8,468 matches
-
dar niște țigani cu bani. Ele, florărese, trânteau ușile la taxiuri și scoteau banii din buzunare. Ei, bișnițari, vindeau blugi și alte produse. Când s-au plătit datoriile a căzut piața lor. S. B.: Cum se explică? M. M.: Ziceau: "Acuma sunt de toate, nu mai putem lua să dăm pe sub mână, că deja oamenii au început să aibă bănuți". La noi în armată, noi am privit-o ca pe o realizare extraordinară și am zis: "Fraților, dacă politica continuă, din
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
mine maiorul Vasiliu. Și, într-adevăr, și la mine, în '89, unul dintre instructorii cu propaganda a fost ales secretar. Vasiliu a fost promovat. E vorba de căpitanul Țugurel Florin. Într-adevăr, și la ăsta, o altă abordare, dar până acuma n-am legat-o de ceva. S. B.: Nici noi nu am legat neapărat comportamentul lui Scărlătescu de ceva, dar curajul lui de atunci ne-a făcut să-i reevaluăm prestația. Chiar discutam atunci cu camarazii, comentam care mai de
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
plus "c" plus "c" plus "c" plus "c". S. B.: S-a vorbit atunci de aplicarea Tabelei ABC ANA. Se vorbește și-n Raportul Comisiei senatoriale. Ce era această Tabelă? Bănuiesc că s-au schimbat indicativele și nu mai reprezintă acuma un mare secret. M. M.: Ținea de sistemul de transmisiuni. Intrarea în niște legături, niște rețele care se puneau în funcțiune atunci, se dădeau frecvențele. S. B.: Erau în regim de război. M. M.: Altele decât în timp de pace
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
de prin Târgu Jiu) nu știu după ce, până în oraș și când s-a întors mi-a spus: "Ceva nu-i în ordine". "Ce-i, măi?" Zice: "E vânzoleală, e lumea agitată". "Băi, lasă-i, băi, de asta îmi arde mie acuma? Du-te, fă-ți treburile!" El a văzut deja în afara unității pe la civili, că imediat s-a auzit... S. B.: Da, da, de la Radio Europa Liberă toată lumea știa că... M. M.: Imediat s-a auzit și a început vânzoleala. Deci
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
toți pregătiți, dar n-am ieșit din cazarmă. Cui să tragi la picioare? Să tragem noi între noi? E o mare diferență. Milea a fost un patriot. Sigur, nu discutăm, pentru că adevărul nu-l va ști nimeni. Dacă vorba-i acuma că s-a sinucis... de fapt, a fost "sinucis"! A fost împușcat! S. B.: Vom reveni asupra subiectului. Noi vom recompune totul din evenimentele pe care le-am trăit atunci, câte ne vom mai aminti. Dar încă un lucru voiam
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
adunăm Regimentul, să intrăm în Club, să facem ședință, să condamnăm ceea ce s-a întâmplat la Timișoara. Uitați aici ce trebuie să vorbiți, să luați cuvântul, să condamnați etc.!" "Băi, băiete, de acord, dar - zic eu - noi n-avem timp acuma, că încă n-am terminat de introdus muniția în tancuri". Știu că am tras de timp, dar nu intenționat, chiar asta era situația. Și n-am ținut ședința. S. B.: Pentru că erau probleme tehnice mai importante. M. M.: Altele erau
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
care mă ardeau pe mine. S. B.: Cele de natură militară. M. M.: Da, eu aveam treabă cu organizarea. Dar, nevoia de informare s-a simțit. Șeful protecției antichimice era căpitanul Logofătu Zaharia. Îmi pare rău de el, îl văd acuma, e tot timpul la televizor cu Dan Voiculescu, în fața lui tot timpul, cred că-i garda lui de corp. Dar era un copil jos pălăria. Dimineață îi zic: "Zahario, îmbracă-te civil, du-te până în oraș, vezi care-i treaba
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
huiduie". Era îmbrăcat militar. S. B.: Aoleu! Urât. Îngrijorător. M. M.: A venit CI-stul și mi-a spus: Situația e cam complicată. S-ar putea să trebuiască să intervenim în București". Comandantul nu mi-a spus nimic. Ei, și de-acuma, se cam rupe filmul la mine. S. B.: De ce? M. M.: Eu aveam o relație mai deosebită cu el. Noi, tanchiștii, între noi altfel eram, mai strânși. Comandantul Diviziei, Costache Tiberiu, era, după cum am mai spus, Șef de Stat major
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
A fost liniște. Nu știu, televizoare erau câte unu- două, nu erau peste tot. S. B.: Noi aveam în fiecare dormitor. M. M.: Am stat, ne-am vânzolit, am mai jucat o tablă, nu-mi mai dau seama cu amănunte acuma. Eu m-am mișcat prin cazarmă, am controlat, am trimis oamenii: Băi, culcați-vă și ziua, nu stați cu țintarul!" S. B.: Da. Să vă prindă odihniți, nu știm când trebuie să plecăm. M. M.: Ziceau: "O să stăm în tanc
