KorAP: Find »[drukola/base=adaptat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...282 283 284 ...303 >

7,572 matches

Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319

este atins prin acțiuni comune sau coordonate în funcție de ansamblul variabilelor, externe sau interne, care le determină. Ipotezele extrase din modelul de cauzalitate retroactiv orientează spre acțiuni multifocale sau multimodale care vizează, în același timp, sau succesiv, toți determinanții conform modalităților adaptate și metodelor validate. Acestea trebuie să fie „croite pe măsură” în funcție de fiecare individ, și nu în funcție de o etichetă diagnostică. Atunci când este vorba despre o disfuncție erectilă, strategia poate conține metode sexologice, desensibilizări sistematice, restructurări cognitive și chiar de cuplu, formatul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
situație capcană. Avem acum două probleme: cum să limităm pierderile și să nu facem o recădere completă, și cum să facem față situațiilor cu risc de acest tip. Sunteți de acord? (Terapeutul aplică metodele care corespund riscului de recădere, mai adaptate acestui stadiu al terapiei). Pacientul - Da. (Colaborarea pacientului). Această listă a celor opt capcane dintre cele mai frecvente în terapie nu este limitativă. A le cunoaște bine permite recunoașterea lor și ameliorarea conduitei ce trebuie menținută. Pentru fiecare dintre aceste

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
în special studii comparative în cea ce privește simplele abordări de susținere. Efect asupra simptomelor Medicamentele antipsihotice sunt eficiente în cazul halucinațiilor și al ideilor delirante, dar simptomele psihotice nu dispar întotdeauna complet cu ajutorul medicației. Unele tehnici specifice ale TCC, adaptate pacienților cu psihoză și tratați pe de altă parte cu medicamente, par să contribuie la ameliorarea acestor simptome. Nu există, totuși, decât puține date în legătură cu acest efect al TCC. Conform unei meta-analize efectuate de către Zimmermann și al. asupra a 14

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
boala nici condițiile de viață, dar amplifică șansele de a accepta, de a gestiona boala și de a urma tratamentele. Pacientul nu se mai găsește singur în fața unei mari necunoscute, atât de angoasante. A informa pacientul în mod oportun și adaptat situației îi permite acestuia să renunțe la ideea fatalității și a resemnării în fața suferinței pe care o implică o boală trecută sub tăcere. A informa înseamnă a reda demnitatea celui care a îngenunchiat în fața asalturilor repetate ale angoasei, ale depresiei

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
am înțeles, mă simt mai bine, nu mai este nevoie să fac exercițiul acesta!”. Aceste micro-evitări au în comun întărirea credinței pacientului în ideea că progresele sale sunt legate de un obiect, de un act anume. Indoiala persistă, noul comportament adaptat nu este adoptat în întregime, validat și integrat și pacientul nu-și însușește, în totalitate, fructul eforturilor sale în lupta împotriva tulburării și nici nu reușește să-și amelioreze stima de sine. Terapeutul trebuie, deci, să aibă răbdare, în timpul ședinței

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
său de vulnerabilitate. Obiectivul esențial al terapiei constă, deci, în ruperea acestui cerc vicios: - prin propunerea unor instrumente care să controleze reacția emoțională și să amplifice sentimentul de eficiență personală, - ajutând pacientul să facă față amenințării, învățându-l unele comportamente adaptate acestei situații, - ajutându-l să identifice mecanismele sale de prelucrare a informației, în special mecanismul să de hipervigilență față de pericol și mecanismele sale de evitare cognitivă. Tratament Tratamentul atacurilor de panică și al agorafobiei în terapia comportamentală și cognitivă se

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
vivo după ierarhizarea situațiilor anxiogene. Tratamentul cognitiv se bazează pe procedeele de prelucrare ale informației, identificarea monologurilor catastrofice (săgeată descendentă), a distorsiunilor cognitive și modificarea acestora din urmă. Fiecare ședință este urmată de sarcini definite, în acord cu pacienta, și adaptate stadiului terapiei. Protocolul terapeutic Protocolul ales este unul de tip A-B-A, în trei faze: - faza A fixează datele principale înaintea oricărui demers terapeutic; - faza B constă în aplicarea tehnicilor terapeutice și obținerea efectului acestora asupra obiectivelor fixate; - ultima fază A

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
șaisprezece ședințe. Adaptarea afirmării de sine la practica individuală Absența afirmării de sine conduce adesea la inițierea unei terapii de grup, dar aceste tehnici își au locul lor în orice terapie individuală, utilizate sub forma unui program complet sau parțial, adaptat pacientului. Planul unei terapii în cazul unei absențe a afirmării de sine generalizată este același în practica individuală ca și în cea de grup, construit sub forma unor ședințe structurate pe același format. Ordinea domeniilor abordate se stabilește în funcție de ierarhia

