12,966 matches
-
însă niciodată suficient pentru a explica specificitatea configurărilor mitice dintr-o operă. Este necesară și o privire în diacronie, subliniază Walter, pentru a da tabloul istoric complet al respectivei rețele mitice. Deși povestirile populare conservă cuvinte, expresii și scheme narative antice, golite de sens și stereotipe, ele pot primi în timp, în aproape aceeași formă, un conținut modificat; în acest fel, se întâmplă ca două povestiri, una populară (tradițională) și una medievală (modernă), să aibă o origine comună, dar nu neapărat
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Mondzain urmărește apariția noțiunii încă de la Aristotel și de la sofiști, cu semnificații mai apropiate de accepțiunea modernă a termenului (economie). Discuția pe care am făcut-o la un moment dat, legată de viziunea acestora asupra modului în care, în cetatea antică, se fondează justiția, dreptul și legea, poate fi corelată în acest punct cu viziunea pragmatică a Stagiritului: indiferent de context și de nuanțe, pentru greci oikonomia implica finalitatea organică și armonia funcțională, care duceau la coeziunea socială și la performanța
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a modelului divin (etern și transcendent), exprimată prin categoria temporalității, cu filosofia trinitară și cu christologia; totodată, a oikonomiei discursului religios, ca text și imagine, cu pedagogia și cu gestiunea temporală (Mondzain 44-83). Transferul dinspre gândirea greacă și imaginarul filosofic antic despre politic (organizarea justă și eficientă a comunității și a cetății) înspre cel creștin, deși important, nu s-a dovedit suficient pentru noua credință. Planul de organizare a lumii stăpânite de o cetate-stat sau de o capitală-stat nu se mai
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
eficientă a comunității și a cetății) înspre cel creștin, deși important, nu s-a dovedit suficient pentru noua credință. Planul de organizare a lumii stăpânite de o cetate-stat sau de o capitală-stat nu se mai putea axa doar pe conceptele antice de armonie civilă sau de utilitate publică. Filosofia puterii precreștine a întâlnit decisiv noua teologie, care nu avea cum să asimilize complet planul greco-roman al civilizării lumii și religia militară, dar politeistă, a legiunilor romane. Noua spiritualitate, bazată pe ideea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
istoria, sub voința divină, nu intervine coercitiv, imaginarul își pune în funcțiune sistemul grilelor lui de prelucrare și de codificare, pe coordonatele mentalităților generale. Încrederea în destinul justițiar, care, în urma vinei, atrage pedeapsa binemeritată, așează medievalitatea în descendența unei gândiri antice de tip mitic, la dispoziția unei divinități a cărei judecată, proiectată eschatologic, va reface în mod indubitabil dreapta ierarhie a valorilor (departe însă de justiția politică și de justiția de drept, așa cum erau ele definite și exercitate în practica multor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în cărțile populare, acolo unde este proiectat un întreg cod al regalității și al investirii itinerante, prin descrieri ample ale treptelor inițierii și ale probelor la care este supus cuceritorul "universului împotrivă", acesta fiind construit pe structuri mitologice de sorginte antică. Din suprapunerile nivelelor laic, religios cult și religios popular și din infuzia de elemente orientale, prin cultura islamică, literatura locală preia și dezvoltă cronotopoï și bestiare care apar apoi în Istoria ieroglifică, în Jitii, în Viața și petreacerea svinților a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
discursive sau seturile de numitori comuni, ca și importantele diferențe filosofice în conceperea puterii politice ar putea arăta măsura și modul în care societățile medievale au interpretat moștenirea comună; de asemenea, ce anume s-a păstrat din întâlnirea dintre teoria antică asupra puterii, iudeo-creștinism, tradiția apostolică și sistemul politic imperial roman. În urma analizei traseului istoric individual, s-ar putea spune ce anume diferențiază aceste formule medievale derivate și sistemele de putere care le-au generat. Matricea pe care am propus-o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
din dogma ortodoxă și din exegetica ei medievală −, a lăsat puțin loc pentru creații locale laice și pentru traseele imaginative alternative. Vegheate atent de instituțiile puterii, conservatoare, formulele au rămas aproape neschimbate în timp. Moștenirea "reziduală" formată din structuri ideatice antice, preluate și transformate în planul oikonomic creștin, s-a întâlnit la nivel local mai curând cu soluțiile pragmatice de menținere în istorie (atât politic și ideologic, cât și social sau economic) decât cu o imaginație culturală fantezistă sau cu o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
