7,658 matches
-
nu înseamnă diminuarea cu nimic a urgenței intervenției obligatorii a statului în materie de asigurări sociale"36. În teorie, două căi ar fi putut duce la realizarea practică a solidarității: calea legislativă a unei solidarități garantate de către stat și calea asociativă (sub aspectele sale cele mai eterogene: sindicate, cooperative, asociații) a solidarității între liberii contractanți. La sfârșitul secolului al XIX-lea, spectrul războiului civil, propensiunea muncitorilor spre divizare ideologică și concurența între patroni nu păreau să admită previziunea că societatea civilă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
între liberii contractanți. La sfârșitul secolului al XIX-lea, spectrul războiului civil, propensiunea muncitorilor spre divizare ideologică și concurența între patroni nu păreau să admită previziunea că societatea civilă ar putea organiza propriile legături de solidaritate doar pe resursele sale asociative. Doar un serviciu public, preocupat de interesul general, părea capabil să îi lumineze pe orbii partizani. Numai statul părea capabil să garanteze aplicarea solidarității. Dezvoltarea dreptului social putea concretiza acest lucru. Fondat pe principiul calculului probabilităților asigurărilor destinate problemelor sociale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
democrație nu se instituie doar prin speranța de a accede la posturi de conducere, ci prin asumarea, fiecare la nivelul lui, a responsabilităților"243. La orizontul formulei administrației consultative se contura astfel o nouă viziune mitică a dezvoltării democratice: viața asociativă urbană. Preocuparea de a distruge rigiditățile alianței conservatoare dintre prefect și consilierii săi îi determină pe profesioniștii urbanizării și ai amenajării teritoriului să încurajeze intervenția militantă a asociațiilor în gestionarea afacerilor locale. Modernizarea politică visată de elita administrativă spera să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
creșterii economice, ci mai ales reorganizarea societății. În această căutare a "mai binelui", incapacitatea oamenilor Planului de a reconcilia economicul și socialul în lumea muncii (vizibilă în cazul eșecului Conferinței privind veniturile, din 1963) i-a determinat să încurajeze viața asociativă urbană, să caute condițiile dezvoltării democrației economice și sociale. Protagoniștii Planului sperau să depășească, cel puțin în domeniul animării socioculturale, problemele care păreau insolubile în sfera muncii. Modernizarea politicii visată de elita administrativă se alătură preocupărilor celor care susțineau rolul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rampă de lansare acestor noi elite, formării unor purtători de cuvânt ai cartierelor până când ajungeau reprezentanții acestora. O "nouă mică burghezie" aflată în căutarea unor noi referenți a acaparat dotările socioculturale, ca un preambul la acapararea instituțiilor teritoriale 265. Avântul asociativ s-a bazat pe credibilitatea Educației populare în tratarea problemei urbane. Asociațiile deveneau echivalentul în mediul urban al sindicatelor din producție. Proliferarea comitetelor de acțiune ofensivă sau defensivă, manifestațiile de stradă împotriva anumitor efecte ale urbanizării au consacrat penetrarea gestionării
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
chiar atunci când aceasta era concepută într-un mod mai deschis de autoritățile locale și societatea civilă, ridica iarăși problema condițiilor posibilității participării efective a populației la crearea și transformarea orașului. Împotmolirea participării urbane și problema puterii Dezamăgirea produsă de utopia asociativă Avântul vieții asociative urbane a cristalizat idealul participativ al administrației consultative constând în dizolvarea mizelor de putere și a conflictelor de interese într-un dispozitiv didactic în care interesul "forțelor vii", al "cetățenilor situați" sau al "actorilor locali" consultați ar
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
era concepută într-un mod mai deschis de autoritățile locale și societatea civilă, ridica iarăși problema condițiilor posibilității participării efective a populației la crearea și transformarea orașului. Împotmolirea participării urbane și problema puterii Dezamăgirea produsă de utopia asociativă Avântul vieții asociative urbane a cristalizat idealul participativ al administrației consultative constând în dizolvarea mizelor de putere și a conflictelor de interese într-un dispozitiv didactic în care interesul "forțelor vii", al "cetățenilor situați" sau al "actorilor locali" consultați ar fi coincis în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
articol care explicita condițiile de participare la amenajarea regională, R. Caillot definea acest ideal în felul următor: "Nu era vorba de a cere bazei să propună reforme sau legi, ci de a le descoperi necesitatea"274. În anii 1970, viața asociativă era lăudată de puterile publice ca fiind "mijlocul privilegiat de angajament civic"275. În scopul ameliorării relațiilor dintre stat și cetățean, ca și în scopul facilitării comunicării între guvernanți și guvernați, mobilizarea claselor mijlocii la nivel comunal pe cale asociativă voia
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
