12,537 matches
-
cari sunt nevoile dv. diplomatice, nu știu ce aș face daca aș fi în locul dv.; dar știu un lucru: eu m-aș fi ferit de a ajunge în starea în care sunteți! " Și lumea, care știe că d. Mavrogheni pune totdauna pe adversarii săi în cea mai bună poziție pentru dânșii, impieta asupra cuvintelor sale și adaoga: Daca astăzi ne cer cu sila 100 milioane ca să intrăm în tovărășie cu dânșii, ce ne garantează că mâine nu ne vor cere tot cu sila
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
anul 1756, care a avut ca efect subminarea autorității Franței în problema orientala, ca urmare a renunțării la politica activă în Orientul European. Ceea ce a înlesnit consolidarea pozițiilor în zona ale aliaților săi, în teorie, dobândiți în anul 1756, dar adversari ireconciliabili, în practică politică, anume cele ale Austriei, dar, mai ales, ale Rusiei. Ca urmare, principalul obiectiv pe care și l-a propus diplomația revoluției l-a constituit evitarea pericolului că provinciile europene ale Imperiului Otoman să-i fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Band 1764-1815. Herausgegeben von Otto Friedrich Winter, Graz-Köln, 1965, p. 142. de jure și de facto a Republicii Franceze de către Poartă Otomană, ci și într-o largă coaliție de state europene care, sub egida franceză, urmărea să-i elimine pe adversarii săi, în primul rând Rusia și Austria, din competiția pentru preponderenta politică continentală. Făcând uz de cele mai diverse mijloace de presiune, dintre care nu puține erau în flagrantă contradicție cu cele mai elementare uzanțe diplomatice ale timpului, combinate cu
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
prin înlăturarea, la începutul lunii iulie 1796, a lui reis efendi, Ratib Ebu Bekir efendi, apoi, la 5 august, si a marelui dragoman al Porții, Gheorghe Constantin Moruzi 91, "apologistes très chauds de la Suede et de la France", fiind acuzați de adversarii lor "d'avoir trop compté sur la Suede, et trop precipité l'alliance avec la Republique Francoise"92. În locul celui dintâi a fost numit Rasih Mustafa efendi, partizan notoriu al Rusiei, care fusese "en Ambassade extraordinaire à Petersbourg, après la
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
al Țării Românești, sub protecție rusă. Dacă se are în vedere și faptul că tatăl său, Alexandru Ipsilanti, fost domn al Țării Românești și al Moldovei, a fost instalat, din nou, pe scaunul domnesc de la București, în locul tot al unui adversar declarat al Rusiei, anume Alexandru Moruzi, aceasta își asigurase un ascendent în problema orientala de care nu beneficiau nici aliatele sale, în acțiunea de configurare a unei noi etape din evoluția acestei probleme, prin desființarea Poloniei ca stat, anume Austria
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
numit de Alexandru, anume Panin, partizan ardent al politicii pro-engleze, a atenuat, totuși, semnificația acelei condiții, prezentând-o doar ca bază a negocierilor rusoengleze ce urmau a fi demarate în St. Petersburg. Pe de altă parte, deși era la fel de declarat adversar al Franței, Panin a continuat negocierile cu aceasta, în scopul de a se realiza o colaborare francorusă, vizând restructurarea politică a Germaniei, prin crearea unei balante de forțe între Prusia și Austria, "aș the most important basis for the protection
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
prin a invada Finlanda, la sfârșitul lunii februarie 180855, pentru ca, la sfârșitul lunii martie a aceluiași an, Alexandru I să decreteze, printr-un manifest, anexarea acesteia la Rusia 56. Evenimentul a avut un ecou deosebit de favorabil chiar și în rândurile adversarilor alianței rusofranceze. Cu excepția lui Alexandru Rumianțev, pentru care anexarea Finlandei echivala cu cea a unui "désert de pluș sur la Caspienne" (s. Ven.C.)57. Deoarece, "să pensée ne pouvait se détacher du Danube et même du Bosphore" (s. Ven
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
atenție detaliilor, grăbind configurarea raportului de forțe din Nordul Europei, în favoarea Rusiei. Pentru că, așa cum s-a constatat, atacând, fără declarație de război, Pomerania Suedeză, i-a oferit, "pe tavă", lui Carol Johan justificarea morală a trecerii, fără rezerve, în tabăra adversarilor ireconciliabili ai Franței. În consecință, Suedia a contribuit, ca membră a celei de a șasea Coaliții antifranceze, constituită în anul 1812, la ștergerea de pe harta politică a Europei a Imperiului Francez creat de Napoleon. Concurență franco-rusă pentru controlul situației politice
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
