11,054 matches
-
o parte a evenimentului, când pe alta, poate fi expresia, de fapt, a unei intenții de manipulare. Introducerea de teme false este cazul extrem al supralicitării unor evenimente. Ea este o tehnică de manipulare care vizează crearea de evenimente în agenda publică a mass-media, menite să abată atenția de la situații care ar putea afecta pe inițiator. Introducerea de teme false se deosebește de minciună. Dacă minciuna proferează enunțuri în contradicție cu realitatea, inventarea construiește realitatea pe care o prezintă. Astfel, se
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și săptămânalul Săptămâna Financiară. El a fost și liderul Partidului Conservator, partid care a fost acuzat că obține avantaje de pe urma trustului media. De altfel, rezultatele mai multor analize de monitorizare demonstrează că Antena 1 și-a orientat politica editorială în funcție de agenda politică a Partidului Conservator 139. Presiunile asupra echipei editoriale pot merge până la amenințarea cu pierderea locului de muncă. De exemplu, ziaristului Victor Roncea, angajat al cotidianului Ziua, i s-a cerut imperativ demisia, în data de 20 aprilie 2007, de către
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
națiune a fost expandată pentru a-i cuprinde pe toți românii transilvăneni, indiferent de starea lor socială, ideea unității politice a tuturor etnicilor români într-o singură formațiune politică nu era încă formulată și, ca atare, nici nu exista pe agenda revendicativă a liderilor ardeleni. Conștiința națională modernă a cărei aspirație finală consta în unirea tuturor etnicilor români într-o entitate politică autodeterminată, organizată politic în propriul său stat național independent -, avea să irumpă sub forma doctrinei naționaliste din conștiința națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rezistență de natură tradițional-feudală. Pe de o parte, suplicanții revendică drepturi pentru întreaga românitate transilvăneană, pe care însă continuă să o conceapă stratificat, după modelul feudal al societății stărilor. Iată conținutul expres al celei de-a treia cerințe cuprinsă pe agenda revendicativă a Supplex-ului din 1791: "Clerul acestei națiuni credincios bisericii orientale, fără discriminare dacă gândește sau nu în toate la fel cu biserica occidentală, de asemenea și nobilimea și plebea, atât cea orășenească, cât și cea rurală, să fie socotită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de cercetările istorico-filologice. Prin acțiunile livrești ale Școlii, conștiința națională a românilor transilvăneni nu numai că își atinge maturitatea, dar va fi preluată în celelalte țări române, în care, primind alte prelucrări ideologice, va fi convertită în conștiință naționalistă. Pe agenda politică a acesteia se va înfiripa, după Revoluțiile pașoptiste, programul unionist. Germenii ideii naționale, după ce au încolțit în gândirea Școlii Ardelene, se prelungesc rizomatic pentru a rodi în principatele dunărene, ale căror intelighenții vor prelua sarcina devenirii naționale a românimii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
articulat. Programul unirii politice avea să se configureze progresiv, precizându-se gradual, în decursul primei jumătăți a secolului al XIX-lea, urmând ca ulterior mișcărilor revoluționare de la 1848, tema unirii să devină o chestiune stringentă aflată în capul listei pe agenda politică a elitelor românești. Preocuparea supremă a membrilor Școlii Ardelene a constituit-o problematica originii romane a poporului român. Fără nicio exagerare se poate afirma "obsesia originară" a cărturarilor ardeleni, această preocupare pentru demonstrarea latinității românilor consumându-le aproape întreaga
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lucrarea de referință în literatura centrată pe problematica naționalismului, Social Preconditions of National Revival in Europe, M. Hroch (1985) dezvoltă modelul în trei faze a dezvoltării mișcărilor naționale: Faza A momentul "descoperirii" de către cărturari a națiunii, fapt care inaugurează o agendă de cercetări filologice și istorice realizate cu scopul de a trezi conștiința națională. Scormonind imaginativ în trecut, plăsmuind descendențe etnice și stabilind filiații lingvistice, cărturarii care au descoperit națiunea dau expresie, pentru întâia oară, unui profetism național. Corelativ acestei faze
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în timp a cadrajelor temporale, are consecințe socio-politice de prim ordin: periodizarea trecutului, prin stabilirea de praguri temporale de maximă încărcătură simbolică în desfășurarea timpului istoric, reflectă valorile, idealurile și aspirațiile regimului curent. Trecutul, secvenționat în deplină consonanță cu imperativele agendei politice contemporane, este astfel instrumentalizat pentru a consolida ordinea socială consacrată. Periodizarea este o "ficțiune regulatoare" utilizată de istorici pentru a introduce un principiu de ordine în haosul trecutului (Novick, 1988, p. 16). Trusa de scule intelectuale aflată la dispoziția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în principate a reprimat guvernul revoluționar de la București, fapt urmat de restaurația ordinii regulamentare. Revoluționarii români, indezirabili, s-au refugiat în Occident, de unde au orchestrat o campanie intensă de informare