băile pentru purificarea sufletului. Exercițiile fizice și masajul au fost cunoscute și practicate de toate popoarele vechi ale Orientului. Mezii, perșii, asirienii, babilonienii foloseau aceste practici, în principal în scopul tratării răniților din războaiele pe care le duceau. În Grecia antică, medicii de seamă, cum au fost Hipocrat, considerat părintele gimnasticii medicale (430-337 î.e.n.ă, aduc primele noțiuni exacte despre factorii naturali de mediu și influența lor asupra sănătății omului. Aceștia și discipolii lor precizează reguli de practicare a exercițiilor fizice
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
fecioare. Atunci răsună cuvintele uriașe: În pofida atâtor încercări, vârsta mea înaintată și măreția sufletului meu mă fac să judec că totul e bine." Oedip al lui Sofocle, ca și Kirilov al lui Dostoievski, ne dă astfel formula victoriei absurde. Înțelepciunea antică se întâlnește cu eroismul modern. Nu descoperi absurdul fără a fi ispitit să scrii un manual despre fericire. "Dar cum? Pe căi atât de strâmte...?" Există doar o singură lume. Fericirea și absurdul sunt doi copii ai aceluiași pământ. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
multiplicare ale operei, precum și semnificațiile procesului. Nu doar că există statuturi diferite ale operei în timp și în formă, dar există și un mod diferit de existență a operei. O entitate ce poate să dispară, cum ar fi cazul muzicii antice grecești și, în același timp, să fie uitată de către contemplator, aduce în discuție statutul special al entității pe care ontologia încearcă să-l definească. În Streit 20 II/1,62 Ingarden își propune ca prin ontologie să descopere structurile entității
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
istorică"32. În acest sens mitul este înțeles ca o descripție metaforică a fenomenelor naturale. Mitologia este strâns legată de idee și devine o mitologie a rațiunii: "aceasta este originalitatea gândirii mitologice - să joace partea gândirii conceptuale"33. În perioada antică mitul are capacitatea de a oferi spiritului grec o predilecție pentru ceea ce trece de la vizibil la invizibil: mitul este o propoziție neadevărată care lasă loc să fie descoperit adevărul. Astfel, în jurul mitului se creează o idee poetică care face adevărul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Editura Haven, New York, 1984. Dilthey, Wilhelm, Poetry and experience, Princeton University Press, New Jersey, 1985. Du Bos, Jean-Baptiste, Cugetări critice despre poezie și pictură, traducere de Maria Carpov, Editura Meridiane, București, 1983. Dumitriu, Anton , Alétheia - încercare de adevăr în Grecia antică, Editura Eminescu, București, 1984. Durand, Gilbert, Les Structures anthropologiques de l'imaginaire, Dunod, PUF, Paris, 1960. Durand, Gilbert, L'Imagination symbolique, PUF, Paris, 1964. Eco, Umberto, Limitele interpretării, traducere de Ștefania Mincu și Daniela Bucșă, Editura Pontica, Constanța, 1996. Eco
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac În pregătire
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
The life of Reason, General Publishing Company, Ltd., Toronto, 2005, pp. 64-83. 9 Este vorba de noile forme de artă ce se bazează pe inspirație și technologie, cum ar fi: arta 3D, bodypainting etc. 10 Modul practic al gândirii grecești antice a făcut ca orice activitate umană fie spirituală, fie materială să aibă un sens practic sau concret. Termenul techné nu este doar arta de dragul artei, așa cum vom cunoaște arta în secolele recente, ci un mod de creare moral bazat pe
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ideală, întrucât ambele naturi converg natura specială a obiectului de artă. În aplicație, cele două naturi pot diferi doar la nivelul experienței estetice. 24 Termenul de trop poate fi înțeles în două moduri. Primul înțeles îl găsim în filosofia sceptică antică unde prin conceptul de trop (πρόπος) se susținea argumentul conform căruia nici o afirmație sau negație nu are temei. Al doilea înțeles ține de natura sa văzut ca elemnt de mișcare, schimbare, întoarcere, sau afinitate fiind folosit ca termen generic pentru
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prea inofensivă pentru a fi determinată, a însemnat totuși o delimitare netă între două epoci: una care tindea spre tăcere și nevăzut, și alta care voia să vorbească despre tăcere și nevăzut". Anton Dumitriu, Alétheia - încercare de adevăr în Grecia antică, Editura Eminescu, București, 1984, pp. 87-88. 28 Kant vorbețte de de un joc al ordinii întrucât natura pune la dispoziție regulile geniului, dar nu din punct de vedere științific, ci artistic. Immanuel Kant, Critica facultății de judecare, § 308 29 Cel
