7,648 matches
-
educație scăzută sunt bătute 57%, în timp ce dintre cele cu o educație superioară, 42%, în mediul rural 59%, în cel urban 45%. Diferența rural-urban denotă, bineînțeles, și influența factorului „tradiție”. În SUA și în Occident, în general, continuă să fie o alarmă publică violența și abuzul față de copii (child abuse). Când e vorba de abuzul în context domestic, acesta este asociat, la scară statistică, cu situația de mamă izolată, săracă și lipsită de suport din partea soțului sau a rudelor. De asemenea, este
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nefericite ale unor istorici de mare reputație, pe care, de altfel, aceștia le repară în paginile următoare, care sunt însă ignorate de pseudo-cercetătorii istorici filoruși și procomuniști dintre Prut și Nistru. În 2003, omniprezentul Vasile Stati lansa un semnal de alarmă către tinerii Moldovei în care avertiza asupra ofensivei lansată de neoromânii din Basarabia care și-au impus, din 1991, concepțiile velicoromânești și privilegiile întregii populații. Tinerii Moldovei ar trebui să fie vigilenți, pentru că românii deja au acaparat două universități, din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
doctor în științe politice la Universitatea din Bruxelles. Se mută la București ca profesor de liceu, iar din 1891 până în 1901 ocupă diferite funcții în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. A editat la Ploiești periodicul „Școala română” (1882) și gazeta „Alarma” (1884-1885), la București scoate revista enciclopedică „Renașterea” (1901) și este redactor la „Românul”. Colaborează la „Columna lui Traian”, „Jurnalul”, „Oltenia”, „Revista literară”, dar se face cunoscut prin articolele politice din „Resboiul” și „Democratul” din Ploiești, unde publică de asemenea versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
în proză ori în versuri. Abandonând din nou școala, colaborează intens la „Cuvântul nostru” și scoate trei publicații efemere: „Vitraliu” (1932-1933), „Rod” (1932-1933) și „Mahalaua” (1933). La „Mehedințeanul” („Nădejea”) e, un timp, secretar de redacție. Trimitea materiale diverse și la „Alarma satelor”, „Vremea nouă”, „Brazda literară”, „Provincia”, „Școala Mehedințiului”, „Luceafărul literar și critic”. În 1935 își adună o parte din versuri în placheta Manifest, urmată, în 1940, de o alta, intitulată Eu și Dunărea. După o scurtă colaborare la cotidianul bucureștean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
Teoria clasică oferă prin formularea sa un model matematic al funcției psihometrice (Reuchelin, M., 1999, p. 123). Aceasta descrie corect fluctuațiile observate în cursul determină rilor succesive, dar descrie mult mai puțin bine răspunsurile primite în absența oricărui stimul ("false alarme"). O teorie mult mai recentă, teoria detecției semnalului (TDS) acordă o importanță capitală criteriilor de decizie pe care și le dă subiectul și care rezultă din procesele cognitive, integrând elemente ca probabilitatea de apariție a evenimentului de detectat, sau raportul
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
1991a:670). Prin urmare, extinderea unei zone de pace nu este un antidot pentru calculele puterii brute într-o lume anarhică. Recentele conflicte din Balcani, din Asia Centrală și din Golful Persic toate implicând puteri industriale importante reprezintă un semnal de alarmă că perioada post-Război Rece rămâne instabilă și sugerează că războiul nu și-a pierdut din eficacitate în diplomația internațională. Niciunul dintre acestea nu este un conflict între statele democratice, dar ele nu sunt mai puțin importante pentru menținerea ordinii mondiale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
deloc intriga - despre acei Max și Mimile, după care autorul obez orientă discuția, cu autoritate, de parcă el ar fi fost prezentatorul acelei mini-dezbateri, spre Ocupația din Paris, În general, spre schimburi de focuri, restricții, cozi de la chioșcurile sărăcăcioase de alimente, alarme, liste de ostateci agățate pe pereți, denunțuri anonime și toata litania de neajunsuri cotidiene din acei patru ani interminabili. În rest, nu vorbeau ca să se afle În treabă, pentru că acel mediu lugubru și opresiv era fundalul omniprezent al lucrării.” Singura
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
dramaturgie a Uniunii Scriitorilor DAN NASTA, actor-regizor: O comedie tragică vizînd condiția umană; o piesă a agresiunii dezumanizantă a socialului asupra individului; o piesă biconcentrică social-moral și politică... dar politicul trebuie estompat... ION ZAMFIRESCU, scriitor: Piesa este un semnal de alarmă asupra vieții la bloc în care nu mai avem personalitate și sîntem dezumanizați... Place piesa...; tabloul I, cu pitoresc necesar pentru surpriza ce urmează să vină; sunt lungimi; replică inteligentă; se poate face un spectacol cu bucurii pentru toată lumea; e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dialog, portretizare; are lungimi; deranjează fixațiile internaționale; "regulamentul" poate să aibă ceva în plus față de comunicatul din ziar; prea lung începutul și toate dialogurile; o piesă interesantă, originală, cu șanse de succes. ION ZAMFIRESCU, scriitor, piesa este un semnal de alarmă asupra vieții la bloc în care nu mai avem personalitate și sîntem dezumanizați... Place piesa...; tabloul I, cu pitoresc necesar pentru surpriza ce urmează să vină: sînt lungimi: replică inteligentă: se poate face un spectacol cu bucurii pentru toată lumea: e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
