11,041 matches
-
eșuat în realizarea unei sarcini de construcție a unui puzzle din cauza neîndemânării complicelui experimentatorului erau mai agresivi decât cei care au reușit. Walters și Brown (1963 citat de Pahlavan, 1987) precizează că după o etapă de învățare a unor acțiuni agresive, copii, împiedicați din cauza unei pane de electricitate să privească un film promis, erau mult mai agresivi în timpul jocurilor comune ce li se propuneau ulterior. În opinia autorilor, antrenamentul agresiv prealabil a declanșat la copii o stare de pregătire pentru acțiune
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivi decât cei care au reușit. Walters și Brown (1963 citat de Pahlavan, 1987) precizează că după o etapă de învățare a unor acțiuni agresive, copii, împiedicați din cauza unei pane de electricitate să privească un film promis, erau mult mai agresivi în timpul jocurilor comune ce li se propuneau ulterior. În opinia autorilor, antrenamentul agresiv prealabil a declanșat la copii o stare de pregătire pentru acțiune, manifestată mai târziu în contextul non satisfacerii așteptărilor independent de voința celuilalt. Experimentele întreprinse de Buss
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1987) precizează că după o etapă de învățare a unor acțiuni agresive, copii, împiedicați din cauza unei pane de electricitate să privească un film promis, erau mult mai agresivi în timpul jocurilor comune ce li se propuneau ulterior. În opinia autorilor, antrenamentul agresiv prealabil a declanșat la copii o stare de pregătire pentru acțiune, manifestată mai târziu în contextul non satisfacerii așteptărilor independent de voința celuilalt. Experimentele întreprinse de Buss (1966) relevă că subiecții de sex masculin, privați de recompensele în bani mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
frustrării, agresivitatea fiind percepută ca răspuns logic la frustrare (Buss, 1966). Un alt studiu efectuat de Burnstein și Worchel (1962) denotă că atunci când indivizii eșuează într-o sarcină din cauza deficienței aparatului auditiv al partenerului cu probleme de auz, reacțiile lor agresive sunt mai puțin frecvente (cu excepția persoanelor din grupul cu sau fără consecințe neplăcute), mai ales dacă consecințele se dovedesc a fi negative pentru cei din urmă și acest lucru în ciuda naturii private a răspunsului. Sentimentul de frustrare se manifestă atunci când
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un bilet la cinema, de exemplu, sau pentru a plăti cumpărăturile). Uneori acești complici se așezau chiar în fața celei de-a doua persoane din coadă, alteori în fața celei de-a douăsprezecea. Rezultatele au fost următoarele: persoanele din spatele intrusului erau mai agresive dacă ocupau poziția a doua și nicidecum a douăsprezecea. Alte studii au demonstrat efectul frustrărilor pe termen lung. S-a constatat că probabilitatea comportamentelor antisociale crește la adulți, dacă în copilărie aceștia au trăit multiple situații de frustrare. Studiile din
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
membri într-o familie, pot favoriza dezvoltarea unui comportament antisocial. Acești copii sunt frustrați de mici, fiind chiar maltratați din cauza sărăciei familiilor din care fac parte. Efectul de durată al experiențelor frustrante nu poate fi totuși atribuit acumulării de energie agresivă. El este mai degrabă cauzat de setul de norme și credințe ce justifică agresivitatea. * Frustrarea conduce întotdeauna la agresivitate? În cadrul studiilor empirice citate, tratamentele la care subiecții au fost supuși nu reprezintă adevărate frustrări. În marea majoritate a situațiilor subiecții
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
șocuri electrice, fie prin aprinderea unei lumini, subiecții erau supuși unui test de evaluare a agresivității ca răspuns la frustrare (Rosenweig Picture-Frustration; Rosenweig și Rosenweig, 1952). În timpul testului complicele experimentatorului își exprimă aprobarea numai atunci când jumătate dintre subiecți aleg răspunsuri agresive. Pentru ceilalți subiecți complicele își exprimă aprobarea numai dacă răspunsurile nu sunt agresive. Apoi subiecții sunt supuși unui test de inteligență pe care îl trec cu bine sau pe care îl ratează. Jumătate dintre subiecții care au eșuat sau au
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
evaluare a agresivității ca răspuns la frustrare (Rosenweig Picture-Frustration; Rosenweig și Rosenweig, 1952). În timpul testului complicele experimentatorului își exprimă aprobarea numai atunci când jumătate dintre subiecți aleg răspunsuri agresive. Pentru ceilalți subiecți complicele își exprimă aprobarea numai dacă răspunsurile nu sunt agresive. Apoi subiecții sunt supuși unui test de inteligență pe care îl trec cu bine sau pe care îl ratează. Jumătate dintre subiecții care au eșuat sau au reușit sunt insultați de către complice. Atunci când sarcina de numărare este reluată, doar subiecții