viața asociativă era lăudată de puterile publice ca fiind "mijlocul privilegiat de angajament civic"275. În scopul ameliorării relațiilor dintre stat și cetățean, ca și în scopul facilitării comunicării între guvernanți și guvernați, mobilizarea claselor mijlocii la nivel comunal pe cale asociativă voia să înlocuiască mobilizarea visată a forțelor vii de la mijlocul anilor 1950 până la sfârșitul acelor ani, în cadrul instanțelor regionale create ad hoc (comitete de expansiune economică, CODER etc.). Regionalizarea Planului era asimilată unei simple tehnici birocratice: speranța transformării raporturilor între
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sistem (și generau notabili), ori erau desființate după ce-și îndeplineau funcția pentru care luaseră ființă, sau, pentru a evita cele două situații, se izolau într-o contestare neputincioasă 3". În contextul confiscării asociațiilor de către clasele mijlocii (creșterea puterii mișcării asociative nu reducea inegalitățile de acces al diferitelor categorii sociale la acțiunea colectivă) și, mai ales, al împotmolirii lor, pe toată perioada anilor 1970, în dezbateri legate de participare (cum să participe fără să servească drept garanție puterilor publice? Cum să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Dubet: "Implantarea cvasiexclusivă a dotărilor și animației doar în cartierele "populare" făcea să transpară funcția de control a acestora 289". Această concentrare asupra puterii, potrivit clubului lui Jacques Delors, "Schimb și proiecte", a prejudiciat construirea unei "democrații la îndemână". "Mișcarea asociativă se observă în toate dezbaterile în care se caută actualmente căi ale progresului acesteia era obsedată de puterea publică și de aparatul său, ceea ce înseamnă pentru conducătorii săi să imite, să cucerească, să integreze, să dezmembreze sau să combată Administrația
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care psihanaliștii le-au identificat în relațiile copilului cu părinții."290 La începutul anilor 1980, zilele imediat următoare acaparării numeroaselor municipalități de către stânga (alegerile municipale din 1977) arată limitele singurului program menit a "reda puterea cetățeanului". Foarte prozaic spus, elita asociativă, ajungând la puterea municipală, s-a regăsit deodată confruntată cu absența vieții asociative și deci inaptă să pună în practică modelul participativ. Fundamental, lupta împotriva influenței prea mari a statului a dispărut când s-au constatat lacunele sale. A se
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
anilor 1980, zilele imediat următoare acaparării numeroaselor municipalități de către stânga (alegerile municipale din 1977) arată limitele singurului program menit a "reda puterea cetățeanului". Foarte prozaic spus, elita asociativă, ajungând la puterea municipală, s-a regăsit deodată confruntată cu absența vieții asociative și deci inaptă să pună în practică modelul participativ. Fundamental, lupta împotriva influenței prea mari a statului a dispărut când s-au constatat lacunele sale. A se răzvrăti împotriva statului nu mai însemna eliberarea capacităților de autogestionare ale populației. Ceea ce
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
În politică, raportarea la marile principii nu mai justifica ignorarea calităților și efectelor acțiunilor sau neimplicarea în așteptarea unei lumi mai bune. Asociația și-a pierdut din aura magică de contraputere. Desigur, în ciuda formelor sale atomizate, fragile sau efemere, viața asociativă rămâne un punct de sprijin esențial al punerii în practică a politicilor publice; sau cel puțin a acelora care pretind să dezvolte cetățenia. Dar aceasta presupune să mergem mult mai departe de această formă de modernizare a democrației care, asociată
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
local sau dependente de organismele naționale precum Federația Léo-Lagrange, Federația Operelor Laice sau federația MJC, care reprezintă asociații paramunicipale. Rămâne acum ca recursul la formulele contractuale să fie forma cea mai frecventă de regularizare a raporturilor dintre primărie și mediul asociativ. În mod tradițional, primăria avea o atitudine providențială față de asociații, răspunzând punctual la cererile acestora de dotare și susținere ce-i erau adresate prin influența grupurilor de presiune locală. În anii 1960, acțiunea socioculturală a comunelor însemna crearea de echipamente
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acestora de dotare și susținere ce-i erau adresate prin influența grupurilor de presiune locală. În anii 1960, acțiunea socioculturală a comunelor însemna crearea de echipamente colective a căror gestionare era încredințată echipelor de animație afiliate marilor organizații cu caracter asociativ. Sylvain Petitet este de părere că, de-a lungul anilor 1980, raporturile dintre comună și asociații s-au transformat radical în jurul acestei chestiuni a gestiunii serviciilor publice locale. Mediul asociativ "nu mai este considerat un loc de emergență pentru inițiativele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