le cer o lămurire în legătură cu dosarul, am simțit un soi de frison, de spaimă, am simțit că am un comportament excesiv de cuminte, de disciplinat... Aveam un respect grav învecinat cu frica... Mai tîrziu am descifrat această cumințenie ca pe o alarmă, ca pe o panică, ca pe o amenințare... Contactul cu niște hîrtii întocmite de mîna securiștilor era destul ca să reactiveze stări, imagini, mirosuri, frisoane, spaime trăite în birourile securității sau în celulele de la Direcția Anchete, unde erai interogat zilnic, zilnic
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
viața trupului. În sensul acesta, viața este legată condiționat de starea de sănătate, pe când moartea ține de starea de boală. Acest punct de vedere deplasează tema din sfera sufletului, În cea a trupului. Orice boală este un serios semnal de alarmă. Ea perturbă viața, funcțiile vitale, putând aduce complicații mortale. În cazul acesta, medicina va prelua sarcinile care erau, anterior acestui moment de gândire, de domeniul moralei și religiei. Trebuie să vedem În medicină nu numai un punct de vedere, o
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Periodical><Volume>87</Volume><Issue>2</Issue><Web URL>PM:1590742</Web URL><ZZ JournalStdAbbrev><f name="System">Basic Res.Cardiol.</f></ZZ JournalStdAbbrev><ZZ WorkformID>1</ZZ WorkformID></MDL></Cite></Refman>(13) și influența sa asupra cauzelor de deces, acest lucru constituie un semnal de alarmă și necesită eforturi susținute de a informa și educa populația cu privire la modul de adoptare a unui stil de viață sănătos. Deși majoritatea subiecților sunt vegetarieni, aceștia consumă și preferă dulciurile, de aceea considerăm că o mai bună informare asupra impactului
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ori sunt potențiali delincvenți. Prin serviciile specializate, asistența socială este cea care trebuie să ofere suport (material, psihologic) pentru a ieși din situația de criză. În cazul copiilor, școala este cea care trebuie să intervină, să tragă un semnal de alarmă acolo unde este cazul, respectiv să ajute acei copii care se confruntă cu astfel de probleme de integrare socioeducațională. Școala continuă ceea ce a început de fapt familia în domeniul socializării. Procesul de socializare este considerat o latură complementară a acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
multe locuri, dar cel mai evident în două „Balade”, care apar ca „altceva” , neașteptat, în poezia sa. în a doua dintre ele (de fapt, un sonet), atmosfera e de mînăstire, reconstituită cu ajutorul unor reminiscențe din Ion Heliade Rădulescu: „Clopot de alarmă la mănăstire.../ «Căderea dracilor», miazănoapte -/ Ale vremurilor fructe coapte/ închid trecutul ca mîntuire.// Ce zvoane călu1gărești și șoapte,/ Făclii ce fug, se-ntorc în neștire./ Desigur, cu a zorilor ivire/ Vom mai gîndi la această noapte!//... Și clopotul vibrează, vibrează
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Const. Titel Petrescu, Socialismul în Romînia (1835-6 septembrie 1940), p. 78. 13. I. C. Atanasiu, op. cit., p. 392. 14. Cf. ,,Un candidat... potrivit”, în ,,Opinia” (Iași), 5, nr. 311, 8 decembrie 1907, p. 1 și ,,O victimă a trustului oculist”, în ,,Alarma Bacăului”, 1, nr. 4, 21 iulie 1907, p. 1. 15. ,,Informații”, în ,,Opinia”, 5, nr. 323, 22 decembrie 1907, p. 2. 16. ,,Lumina”, 1, nr. 12, 10 aprilie 1912, p. 2. 17. ,,Activitatea Primarului de Bacău”, în ,,Nordul”, nr. 29
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Nu zice „picură”, „stropește” sau „varsă”. „Toarnă” înseamnă o cantitate mare și un gest impetuos. Iar ca măsură suplimentară de protecție recomandă bandajul cu trandafiri: „Adă roze pe tine să le pun”! De la strofă la strofă, tonul adresării se schimbă: alarmă, compătimire, exasperare. Ce reacții îi provoacă „iubitei” știrea sa, poetul nu spune: e șocată, crede sau se îndoiește? S ar părea că asta face: se îndoiește. Altminteri, accentele lui persuasive („Sunt cîțiva morți în oraș, iubito,”/ „E miros de cadavre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
secreție a hormonilor pituitari, cu rol de activizare a cortexului glandelor adrenale, în vederea producerii unor anumiți hormoni deosebit de importanți în metabolismul celulelor (întrucât produc schimbări esențiale în funcționarea sistemului fiziologic). Aceste schimbări parcurg, de regulă, mai multe etape: reacția de alarmă, etapa de rezistență, stadiul epuizării. H. Selye arată că atât cantitatea de hormoni secretați necesară, cât și efectele acestora asupra țesuturilor corpului, variaza îi funcție de severitatea stresului și de specificul psihologic individual inclus. În acest sens, el vorbește de „boli
