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
am urmărit-o cu toată atenția de la începuturile ei. Prin această revistă ați creat la Cernăuți un centru remarcabil, căruia ei îi aduc din toată inima omagiile mele” Ceea ce s-a scris în Revista de pedagogie rămâne de o mare actualitate... Redacția și administrația revistei la Cernăuți: Institutul și seminarul pedagogic universitar, strada Spiru Haret nr.2. Tipografia „Mitropolit Silvestru”, Cernăuți, Piața Unirii nr.3, proprietatea Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina. * Revista de pedagogie, Anul IV, 1934, Caietul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
FătFrumos nr.2-3 și 7-8, 1927, Revista de literatură și folclor Suceava, director Leca Morariu. A apărut revista Urzica!! își atenționa cititorii Glasul Bucovinei din 4 martie 1927. Revista umoristică Urzica cuprinde un bogat și splendid material de literatură umoristică, actualități, glume, năzbâtii, cugetări etc. Numeroase clișee în trei și patru culori împodobesc coloanele acestei prea interesante reviste. Apare de două ori pe lună. Redacția și administrația Cernăuți, str. Trăian nr.7. Viața Bucovinei, revistă de analiză și cronică economică, socială
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
istoria” propriu-zisă a religiilor, mulțumindu-mă, pentru moment, să văd ce poate fi și ce vrea să spună o religie. Zalmoxis II, 2 nu a mai apărut. Manuscrisul se rătăcise, iar acum acest tip de revistă nu mai este de actualitate în România!6 Așteptând să vă întâlnesc la Paris 7, vă rog, domnule și drag coleg, să credeți în sentimentele mele de admirație, Mircea Eliade IIItc "III" ELIADE către WIKANDERtc "ELIADE către WIKANDER" Hôtel de Suède, 31 rșueț Vaneau Paris
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
prestigios pe care i-l prezisese Schopenhauer nu s-a realizat. Dacă îndrăznim să sperăm încă într-o întâlnire stimulantă cu gândirea Indiei și a Asiei, ea va fi rezultatul istoriei, al faptului că Asia a intrat de-acum în actualitatea istorică; ea nu va fi rodul orientalismului occidental” - cf. „Criză și regenerare”, în Nostalgia originilor (mai ales „A «doua renaștere»”), pp. 92-95. LXIIItc "LXIII" 1. La 23 octombrie 1967, Eliade nota în Jurnal: „Prima Haskell Lectures a lui Stig. Este
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în numele libertății și democrației. ÎN CONTRA SOCIALISMULUI Publicată, cu voia autorului, în traducerea lui Titu Maiorescu, acum mai bine de o sută de ani, mai exact la 1892, lucrarea lui Herbert Spencer, În contra socialismului (Din libertate spre asuprire), și-a păstrat actualitatea și, din păcate, pentru toți cei trăitori în socialism i s-a putut constata pe viu justețea previziunilor. Apărută la cîțiva ani buni după ce Marx și Engels își publicaseră cele 9600 de cuvinte (plagiate) ale Manifestului Comunist, unde este statuată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu modestie, remarcau: Succesele obținute în literatura noastră se datoresc în primul rînd conducerii ei de către partid, preocupării permanente a partidului față de creația literară și de scriitori". Vigilenți și autocritici, sînt totuși îngrijorați de "numărul insuficient al lucrărilor inspirate din actualitate, din viața și lupta oamenilor muncii conduși de partid, pentru construirea socialismului". Și în continuare: "Literatura nu ține pasul cu viața. Unii scriitori nu reușesc să observe întotdeauna noul care se naște și se dezvoltă, nu oglindesc întotdeauna în creațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
românesc ca și cînd ar fi văzut în el o așezare artificială, fără șanse de durată și fără energia necesară spre a-și asigura o suverană autonomie" (Rememorări economice). Într-un articol din 1930, face cîteva observații de o îngrijorătoare actualitate pentru noi: "Astăzi țara nu mai crede în virtuțile parlamentarismului, astăzi țara este chiar potrivnică, nu numai parlamentarismului, dar într-o egală măsură chiar ideii de partid. Politicianismul cu excesele sale, cu abuzurile, cu dezlănțuirea poftelor hrăpărețe, a asimilat ideea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
adîncime și claritate. Pentru cel care a scris Lauda lucrurilor, miezul oricărui lirism se află în faptul că poeții, prin textele lor, au de spus ceva, chiar în afara unui interes de conținut. O constatare de domeniul banalității, dar de continuă actualitate, se referă la lipsa receptării și pătrunderii poeziei moderne de către oamenii de cea mai bună-credință, o cauză fiind tirania spiritului logic, altfel spus, a spiritului aristotelic asupra acestora. Ne oferă, în acest curs, o estetică experimentală: "Ei bine, după o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
culturală națională din perioada regimului comunist, pe toată întinderea lui. Nimeni din cei semnificativi, indiferent dacă erau poziționați pe grila sa etică și estetică la plus sau la minus, nu a scăpat ochiului vigilent și corect al celui care urmărea actualitatea românească. Fără Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, alta ar fi fost înfățișarea literaturii și culturii naționale din deceniile totalitare, cu mult mai tristă, cu totul, bănuim, copleșită de "comandamentele" ideologice. Pentru Gheorghe Grigurcu, cei doi critici "marchează o etapă majoră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și află în neostalinismul actual prilej de a continua să se afirme; extremiștii de dreapta regăsind în "era Ceaușescu" ceva din tarele unui naționalism exacerbat (de data aceasta, condensat într-un fel de "operetă revoluționară"); pseudoscriitorii de altădată agățîndu-se de "actualitate" pentru o supraviețuire cu orice preț; "oamenii noi" ai "erei Ceaușescu" care, lipsiți de orice vocație pentru cultură și artă, se instalează în propagandă și tinerii fără tinerețe, îmbătrînind de bunăvoie spre a-și vedea numele tipărit la gazetă; ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ci și deplasați. În Semnul mirării (1995), accentul este pus pe ceea ce criticul va numi marginalizații întru asumarea unui destin al adevărului, întemeiat pe o sintaxă etică: responsabilitatea. Criticul declarîndu-se un adept al "artei impure", al unei arte responsabile. Observatorul "actualității românești" va constata cu exactitate că-ntotdeauna comuniștii și-au anexat la patrimoniul socialist al culturii naționale pe toți marii artiști, cu o condiție: ei au trebuit mai întîi să moară. Cînd aproape nimeni în presa culturală a țării nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în viața atîtor români. O tristă remarcă, între atîtea din Jurnal, despre ce puteau vorbi, la Paris, doi exilați fostul elev, Virgil Ierunca, cu fostul lui profesor, Lucian Bădescu despre fără viitorul lor. Virgil Ierunca continuă să fie prezent în actualitatea românească. Într-un dialog purtat în "Vatra" (277/1994), despre Măștile oportuniștilor, criticul îi plînge pe aceștia (oportuniștii); cauza: "în primul rînd oportunistul este mereu încordat, trăiește sub o tensiune de fiecare clipă (de altfel, oportunistul și-a pierdut timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]