era încredințată echipelor de animație afiliate marilor organizații cu caracter asociativ. Sylvain Petitet este de părere că, de-a lungul anilor 1980, raporturile dintre comună și asociații s-au transformat radical în jurul acestei chestiuni a gestiunii serviciilor publice locale. Mediul asociativ "nu mai este considerat un loc de emergență pentru inițiativele locale, care sunt încurajate, urmate și controlate destul de informal (prin prezența aleșilor în sânul asociațiilor), ci un veritabil partener răspunzător de producția de servicii publice locale căruia i se poate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prin prezența aleșilor în sânul asociațiilor), ci un veritabil partener răspunzător de producția de servicii publice locale căruia i se poate reproșa lipsa de profesionalism, dacă este cazul. Astfel, asistăm la apariția unor relații contractuale autentice între comună și mediul asociativ local"448. Acest model de municipalitate ca "autoritate organizatoare delegantă" acoperă practici omogene? Dacă admitem că nu tot ce conțin aceste contracte este contractual și că raporturile de forță sunt determinante în negocieri, putem oare considera că acestea au legătură
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
învățăm a recunoaște activitatea politică în confruntările mai subtile dintre diferiții actori care compun sistemul politic al orașului. Acesta cuprinde nu numai executivul municipalităților, ci și așezămintele publice ale cooperării intercomunale, administrațiile publice locale diverse, prefectul, serviciile statului și actorii asociativi și privați implicați în acțiunea publică. Prin analiza deliberărilor, negocierilor, a interpelărilor, uneori discrete, alteori publice, care însoțesc punerea în practică a acțiunii publice, putem urmări activitatea politică. Numai atunci când modalitățile de guvernare vor fi supuse evaluării democratice, pe care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în căutarea unei noi cetățenii / 177 Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni / 181 Opera de deșteptare a populațiilor urbane / 181 Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale / 188 Împotmolirea participării urbane și problema puterii / 192 Dezamăgirea produsă de utopia asociativă / 192 Contractul în politicile urbane: o ficțiune în serviciul revalorizării rolului primarului / 198 Partea a treia Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății / 205 Capitolul 5. Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane / 207 La proba concurenței, emergența orașului-strateg / 211 O
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
populației pentru treburile publice, statul este pus în situația de a cere locuitorilor să promoveze o nouă cetățenie, preocupându-se de implementarea de echipamente culturale și de animarea teritoriului local (vom asista ulterior la o creștere în amploare a fenomenului asociativ, asociațiile ajungând să devină o adevărată contraputere). Statul nu se șterge cu totul, dar el nu conștientizează slăbiciunile politicii orașului, chiar dacă la un moment dat aceasta devine prea tehnicistă, și nu renunță la "pacificarea urbană" (mai mult "cosmetică"). Se putea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ambiție pentru orașe (ideea de bază: "politica orașului este în inima acțiunii de guvernare"); * 1999: Programul Guvernamental de Reînnoire Urbană și de Solidaritate: măsuri vizând favorizarea revitalizării economice a orașelor, a accesului la ocupare, integrarea socială, dezvoltarea serviciilor, susținerea vieții asociative (de jumătate din creditele acordate acestor scopuri beneficiază 10 000 de asociații implicate în domeniu, vezi http://i.ville.gouv.fr). Festivalul Internațional al Orașului de la Créteil; * 2000: Legea de Solidaritate și Reînnoire Urbană (SRU) etc. 1 Avenel C., La
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și asociațiile socioculturale, fără a fi în dezacord asupra mișcării generale descrise de Sylvain Petitet, trebuie deosebită o etapă intermediară între momentul în care comunele recurg la experiența marilor asociații și cel în care instaurează un control riguros în viața asociativă. Această etapă intermediară corespunde modului inițial de funcționare a Consiliilor Co-munale de prevenire a delincvenței și a operațiunilor de dezvoltare socială a cartierelor. Aceste dispozitive valorifică, în mod concomitent, tragerea la răspundere a primarului și inițiativa asociațiilor locale, în detrimentul marilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aceluiași cuvânt; 1.2. fluiditatea ideațională: măsurată prin testele de calități ale obiectelor (de exemplu ce obiecte sunt în același timp roșii și dure ? sau care ard ? etc.), testele de utilizări (liste de utilizări pentru obiectele cunoscute); 1.3. fluiditatea asociativă: măsurată prin testele de asociații - a găsi sinonime, testele de completare a completa o propoziție utilizând un adjectiv care lipsește; 1.4. fluiditatea expresivă: măsurată prin testele de combinație de 4 cuvinte (se dau literele cu care încep cuvintele); 2
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
regulilor aferente (pe un tabel, pe perete). Etapele brainstormingului: I. Etapa luminii verzi - secretarul consemnează, cu fidelitate, fără restricții, ideile formulate de participanți; - se recomandă formularea clară și concisă a ideilor; - când apare tandemul (o idee, prin ricoșare, declanșează pe cale asociativă o nouă idee altui coechipier), acesta are prioritate în intervenție, lucru care trebuie semnalat prin trosnirea degetelor; - unii autori recomandă să i se acorde prin rotație cuvântul fiecărui participant, pentru a nu monopoliza discuția. Rolul conducătorului de grup poate fi
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]