cu privire la situația celor două țări române și de promovare a agendei unioniste. În același timp, deznodământul Războiului Crimeii (1853-1856) soldat cu înfrângerea Rusiei (devenită "jandarmul Europei"), a bulversat raportul de forțe geopolitic, creând o breșă nesperată pentru ideea unirii principatelor danubiene. Trecute sub regimul garanției colective a Marilor Puteri, dar rămânând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu tendința generală a etatizării educației prezente încă din 1925. Ținând cont și de caracterul manifest de clasă care diferenția cele două tipuri de învățământ, desființarea educației particulare apare ca o necesitate ideologică aflată în capul listei de priorități de pe agenda politică a autorităților socialiste. Centralizând controlul asupra educației prin introducerea curriculelor unitare și a manualelor unice standardizate, autoritățile comuniste au încercat să materializeze ceea ce J.V. Wertsch (2004, pp. 85-86) a numit "visul statului totalitar", constând în impunerea unei "reprezentări univoce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
organic legat de internaționalismul proletar" (p. 10). Antinaționalismul implicit al doctrinei internaționalismului proletar elaborat în avangarda reflecției teoretice a marxism-leninismului a fost încorporat în literatura didactică românească sub forma patriotismului socialist. Prin impunerea tactică a dreptului de autodeterminare națională în agenda politică a socialismului, antinaționalismul manifest al marxismului radical a fost diluat. Însă acceptarea ideii naționale s-a realizat doar ca o concesiune tactică, înțeleasă ca o necesitate practică în vederea atingerii idealului comunist al societății post- naționale. În formulele lor ideologice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principalele țeluri politice urmărite de noul regim de "democrație populară". Îmboldiți de simțul unei maxime urgențe, "noul stat democratic luă o serie de măsuri, pentru lichidarea trecutului. Moștenirea primită era dintre cele mai grele" (Roller, 1952, p. 716). În capul agendei se afla chestiunea monarhică, a cărei soluționare nu tolera nicio întârziere. Componenta monarhică a memoriei naționale românești a fost efectiv extirpată de bisturiul ideologic comunist în regim de urgență. Concluzii: sovietizarea memoriei românești. Schimbarea de regim politic survenită în 1947
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost înlocuit cu Republica Populară România nu a rămas fără ecou pe planul înțelegerii oficiale a trecutului. Cu maximum de celeritate, noul regim a trecut la aplicarea unui program masiv de revoluționare culturală a societății românești în acord cu agenda doctrinară socialistă. Sistemul educațional a fost printre primele vizate, legea educației din 1948 instituind principiul manualului unic prin care Partidul și-a asigurat totalul control ideologic asupra conținutului informațional al literaturii didactice. Direcțiile prescrise de internaționalismul proletar și patriotismul socialist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu de puține ori ia forma rusolatriei. Lovitura de ciocan percutată de manualul lui Roller viziunii tradițional naționaliste a trecutului românesc constituie o revoluție mnemonică prin care modul de raportare la trecut este dramatic redefinit în deplin acord cu noua agendă politică postbelică. După cum vom vedea în capitolul următor, lovitura percutată de Roller asupra istoriografiei românești, cu intenția subsidiară de reconfigurare radicală a structurii memoriei colective, poate fi catalogată folosind sintagma lansată de L. Eastman (1990) de "revoluție avortată" (abortive revolution
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de genul cărții Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în RPR (Roller, 1951, ediția princeps în 1947), care strânge laolaltă texte publicate inițial în reviste precum Scânteia, Contemporanul, Veac Nou, Lupta de clasă sau Studii. Iar agenda de cercetare și grila de interpretare erau setate în acord cu normele istoriografiei sovietice întruchipate în manualul prototipic Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice (1953). Programul... din 1974 rupe această cutumă, decretând forma cât și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1921, p. 181). Continuitatea. Constantă a conștiinței istorice românești, teza continuității poporului român pe teritoriul actual al României este consolidată ca pilon de susținere al memoriei naționale și în perioada 1964-1989. Înainte de a demonstra continuitatea daco-romană la nord de Dunăre, agenda autohtonistă a național- comunismului solicita probarea continuității dacice, deci invalidarea tezei exterministe elaborate de cărturarii Școlii Ardelene. Turnura indigenistă spre traco- dacism făcea necesară această demonstrație. Prin identificarea cu elementul autohton, supraviețuirea fondului dacic certifica vechimea bimilenară a poporului român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