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu bine sau pe care îl ratează. Jumătate dintre subiecții care au eșuat sau au reușit sunt insultați de către complice. Atunci când sarcina de numărare este reluată, doar subiecții ofensați manifestă mai multă agresivitate împotriva complicelui, mai ales dacă reacția lor agresivă a fost aprobată de către acesta. Într-un alt experiment, a fost studiat efectul întârzierii, mai lungi sau mai scurte, combinat cu eșecul sau succesul într-o sarcină de competiție intelectuală, asupra manifestării agresivității. Rezultatele au arătat că nivelul de agresivitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiecți în aceleași circumstanțe. Frustrarea definită ca obstacol sau amânare impusă acțiunilor individului pare să nu reprezinte o condiție suficientă pentru creșterea probabilității agresivității. Ea poate totuși să inducă o stare de furie sau de iritare capabilă să provoace tendințe agresive în anumite împrejurări. Pentru unii autori, declanșarea sau nedeclanșarea agresivității ca răspuns la frustrare depinde de modul în care individul își reprezintă situațiile generatoare de frustrare sau de percepția corectă sau incorectă a acestor situații (Averill, 1982; Pastore, 1952). Cercetările
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de modul în care individul își reprezintă situațiile generatoare de frustrare sau de percepția corectă sau incorectă a acestor situații (Averill, 1982; Pastore, 1952). Cercetările efectuate pe copii arată că în marea majoritate a cazurilor copii respinși din cauza comportamentului lor agresiv sunt cei care nu reușesc să-și reprezinte bine situația și nici să determine corect impactul accidentalului sau a intenției în interacțiunile conflictuale cu ceilalți. * Poate fi frustrarea justificată? În opinia lui Pastore (1952), condițiile de cercetare a frustrării implică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o justificare. De exemplu, în cazul situației cu autobuzul, acesta va purta inscripția "garaj" pentru a-i informa pe cetățeni că nu va mai putea lua pasageri. Rezultatele obținute de Pastore arată că atunci când frustrarea este justificată, numărul de reacții agresive este mai puțin semnificativ decât în studiul original. În concluzie, autorul sugerează că o frustrare, justificată sau arbitrară, poate induce o stare de furie, atât într-o situație, cât și în cealaltă, doar că manifestarea acestei stări va depinde, printre
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reacții și care ar fi reacțiile ideale în cele 16 situații. Cohen variază statutul social al agentului de frustrare. Rezultatele obținute demonstrează că, atât în cazul comportamentului efectiv, cât și în cazul celui ideal, frustrarea arbitrară provoacă mai multe reacții agresive decât frustrarea justificată, indiferent de statutul agentului de frustrare, atâta timp cât acesta nu reprezintă autoritatea. Alți cercetători au descoperit rezultate asemănătoare în ceea ce privește efectul frustrării arbitrare sau justificate asupra sentimentelor evocate și a comportamentelor provocate de aceste situații. Studiile subliniază mai ales
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
autoritatea. Alți cercetători au descoperit rezultate asemănătoare în ceea ce privește efectul frustrării arbitrare sau justificate asupra sentimentelor evocate și a comportamentelor provocate de aceste situații. Studiile subliniază mai ales faptul că indivizii ce resimt frustrare reușesc mai ușor să-și controleze reacțiile agresive dacă sunt încrezuți că agentul frustrării lor își face treaba cât mai bine pentru a le ușura sarcina. De altfel, trebuie să distingem frustrarea de privare. Copii care nu au jucării nu sunt neapărat agresivi. În experimentele de mai sus
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ușor să-și controleze reacțiile agresive dacă sunt încrezuți că agentul frustrării lor își face treaba cât mai bine pentru a le ușura sarcina. De altfel, trebuie să distingem frustrarea de privare. Copii care nu au jucării nu sunt neapărat agresivi. În experimentele de mai sus, copii aveau toate motivele să-și dorească să se joace cu jucăriile, să privească filmul sau să câștige recompensa. Blocarea acestor așteptări i-a făcut să distrugă jucăriile și să fie agresivi. Observațiile asupra revoltelor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nu sunt neapărat agresivi. În experimentele de mai sus, copii aveau toate motivele să-și dorească să se joace cu jucăriile, să privească filmul sau să câștige recompensa. Blocarea acestor așteptări i-a făcut să distrugă jucăriile și să fie agresivi. Observațiile asupra revoltelor istorice demonstrează că agresiunile se produc numai dacă măsurile sociale nu corespund așteptărilor diferitelor grupuri sociale. Cauza actelor agresive nu este privarea în sens absolut, ci privarea relativă, legată de așteptările ce apar într-o conjunctură istorică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
privească filmul sau să câștige recompensa. Blocarea acestor așteptări i-a făcut să distrugă jucăriile și să fie agresivi. Observațiile asupra revoltelor istorice demonstrează că agresiunile se produc numai dacă măsurile sociale nu corespund așteptărilor diferitelor grupuri sociale. Cauza actelor agresive nu este privarea în sens absolut, ci privarea relativă, legată de așteptările ce apar într-o conjunctură istorică particulară (Aronson et al., 1994, p. 466). Cercetările analizate scot în evidență diversitatea factorilor ce declanșează agresivitatea. Există oare un element comun