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
face tuciuri În localitate (figura nr. 36). La vârsta lui, nea Vasile, vedeta satului, a făcut zeci de mii de tuciuri din aluminiu. Le vinde În satele vecine, cam cu ......., sau le dă pe legume, pe un kil de carne... "Acuma lumea e atât de săracă, nu-și mai pemite să le cumpere. Stau și folosesc unul cu anii", spune nea Vasile, În timp ce ne pozează după ce a "dovedit" una din cele vreo 20 de bucăți care le pregătește pentru azi. Din
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
către preotul din sat, Daniil Milieș, „recapitulându-și” limpezirea sufletească, recentă - și l-am primit de la obraz sfânt. Cuvioasa Ana numai s-a uitat la mine și m-a străpuns până-n inimă. De la dânsa mi-au venit și hotărârile de acuma”. În fapt, lucrurile avuseseră o nu chiar atât de lineară articulare, dar felul ei de a le vedea astfel înlănțuirea nu rămâne, totuși, cu nimic mai puțin simptomatic, mai puțin încărcat de un înțeles cu valoare de sinteză. Sfătuită de
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
fără a ține seama și de evoluția presei literare din acel timp;ziaristică,preciza ilustrul savant,intra în sfera literaturii,alături de operele orginiale și de traduceri : ,, Vrînd cineva a scri istoria literaturii române moderne,ceea ce nimene n-a voit pînă acuma,ar fi silit a o împărți în trei romane de o întindere foarte inegală : opere orginale,traducțiuni și ziare'' . Cea de-a doua constatare privea dezvoltarea impetuoasă a ziaristicii din timpul său,care ajunsese să acapareze interesul contemporanilor B.P. Hasdeu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
legi, și foarte trist era pentru noi, iubiților rumâni, cînd el încă pînă acum nu cunoștea limba noastră, și noi vestirile lui le primeam în limbi streine, în vreme ce ne aflăm în pământul nostru și trăim supt legile și cîrmuirea noastră. Acuma însă aceeași putere ce pînă acum părintește ne-au apărat încît să ne bucurăm de aceste drepturi ale pământului nostru, aceeași însuși ne face să simțim și această bucurie de a ne făli în mîinile noastre cu gazeta patriii noastre
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
părintește ne-au apărat încît să ne bucurăm de aceste drepturi ale pământului nostru, aceeași însuși ne face să simțim și această bucurie de a ne făli în mîinile noastre cu gazeta patriii noastre și scrisă chiar în limba noastră. Acuma poate cineva vedea pe simțitorul rumân curgîndu-i lacrămi de bucurie, văzînd în toate casele bătrîni, tineri, bărbați, femei, învățați, și mai de rînd, îndeletnicinduse și petrecînd cu Gazeta în mînă, și înmulținduși ideile, avînd cunoștință și țiind un șîr de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și îmbogăți ca oricare alta; și încă cu atîta mai mult cu cît are izvoare mai bogate pă maica și surorile sale, de unde să se poată ajutora: ardelenii, mai mult decît un milion și două sute mii romîni să rămîie tocma acuma răci și nesimțitori pentru limba sa, pă care, precum toate națiile, așa și dînșii să cuvine să o aibă de pavăză și paladiul său? Nu, domnii miei, nu; acesta ar fi prea jalnic lucru a pricepe o astfeliu de răceală
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
a treia și dă un Țipăt.) A! EFIMIȚA: Ei! LEONIDA(pierdut): Nu e revuluție, domnule, e reacțiune; ascultă (Citește tremurând.)...”. Mița, din spaimă de gelozie - după cum crede Iordache -, amenință că va face „un scandal... cum n-a mai fost până acuma În Universul.”, ceea ce Înseamnă că, dacă citește ziarele, e evident interesată de subiectele incitante. Din cu totul alte motive, Zoe așteaptă Îngrozită publicarea ziarului lui Cațavencu; dispariția acestuia după Întrunirea finalizată cu un scandal, sporește tensiunea. Tipătescu Încearcă s-o
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de victimă; confident Îi e Pampon, cel care Își bănuiește amanta, «cel mai sacru amor», de necredință. A șaptea amantă - cea de dinaintea Miței - lasă un bilet și tot disprețul ei pentru bărbat: CRĂCĂNEL (plângând): Am plâns, cum plâng și acuma, căci eu Țin mult la amor; am plâns și am iertat-o... pe urmă am prins-o iar, și iar am plâns și iar am iertat-o; nu de multe ori, dar cam des... așa de vreo cinci, șase ori