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
evitare); atunci când activarea emoțională s-a diminuat, să răspundă la comentarii într-o manieră non ofensivă („Dar tu, tu te-ai privit cum arăți?”) și nedisimulatoare („Se întâmplă așa deoarece este cald aici”) dar asumându-și simptomul într-o manieră adaptată gradului de intimitate al interlocutorului („Da, roșesc adesea atunci când sunt stresată, mă deranjează lucrul acesta dar n-am ce să fac. Voi nu aveți niciodată astfel de manifestări de jenă în societate?”. Prima secvență (observată în tăcere de către ceilalți) nu

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
8 la 10, în funcție de studiile respective: deasupra acestor praguri, probabilitatea apariției unei tulburări anxioase sau depresive se consideră a fi ridicată. Discuții Studiile controlate cât și studiile de teren au demonstrat că terapiile cognitive și comportamentale sunt tratamente eficiente și adaptate îngrijirii pacienților care suferă de fobie socială. Particularitățile îngrijirii pacienților fobici sociali Fobiile sociale sunt, fără îndoială, tulburările fobice cele mai dificil de tratat prin expunere, din mai multe considerente: - exercițiile de expunere la situațiile neplăcute sunt dificil de realizat

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
devine prea importantă (trac, timiditate) și se aseamănă unei stări de jenă. Alteori, în sfârșit, ea devine în mod clar patologică (fobie socială). Această stare poate fi comparată cu ceea ce se petrece în legătură cu imunitatea: această funcție de apărare naturală, dorită și adaptată, își depășește scopul în cazul alergiilor moderate (jenante) sau severe (handicapante). Fobiile sociale sunt asemenea unor „reacții de teamă alergice”: excesive și toxice. Această noțiune de dereglare emoțională a fost abordată în mod teoretic de către numeroși experți în tulburările anxioase

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
cercetări ar permite verificarea ipotezei conform căreia prezența simultană a unei tulburări de anxietate generalizată și a unei insomnii primare ar putea fi asociată unei utilizări mai importante a strategiilor de evitare cognitivă, și ar conduce la elaborarea de tratamente adaptate. Alte studii sunt necesare pentru a înțelege dezvoltarea mecanismelor care joacă un rol în apariția neliniștilor excesive Dugas și colaboratorii săi emit ipoteza că interacțiunile dintre copilul cu vârstă mică și persoana însărcinată să răspundă nevoilor sale ar contribui la

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
de probleme cum ar fi culpabilitatea și postulatele disfuncționale și a propus modalități de intervenție mai flexibile. Iată un program care poate fi utilizat în practică: 1. Expunere la scena traumatizantă respinsă (imagini, gânduri, senzații fizice). 2. Reprezentarea de comportamente adaptate traumatismului. 3. Acceptarea de imagini de „răzbunare”. 4. Reprezentarea în imaginație a nurturing figures: figuri parentale sau amicale al căror rol este acela de a asigura consolarea și protecția care n-a avut loc în realitate. Terapeutul poate utiliza jocul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
la acestea în mod rațional. Strategie experiențială Este vorba despre a lupta împotriva schemei pe plan emoțional: pacientul evocă schema în imaginație și se pregătește să lupte împotriva acesteia. Acest exercițiu are drept scop să dezvolte capacități de coping mai adaptate și să amplifice încrederea în sine expunându-se schemei. Strategiile experiențiale - Dialogul în imaginație cu persoana presupusă a fi la originea schemei sau care o consolidează în prezent: pacientul revede scena în imaginație, dar își afirmă drepturile și trebuințele; terapeutul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
terapie comportamentală dialectică, terapie cognitivă bazată pe meditație, Acceptance and Commitment Therapy, Functional Analytic Psychotherapy). Terapie de largă întindere, ea acoperă toate dimensiunile persoanei (istoria sa, identitatea, viața sa socială, afectivă și spirituală...) și abordează întreaga complexitate a comportamentelor sale - adaptate și neadaptate. Ea este deschisă curentelor terapeutice variate (abordare interpersonală, experiențială, feministă...). O terapie centrată pe persoană Terapia prezentată este puternic individualizată și centrată pe persoană. Terapeutul își adaptează tratamentul ținând cont de formularea cazului și de particularitățile și preferințele

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
menținere întărește efortul de prevenire a recăderii, început adesea chiar din perioada stadiului de contemplare. Prevenirea recăderii pregătește persoana să facă față diferitelor situații de risc. Stadiul recăderii readuce subiectul în stadiul anterior: subiectul consumă din nou alcool. Metodele terapeutice adaptate fiecărui stadiu Această teorie a stadiilor are o consecință terapeutică importantă pentru tratamentul subiecților alcoolo-dependenți. In stadiul de precontemplare, terapeutul își propune să-l ajute pe subiect să perceapă riscurile și problemele legate de conduita adictivă, deci să determine apariția