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un ton aspru de insultă. Când experimentatorul le-a oferit subiecților posibilitatea de a riposta, subiecții provocați au reacționat mult mai vehement decât ceilalți. Într-un alt studiu, în condiții asemănătoare celor de mai sus, nu toți indivizii au reacționat agresiv, unii considerând că provocarea n-a fost intenționată, găsindu-i circumstanțe atenuante. Studenții aflaseră, de fapt, că înainte de a-i insulta, complicele experimentatorului tocmai luaseră o notă proastă la chimie. Acești studenți îi administrează complicelui stimuli "ostili" mai puțini intenși
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au fost ofensați. În timpul unei provocări resimțite ca atac personal sau nu, strategia de a riposta a indivizilor este deci direct proporțională cu intensitatea aversiunii resimțite. * Agresivitatea ca stimulare ostilă Un număr considerabil de cercetări empirice susțin că probabilitatea comportamentului agresiv crește atât la animale, cât și la oameni atunci când aceștia sunt supuși unor stimulări "ostile" în condiții naturale sau de laborator. O stimulare este considerată "ostilă" dacă provoacă din partea organismului o reacție destinată să-i pună capăt. Se vorbește în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să suscite în mod spontan un stimul intern care să declanșeze atacul. Acești cercetători consideră că mecanismele fiziologice asociate atacului sunt diferite de cele care declanșează comportamentul alimentar sau alte comportamente analoge. Rezultatele la oameni. Experimentele efectuate pentru studierea comportamentului agresiv provocat de receptarea stimulilor "ostili" la oameni sunt mai puține din cauza dificultăților pe care le ridică administrarea unor astfel de stimuli oamenilor. Ținând cont și de capacitățile cognitive ale oamenilor, interpretarea rezultatelor obținute tinde să devină ambiguă. Receptarea unui stimul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fost supus. Rezultatele cu privire efectele comportamentale. Numeroase experimente având ca subiecți oamenii demonstrează că administrarea de stimuli ostili precum mirosurile urâte, proiecția de scene dezagreabile, zgomotele insuportabile, durerea ischemică sau căldura puternică provoacă, în anumite condiții, creșterea probabilității comportamentului agresiv. În cadrul acelorași experimente, receptarea simultană a mai multor provocări pare totuși să moduleze efectul factorilor "ostili" asupra comportamentului efectiv al indivizilor. Dificultățile de interpretare legate de efectul contextului interpersonal al receptării stimulilor "ostili" n-au putut fi evitate decât în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
normelor anunțate. În timpul derulării experimentului, femeia care îl coordonează lansează la adresa bărbaților cuvinte denigratoare sau laudative despre forța lor fizică. Rezultatele arată că atunci când bărbații au posibilitatea de a administra șocuri electrice experimentatoarei cu insultele, ei nu-și inhibă pornirile agresive împotriva acesteia, mai ales dacă evaluarea performanței lor a fost considerată inferioară față de norme. Slaba performanță a bărbatului în prezența unei femei care mai și pronunță cuvinte defăimătoare la adresa fizicului acestuia par suficiente pentru ca bărbatul să adopte un comportament agresiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresive împotriva acesteia, mai ales dacă evaluarea performanței lor a fost considerată inferioară față de norme. Slaba performanță a bărbatului în prezența unei femei care mai și pronunță cuvinte defăimătoare la adresa fizicului acestuia par suficiente pentru ca bărbatul să adopte un comportament agresiv față de femeie. Subiecții mai puțin agresivi sunt cei mai puțin amenințați și ai căror performanță a obținut o evaluare medie, în absența cuvintelor jignitoare (Richardson, Leonard, Taylor și Hammock, 1985 citat de Richardson et al., 1999). Amenințarea la adresa propriei imagini
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
evaluarea performanței lor a fost considerată inferioară față de norme. Slaba performanță a bărbatului în prezența unei femei care mai și pronunță cuvinte defăimătoare la adresa fizicului acestuia par suficiente pentru ca bărbatul să adopte un comportament agresiv față de femeie. Subiecții mai puțin agresivi sunt cei mai puțin amenințați și ai căror performanță a obținut o evaluare medie, în absența cuvintelor jignitoare (Richardson, Leonard, Taylor și Hammock, 1985 citat de Richardson et al., 1999). Amenințarea la adresa propriei imagini de sine este deci unul dintre
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1999). Amenințarea la adresa propriei imagini de sine este deci unul dintre factorii care interferează cu normele ce interzic agresiunea împotriva femeii. Apartenența etnică pare de asemenea să joace un rol important în alegerea victimei. Indivizii manifestă un comportament mult mai agresiv față de persoanele care nu au aceeași origine etnică, mai ales dacă cei care afișează un astfel de comportament au prejudecăți rasiale. Dar acești indivizi par să fie mult mai agresivi în general, indiferent de apartenența etnică a victimei (Leonard și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]