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Scoală-te, ești bărbat, nu Ți-e rușine! (cu ton aspru) Scoală-te! CAȚAVENCU (sculându-se rușinat): Iartă-mă... ZOE (cu dignitate): Ești un om rău... mi-ai dovedit-o... Eu sunt o femeie bună... am să Ți-o dovedesc. Acuma sunt fericită... Puțin Îmi pasă dacă ai vrut să-mi faci rău și n-ai putut. Nu Ți-a ajutat Dumnezeu, pentru că ești rău; și pentru că eu voi să-mi ajute totdeauna, am să fiu tot bună ca și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
sunt fericită... Puțin Îmi pasă dacă ai vrut să-mi faci rău și n-ai putut. Nu Ți-a ajutat Dumnezeu, pentru că ești rău; și pentru că eu voi să-mi ajute totdeauna, am să fiu tot bună ca și acuma. CAȚAVENCU (umilit): Madam! ZOE: Nu tremura! Pe parola mea de onoare, ești scăpat... CAȚAVENCU: Sărut mâinile... devotamentul meu... ZOE: Cu o condiție: după alegere, o să fie o manifestație publică,... d-ta ai s-o conduci. CAȚAVENCU (repede și supus): O
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mor de rușine... Omoară-mă pe mine, care te-am iubit, care am jertfit tot pentru tine... Iată unde m-ai adus! Iată cât plăteau jurămintele tale! M-ai adus la moarte - pentru că (hotărâtă) mă omor Înainte de izbucnirea scandalului, astăzi, acuma, aici! - m-ai adus la moarte, și mă poți scăpa, și mă lași să mor... (Plânge.) TIPĂTESCU: Zoe! Zoe! ZOE: Lasă-mă... Dacă ambiția ta, dacă nimicurile tale politice le pui mai presus de rușinea mea, de viața mea, lasă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mai fi trăit până să nu te cunosc pe dumneata... Toate le-am făcut pentru dumneata numai din prefăcătorie... totdeauna alta Ți-am spus, și alta am gândit; te-am mințit, te-am amăgit, am râs de dumneata atâta vreme... Acuma, bine că Ți-ai deschis și dumneata În sfârșit ochii ca să vezi cine sunt.” (s.n.). Toate calificativele, depreciative moral (femeie rea, femeie mincinoasă), și modul de relaționare cu amantul (te-am mințit, te-am amăgit, am râs de dumneata atâta
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
fie pentru că-și pierd nopțile În tovărășia amicilor de petrecere („Az-noapte am umblat forfota cu niște prieteni... Nici n-am dormit... Știi...”, se confesează, justificându-și osteneala, și cerând clemență, domnul din Petițiune) ori căutând un amic („De atâtea ceasuri acuma bunii camarazi Îl caută, alergând prin Întunericul nopții de colo până colo, când În birje, când pe jos - degeaba!”). Cetățeanul turmentat Își explică oboseala cinstit: „Fă- Ți idee (sughite), de alaltăieri-seara până azi-dimineață s-o duci Într-un chef!...”. Câte
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mărunt trișor e tolerat, dovadă faptul că, deși e cunoscut ca atare și e poreclit Conțina cu 5 Fanți („Îl cheamă Iancu Pampon; i mai zice și «Conțina cu 5 Fanți»; a fost tist de vardiști de noapte la Ploiești acuma face pe jucătorul de cărți...”, Îi schițează o biografie sui generis Crăcănel, hotărât să se răzbune, după ce i-a aflat identitatea, pe cel care l-a pălmuit), Pampon recurge nestingherit la același merchez. Pentru a supraviețui sunt Îngăduite, Într-o
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
MIȚA: Voi să beau, voi să beau (cadențând), căci nu e-n lume altă durere, decât durerea ce simțesc eu... Chelnerul aduce paharul. Se aude cadrilul. Mița bea pe nerăsuflate și plătește. Chelnerul ia paharul și pleacă.) Așa! să vie acuma. (Își pune masca.). În așteptarea amantului infidel, Mița plănuiește scandal, vrea răzbunare și prinde curaj de la vermult. Atunci când primesc ori când merg În vizite, femeile beau Îndeosebi cafea: „... jupâneasa cea răgușită intră cu tava aducând dulceață și cafele.” (Vizită...). Cafea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
se ia În doze: „D. Iancu Își comandă doza de rachiu...”; d. Tomița „dă repede pe gât o doză...” de (alt fel de) rachiu. Amicii, cu destin diferit și cu trecut glorios În limitele lumii lor, au cum aceeași Îndeletnicire: „Acuma, de vreo câțiva ani, ce să facă?... Cere!”; „ce-i mai rămânea de făcut unei nenorocite văduve, săracă, beteagă de un ochi, de mâna dreaptă și de piciorul drept?... Acuma, cere.”; „... și ca să nu stea degeaba toată ziua, să-și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]