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
play the part of conceptual thinking [...]" Claude Lévi-Strauss, Myth and Meaning, Editura Universității din Toronto, Toronto, p. 24. 34 Cf. Jon R. Stone (ed.), The Essential Max Müller: On Language, Mythology, and Religion, Palgrave Macmillan, New York, 2002. 35 "În gândirea antică grecească termenul de muthos este gândit diferit de termenul de mythos. Prin muthos se înțeleg istoriile adevărate care au la bază originile omenirii, în timp ce prin mythos se înțelege credințele oamenilor în mitologii. Însă diferențele dintre cei doi termeni sunt făcute
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Pirenei (1855). Interesat de teatru, în special ca traducător, încearcă, într-un articol de oarecare finețe disociativă, Cugetări asupra teatrului, să emită câteva considerații privind genul dramatic. După V., opera și vodevilul ar fi apărut ca urmare a degenerării teatrului antic. De factură eseistică, articolul face o apologie a virtuților tragediei clasice, punând totodată în relief valorile morale și eficiența instructivă proprii acestei arte. Dacă preocupări diverse nu l-ar fi absorbit, V. și-ar fi câștigat merite mai mari în
VOINESCU II. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
ostrovul de vis, Steaua amintirii, Fântâna blestemată, prin Darul muzelor din Tripticul dramatic al lui Pompiliu Păltănea -, demne de interes se arată contribuțiile teoretice dedicate artei dramatice: psihologia personajelor lui Molière e abordată de Pompiliu Păltănea, valorile universale ale tragediei antice sunt studiate de N. Bănescu și de I. Vârcol, configurația poematică din textele lui Ibsen îl preocupă pe Ovid Densusianu etc. În fine, foarte numeroasele recenzii - majoritatea partizane, judecând cu severitate literatura ce nu intră în câmpul opțiunilor revistei -, studiile
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
accentul pus de Sofocle pe forța religiei în Antigona, iar nu pe elemente psihologice, cum se consideră îndeobște, W. reafirmă, ca și în eseul Teatrul și interpreții lui, din 1934, că „modernii nu pot înțelege personajele tragediei în sensul viziunii antice” și că „ei văd doar idei și simboluri, acolo unde erau credințe [...] văd cu ochii lor, în interpretarea lor personală, de veac și țară”. Umbrit de cronicarul dramatic, eseistul și cronicarul literar se dovedește - în perspectiva timpului - și un judicios
WEISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290676_a_292005]
-
verigă a lanțului, dar toți se situează pe făgașul a ceea ce istoricul Gîrard Walter numește „eforturile disperate ale omenirii în vederea atingerii idealului justiției supreme”. Sunt enumerate anumite comunități evreiești - esenienii din secolul I î.I.H. - și creștinii, utopiile din Grecia antică și marile texte evanghelice, ca și primele acțiuni de rezistență ale unei elite filosofice și religioase în fața puterii hegemonice și destabilizatoare a banului. Să cităm ca exemplu unele triburi primitive al căror principii „ceea ce-i al meu nu-i al
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
proletariatul. De atunci, comunismul modern se recunoaște în prelungirea unei lupte ancestrale contra puterii banului, dar se vrea superior celui vechi prin aceea că este fundamentat pe cunoașterea legilor transformării înscrise în chiar inima acestor moduri de producție, de la cetatea antică până la sistemul capitalist. Comunismul industrial se impune așadar în termeni de maturizare științifică și de asigurare asupra viitorului fiind de fapt produsul unei fuziuni între mediul comunism de consum - unicul - și o doctrină apărută în anii 1820-1830, socialismul*, un alt
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pictorul Iuri Annenkov, poetul Constantin Balmont, mort în mizerie, romancierii Ivan Hmeliov și Evgheni Zamiatin; cât despre compozitorul Serghei Rahmaninov, el a ales Statele Unite. Mulți dintre acești opozanți s-au exilat de bunăvoie, alții însă, sunt victimele reactivării unei cutume antice, surghiunul. în toamna anului 1922, Lenin* ordonă expulzarea a 160 de intelectuali - economiști, scriitori, profesori -, denunțați ca „ideologi burghezi activi”. Printre aceștia, numeroși savanți cunoscuți: filosofii Berdiaev, șestov, S. Bulgakov, lingvistul Roman Jakobson. Odată ajunși în străinătate, nu înseamnă că
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]