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
rezistență organismului la perceperea unei amenințări: „Dacă prima treaptă, sau primul prag, numit «instigație», exprimă conflictul între tendințe sau individ și ambianță, al doilea prag, cel al trăirii mai intense, de «frustrație» sau «amenințare», se traduce printr-un sentiment de alarmă, de teamă, legat de integritatea eului. Al treilea prag, propriu-zis al «stresului», atinge intensitatea anxietății sau panicii în fața pericolului iminent. În fine, ultimul prag, cel al «epuizării», ne oferă tabloul deznădejdii, al prăbușirii totale. Este vorba, deci, de acele stări
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
vorba, deci, de acele stări afective care sunt legate de percepția unei amenințări a integrității organismului, a eului, amenințare care provoacă mobilizarea energiei și îndreptarea ei spre protecția individului. Atât suprasolicitarea, conflictul, cât și situațiile ambigue provoacă aceste stări de alarmă. Constatăm și aici că stările stresante și anxioase sunt aproape invariabil legate de atitudinea față de sine a persoanei, de relațiile interindividuale în care se dezvăluie vulnerabilitatea și sensibilitatea față de eșec, defecte personale, de sarcini excesive, de exigențe externe sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
îi corespunde treapta de „instigatie”, care dă naștere unei activități de explorare/investigare; b) persistența, sub forma unui obstacol, sau a unui pericol, a situației provocatoare dă, naștere pragului de „amenințare” sau de „frustrare”, care se traduce prin sentimentul de alarmă, de teamă, legat de integritatea eului; la acest prag se produce o intensificare a motivației și a tensiunii emoționale, care poate determina o schimbare în orientarea, comportamentului: de la rezolvarea problemei (a sarcinii), către sine, în vederea păstrării integrității psihice; c) atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
psihologic și comportamental. Reacțiile de ordin fiziologic nu reprezintă altceva decât moduri de exteriorizare a acelei tensiuni psihice interioare deosebite pe care o trăiește subiectul aflat sub presiunea sentimentului acut de vinovăție, care, o dată instalat, acționează ca o reacție de alarmă, transpusă în teamă, în frica de a fi descoperit, de a fi tras la răspundere, sau de a fi comis un act deosebit de grav. Cei mai mulți între subiecți (copii, elevi) vor încerca să reziste acestei perioade în care frica îi copleșește
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în direcția și ritmul stabilite? Aprecierile de la Williamsburg aveau un caracter global, ele nu erau, și nici nu puteau fi, valabile în egală măsură pentru toate țările; pe de altă parte, multora li s-a părut a fi o falsă alarmă. În anul următor însă 1968 lumea a fost martora unor puternice manifestări contestatare ale studenților din țările occidentale. Chiar dacă aceste manifestări nu au avut întotdeauna un țel limpede, chiar dacă unele revendicări erau contradictorii, ele au pus încă o dată în evidență
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
adoarme, care nu este alta decît conștiința neputinței noastre în fața amenințării, ceea ce închide trezirea în cercul vicios pe care trebuie să-l sfărîme. Tresărirea nu poate veni decît din iminența pericolului, riscînd astfel să se producă prea tîrziu. Strigătele de alarmă, asemenea prevestirilor Cassandrei, în loc să zguduie, sfîrșesc prin a se toci, adormind încă puțin conștiințele, pînă cînd va fi prea tîrziu. Mai mult decît atît, în anii din urmă tot ceea ce ar trebuit să ne îndemne la a ne solidariza a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
se prăbușește, iar datoria oamenilor politici e să găsească, prin dialog și prin consultarea voinței poporului, cele mai bune răspunsuri la nevoile țării. Astfel, simetria semnalată în aceste rânduri e o sursă de neliniște pentru mulți și un semnal de alarmă. Să sperăm că va fi stimulată o direcție susceptibilă de a garanta, cât de curând, cât mai deplin, libertatea și democrația în societatea românească. Succesul ei depinde însă de prezența activă a tuturor, de eficacitatea dialogului social inițiat la 22
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cernute, aplicate în spiritul ideilor curente azi în lumea civilizată și al acelei fraternități pe care oamenii acestui pământ au știut să o prețuiască întotdeauna, chiar și atunci când asprimea istoriei i-a împiedicat să o pună în practică. Semnalele de alarmă ce veneau pe furiș din Transilvania n-au fost luate în serios și iată că totul se întâmplă sub semnul unei drame colective și al urgenței. T. Maiorescu spunea odată că trebuie să fim foarte atenți la bestia ce stă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]