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
puțin angoasată apoi însă, imediat, se gândește: „Am decis să nu mai beau”. Ea simte atunci că se liniștește, se simte calmă și senină. Iși recapătă încrederea și surâde. După ce a identificat gândurile și emoțiile, subiectul caută comportamentul cel mai adaptat situației. Diferite soluții pot să apară și ele sunt testate în cadrul jocurilor de rol pentru a permite subiectului să aleagă comportamentul cel mai adaptat. Sonia, după ce a gândit „Am decis să nu mai beau”, se simte liniștită: ea se hotărăște

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Iși recapătă încrederea și surâde. După ce a identificat gândurile și emoțiile, subiectul caută comportamentul cel mai adaptat situației. Diferite soluții pot să apară și ele sunt testate în cadrul jocurilor de rol pentru a permite subiectului să aleagă comportamentul cel mai adaptat. Sonia, după ce a gândit „Am decis să nu mai beau”, se simte liniștită: ea se hotărăște să meargă lent, fără să se precipite, să respire corect și să spună simplu „bună ziua” surorii sale. Acest travaliu terapeutic, realizat în principal în timpul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
corect și să spună simplu „bună ziua” surorii sale. Acest travaliu terapeutic, realizat în principal în timpul ședințelor individuale, se termină cu puneri în situație sub formă de jocuri de rol, în cadrul cărora pacienta se antrenează pentru a-și însuși strategii mai adaptate. Mai târziu, ea testează unele comportamente în realitate, ceea ce constituie scopul final al acestui proces. Comportamentul său mai bine adaptat situației este întărit și trebuie să se mențină prin intermediul unui cerc virtuos. Iată cum s-a desfășurat întâlnirea dintre Sonia

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
puneri în situație sub formă de jocuri de rol, în cadrul cărora pacienta se antrenează pentru a-și însuși strategii mai adaptate. Mai târziu, ea testează unele comportamente în realitate, ceea ce constituie scopul final al acestui proces. Comportamentul său mai bine adaptat situației este întărit și trebuie să se mențină prin intermediul unui cerc virtuos. Iată cum s-a desfășurat întâlnirea dintre Sonia și sora sa. Această situație tipică de consum exagerat de alcool este supusă travaliului terapeutic: „Merg la sora mea pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
a fi mai degrabă pasivă și păstrează o atitudine de neimplicare. Controlul gândurilor negative Gândurile negative antrenează sentimente negative care, la rândul lor, antrenează un comportament destructiv. Identificarea acestor gânduri permite înlocuirea lor cu gânduri alternative și dezvoltarea unui comportament adaptat, pentru a evita consumul mare de alcool. Sonia se dovedește a fi atentă în cadrul terapiei de grup. Ea își dă seama de faptul că este adesea invadată de gânduri negative în legătură cu comportamentul său, cu viitorul său. Ea își îndeplinește cu

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
calea spre un real studiu al sexualității umane bazat pe comportamentul sexual și impactul său incontestabil asupra stării de bine a ființei umane și a menținerii relațiilor de cuplu. Masters și Johnson au introdus ideea de a stabili un tratament adaptat fiecărei disfuncții sexuale dar, în special, de a trata cuplul ca pe o unitate indivizibilă în materie de disfuncție. Ei n-au exclus, totuși, celibatarii și au preconizat, în cadrul clinicii lor, să se apeleze la parteneri terapeutici sau de „substituție

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
ce... și cine a găsit deja soluții?). Analiza funcțională nu face abstracție nici de consecințele tulburării asupra individului și asupra mediului, nici de antecedentele istorice și recente. Analiza funcțională a lui Fontaine și Ylieff pare a fi cea mai bine adaptată, în domeniul tulburărilor sexuale, pentru a reconstitui istoricul problemei pacientului explicându-i în același timp evoluția acesteia. Intr-adevăr, elementele esențiale ale disfuncției sexuale se situează în general în următoarele domenii: antecedente istorice: lipsă de informații privind practicile sexuale sau

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
din repertoriul persoanei? In alți termeni, au fost acestea deja învățate în cadrul modulelor psihoeducaționale de reglare a emoțiilor, de toleranță la suferință, de eficacitate interpersonală sau de conștientizare totală? - Sunt întărite comportamentele inadaptate și în ce mod? Sunt întărite comportamentele adaptate (chiar într-o măsură aproximativă) și în ce mod? In alți termeni, care este forma sub care sunt controlate contingențele? - Comportamentele adaptate sunt inhibate de emoții specifice? Dacă așa stau lucrurile, ce situații trebuie avute în vedere pentru a organiza

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
de eficacitate interpersonală sau de conștientizare totală? - Sunt întărite comportamentele inadaptate și în ce mod? Sunt întărite comportamentele adaptate (chiar într-o măsură aproximativă) și în ce mod? In alți termeni, care este forma sub care sunt controlate contingențele? - Comportamentele adaptate sunt inhibate de emoții specifice? Dacă așa stau lucrurile, ce situații trebuie avute în vedere pentru a organiza expunerea? - Comportamentele adaptate sunt inhibate de cogniții eronate? Dacă așa stau lucrurile, cum pot fi reformulate aceste cogniții? Controlul contingențelor Controlul contingențelor

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]