consensului societal reprezentat de manualele școlare de istorie. La fel de relevant este și modul în care schimbarea de interpretare s-a modulat armonic pe schimbarea naționalistă petrecută în ideologia regimului. Apropierea bicentenarului a introdus celebrarea evenimentului petrecut în Munții Apuseni în agenda memoriei publice. Totodată, ca parte a aceluiași proces de "semnificare socială a timpului" (Zamfir, 2005, p. 236), activitatea publicistică dedicată evenimentului s-a intensificat. Angrenajul instituțional de producție istoriografică sponsorizat statal a fost pus în mișcare pentru acoperirea publicistică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conducător). Prin această structurare a calendarului celebrativ al societății socialiste românești, cultul personalității ceaușiste fost învestit cu centralitate comemorativă, figura liderului iradiindu-se din această poziție centrală pentru a pătrunde în și subordona sieși toate evenimentele din trecut aflate pe agenda politică a aducerii aminte. Cultul partinic. Partidul devine de asemenea subiectul devoțiunii cultice. Dacă cultul personalității constituie o specie a cultului eroilor (hero worship), cultul partinic poate fi înscris în clasa cultului instituțional din care fac parte cultul ecleziastic (a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ministru al Marii Britanii, a recunoscut vinovăția autorităților britanice în Marea Foamete Irlandeză cu ocazia comemorării a 150 de ani a teribilului eveniment petrecut în 1845. După ce încă din 1997 Bill Clinton a introdus asumarea oficială a responsabilității pentru sclavie pe agenda publică americană, în 2008 Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii și-a cerut scuze, pentru prima oară, cetățenilor afro-americani pentru instituția sclaviei și a legilor Jim Crow (1876-1964) care au instituit segregarea rasială în societatea americană. Iar țările înscrise în cel de-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vara anului 1986, printr-un articol intitulat " Die Vergangenheit, die nicht vergehen will" ("Trecutul care nu vrea să treacă"). Tematizând asupra paralizantei moșteniri a trecutului nazist care planează ca o sabie a lui Damocles deasupra prezentului german, Nolte avansează o agendă revizionistă cu privire la Holocaust. Până în anii '80, consensul s-a cristalizat în jurul a două teze centrale acceptate ca dincolo de posibilitatea de a mai fi puse în discuție în istoriografia și cultura germană: a) teza unicității istorice a Holocaustului nazist, care făcea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anti- comunism acestea au devenit, în timp, axele centrale pe care se construiește noua identitate românească, iar, în perfect acord cu legea actualizării politice a memoriei colective, trecutul este, la rându-i, subiectul refasonării după noua matriță identitară promovată de agenda politică. Introducerea principiului manualelor alternative a schimbat regulile jocului, complicând și îngreunând în același timp efectul pârghiilor prin care autoritățile statale definesc realitatea trecutului național. Setându-și ca obiectiv suprem integrarea în structurile euroatlantice, elita politică românească a instrumentalizat, din nou
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în care se realizează gestiunea politică a trecutului istoric pot fi categorisite în două mari branșe paradigmatice: teoriile prezenteiste, care insistă asupra fragilității trecutului și mai ales asupra ușurinței cu care ordinea socială existentă reușește să instrumentalizeze trecutul în slujba agendei politice a prezentului, respectiv teoriile conservatoriste, care afirmă opusul, și anume durabilitatea inerentă a memoriei colective, refractaritatea sa la a se lăsa manipulată de antreprenorii politici ai momentului și forța trecutului de a se impune în prezent chiar și în contra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înaintată și aproape că am rămas fără pâine, n-am nimic, soția mi-a născut. Eu, eu...» Sări de pe scaun și se întoarse cu spatele. Soția lui plângea într-un colț, copilul începuse din nou să scâncească. Mi-am scos agenda din buzunar și am început să-mi notez. Când am terminat și m-am ridicat, el stătea în fața mea și mă privea cu o curiozitate temătoare. — Mi-am notat numele dumneavoastră, i-am spus. De fapt, și restul: localitatea unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de studiile afro-americane. AFRICANA STUDIES La sfârșitul anilor șaizeci, tendința de a integra African American Studies sau Black Studies într-o structură mai cuprinzătoare, oferită de tabloul global al culturilor de origină africană, a avut probabil două puncte complementare în agenda lor de identity politics. Primul punct este legat de integrarea studiilor afro-americane într-un format non- white, non-WASP, ne-american, subliniind importanța culturii sau culturilor africane, pregătind terenul pentru teoriile afrocentrismului (vezi AFROCENTRISM). Al doilea, mai moderat, oferă o abordare
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Conform paginii biografice web de la Temple (http://www. asante.net/biography/), profesorul Asante era unul dintre cei mai citați zece universitari afro-americani. Enormitatea acestei poziții sper să crească în urma citatelor de mai sus. ASTROTURF(ING) Numele acestei stratageme promovând o agendă ascunsă (hidden agenda) vine de la Astroturf, o marcă de gazon artificial, și sugerează, prin chiar numele său, artificialitatea. O mișcare sau o inițiativă plecată de la cetățenii de rând, reflectând cerințele lor legitime, de obicei începând spontan, la nivel local (vezi
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]