fost reconstituita, Polonia avea nevoie "d'alliés voisins du côté du Midi"184. În acea zonă se aflau, însă, turcii care, datorită "dezorganizării" lor, nu puteau fi luați în considerare că aliați ai polonezilor și cu atât mai puțin ca adversari redutabili ai Rusiei. Poartă Otomană putea, totuși, să-și respecte calitatea de aliata a Poloniei, așa cum fusese întotdeauna în trecut, doar dacă reușea să restabilească ordinea și liniștea în Imperiu. El vedea, însă, această perspectivă ca fiind foarte puțin probabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
însă, în acest punct al demonstrației sale, autorul s-a făcut interpretul vechii concepții poloneze, potrivit căreia Polonia și Principatele Române nu se aflau pe aceeași parte a "baricadei", în problema orientala, deoarece cele din urmă se găseau în tabăra adversarilor Franței și a aliaților săi, între care se numără, firește, si Polonia 192. Polonia putea redeveni, așadar, subiect al relațiilor politice internaționale și, pe cale de consecință, un factor activ al problemei orientale, al cărei rol s-ar fi concretizat îndeosebi
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a preveni o eventuală coalizare a puterilor copartajante ale Poloniei și a reactiva vechea rivalitate austro-prusiană pentru Silezia 296. La rândul său, Napoleon nu a forțat notă, deoarece, pe de o parte, vroia să o împiedice să se alieze cu adversarii săi, iar pe de alta, să o folosească împotriva Rusiei. 292 Cf., idem, Austerlitz, p. 138 și urm. 293 Ibidem, p. 280. 294 Cf., Marcel Handelsman, op. cît., p. 217, Anexă. 295 Edouard Driault, Tilsit, p. 58. 296 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
nu se grăbea să-i pună la dispoziție ofițerii și specialiștii suedezi în construcții portuare, solicitați de aceasta, gest care sporea neîncrederea cercurilor conducătoare otomane față de bunele intenții ale Suediei 43. De altfel, potrivit constatărilor lui Mouradgea d'Ohsson, toți adversarii Franței Republicane își concentrau eforturile la Istanbul, pentru a împiedica orice colaborare otomano-suedeză, ca să nu se dea posibilitate Porții să abandoneze politică să de neutralitate față de conflictul militar dintre Franța și prima Coaliție antifranceză și, trecând de partea celei dintâi
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
datorită amânării căsătoriei tânărului rege suedez, decizie datorată faptului că Suedia nu a putut obține nici un sprijin extern consistent, pentru a se putea opune Rusiei 84. Paradoxal, dar tocmai această destindere a creat noi probleme diplomației suedeze la Istanbul, unde adversarii Suediei răspândeau zvonul că amânarea căsătoriei regelui fusese rezultatul unei înțelegeri potrivit căreia, odată cu majoratul acestuia, urma să 81 Cf., loc. cît., p. 178 și urm. 82 Cf., Nota oficială adresată de Mouradgea d'Ohsson Porții Otomane, la 26 mai
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
1798, datorat, în mare măsură, convingerii sale că numai o strânsă colaborare cu Franța, în problema orientala putea asigura Suediei securitatea în spațiul baltic, a declanșat animozitatea Porții Otomane față de persoana lui Mouradgea d'Ohsson. Ca urmare, incitata continuu de adversarii Suediei și ai Franței, anume, reprezentanții diplomatici ai Rusiei, Austriei și Prusiei, Poartă Otomană a cerut regelui Gustav al IV-lea Adolf rechemarea acestuia de la post100, cerere pe care regele și-a însușit-o101. Așadar, decizia regelui Suediei, Gustav al IV
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
10 septembrie 1799, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 3. Suède, îl est à présumer, que de long tems la bonne harmonie et la paix se conserveront dans le Nord" (s. Ven.C.)105. Deși era un adversar înverșunat al Republicii Franceze, Gustav al IV-lea Adolf a declinat, totuși, și invitația Rusiei de a adera la cea de a doua Coaliție antifranceză. El a preferat, în continuare, starea de neutralitate, mai ales că relațiile Suediei cu Marea Britanie
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
scontate de el126. Interesul amintit al diplomatului suedez era cu atat mai justificat, cu cât în cercurile diplomatice de la Istanbul circulă zvonul că regele Prusiei ar fi acceptat să primească de la Napoleon, în schimbul neutralității sale în timpul războiului dintre Franța și adversarii săi, Pomerania Suedeză 127. Constituirea celei de a patra Coaliții antifranceze, în luna iulie 1806, de către Prusia, Rusia și Marea Britanie, a făcut și mai necesară evitarea oricărei deteriorări și a raporturilor dintre Suedia și Danemarca. Căci, potrivit strategiei elaborată de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
1. Situația s-a modificat, însă, pe masura ce puterea militară a Imperiului Otoman nu i-a mai putut susține pretențiile de dominație universală, iar declinul statului otoman, cauzat de profundele și complexele crize interne, era însoțit de sporirea corespunzătoare a puterii adversarilor săi. Ca urmare, apelul la diplomație a devenit indispensabil. Cum sistemul diplomatic otoman se dovedea incapabil să facă față complexității relațiilor internaționale în care era angrenat Imperiul, s-a conturat tot mai mult necesitatea reformării lui din temelii. Cel care
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ea aparținea Porții (cf., raportul său din 10 noiembrie 1798, în loc. cît., f. 199-201v). a negat orice intenție de anexare și a unor teritorii otomane, atitudinea sultanului Selim al III-lea s-a modificat atât față de Franța, cât și față de adversarii otomanilor , în primul rând față de Rusia 135. Această din urmă evoluție a fost favorizată de modificările politice intervenite acolo, concretizate, așa cum am mai menționat, în decesul țarinei Ecaterina a II-a, în luna noiembrie 1796, dușmanul ireconciliabil al Imperiului Otoman
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
otomani în situația de a renunța la ideea includerii Imperiului lor în acel sistem. Deoarece, în cazul în care ar fi încercat să pătrundă acolo, prin intermediul sistemului francez de alianțe, ar fi însemnat să se expună pericolului unui război cu adversarii acelui sistem. O opțiune contrară ar fi echivalat cu expunerea la represalii din partea Franței care, chiar și în acele împrejurări, măi reprezenta, încă, un punct de reper în politica europeană a Porții Otomane. Este adevărat, otomanii doreau să scape de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
iar Petrică era doar fumător de ocazie. Aprinserăm țigări. "...Iar Marghiloman spunea, în legătură cu neseriozitatea noastră, reluă Petrică revenind la ceea ce discutaserăm înainte de întîlnirea cu nevastă-sa, că în România n-ai nici o plăcere, nici măcar pe aceea de a avea un adversar, fiindcă dacă îl învingi, trece de partea ta... Abia dacă voi, ardelenii, sînteți mai fermi... Dar n-o să mai conteze... Să-ți dau să citești ce scrie Charles Maurras despre ceea ce ne așteaptă pe noi, intelectualii, ceea ce ne rezervă adică
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pesemne că i-a plăcut atât de mult încît n-a ezitat de asemenea să și-l însușească. Acest scriitor francez suferise la rândul lui influența lui Joseph de Maistre, care în Du pape și Soirees de Saint-Petersbourg se arată adversar al revoluției franceze. Noutăți, deci, în materie de idei, n-a adus Tolstoi francezilor, afară doar de faptul într-adevăr copleșitor al geniului său epic. Or, acest geniu era natural, nu era o consecință a unui spirit polemic, premeditat și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
condiții era imposibilă. Iar a doua greșeală era că acceptase o discuție cu mine pe acest teren neprielnic. (Mai târziu aveam să aflu că discuțiile pur și simplu o îndîrjeau, nu le putea birui, adică nu-și putea birui nici adversarul, nici pe sine, care, zicea ea, era conștientă că produceau o stranie surpare în simpatia celuilalt; nu știa de ce, dar era un fapt, după cum tot un fapt era și acela că le declanșa, aceste discuții, uneori doar printr-un singur
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
el nu se implică în tragedia Margaretei, la sfârșit îl vedem cum se cară spre noi aventuri. Ce fel de aventuri? Nu poți spune niciodată clipei: oprește-te, sânt fericit, atîts timp cât Mefisto stă lângă tine, să înmoaie brațul adversarului, ca să-l răpui tu cu ușurință". Nu în asta constă mitul faustic, zise marele poet deodată înviorat. E o reânviere a mitului dionisian, a eternei întoarceri și a trăirii în afara tragediei. Goethe iubea Grecia antică, dar în același timp știa
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
serialele. Îmi amintesc de Simon Templar. ..Sfîntul", cum i se spunea, care prin tradiție englezească, nu folosea pistolul, ci doar pumnul și inteligența, de un altul cu o tipesă care știa carate și își culca cu repeziciune și fără greș adversarii... Acum nu mai știu ce urmează... Și aud aievea glasurile copiilor lui Ciceo care scoteau țipete înalte ori de câte ori Saimon sau tipesa care știa carate trimitea nu unul, ci câte doi-trei "bandiți" la pământ. Ei erau încă mici, nu știau să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dar demonstrată prin comportarea fără logică a elementelor." "Dumnezeu e ilogic acum? zise doamna Lavinia. Nu mai e bunul părinte care să ne bage în rai sau în iad după faptele noastre?" Soția lui Ciceo era juristă. Se cunoscuseră ca "adversari"... Ea apăra interesele unei uzine față de un salariat care câștigase în instanță să i se plătească salariul din urmă pe timp de un an cât timp fusese concediat pe nedrept; uzina refuza totuși să execute hotărârea judecătorească; salariatul i se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]