8,268 matches
-
care plasa neutrino pe solide fundamente teoretice. În același an Hideki Yukawa a propus prima teorie semnificativă a forțelor nucleare tari pentru a explica menținerea împreună a nucleonilor. Cu lucrările lui Fermi și Yukawa s-a completat modelul modern al atomului. Centrul atomului constă dintr-o bilă compactă de neutroni și protoni care sunt menținuți împreună de către forțele nucleare tari. Nucleele instabile pot suferi dezintegrări alfa, în care ele emit nuclee energetice de heliu, sau dezintegrări beta, în care ele emit
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
neutrino pe solide fundamente teoretice. În același an Hideki Yukawa a propus prima teorie semnificativă a forțelor nucleare tari pentru a explica menținerea împreună a nucleonilor. Cu lucrările lui Fermi și Yukawa s-a completat modelul modern al atomului. Centrul atomului constă dintr-o bilă compactă de neutroni și protoni care sunt menținuți împreună de către forțele nucleare tari. Nucleele instabile pot suferi dezintegrări alfa, în care ele emit nuclee energetice de heliu, sau dezintegrări beta, în care ele emit electroni sau
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
impunătoare adăpostesc Academia de Arte Frumoase, Bursa, Universitatea. În zona Lacken și Parcul Heysel este amplasat Atomium, cel mai mare cristal de fier, mărit de 160 miliarde ori, cu o înălțime de 100 metri. Compus din nouă sfere, el reprezintă atomi de fier ce cântăresc fiecare peste 200 tone, punct de atracție la Expoziția Universală din anul 1958, devenit simbolul Belgiei. O altă curiozitate turistică din această zonă o reprezintă Mini-Europe, singurul parc unde, în câteva ore, poți să traversezi întreaga
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
1990, răspunzând unei întrebări puse de un ziarist al cotidianului umoristic Academia Cațavencu, a căzut într-o capcană alături de alți parlamentari și s-a declarat revoltat că apa de la robinetele din București ar avea o concentrație nepermisă de hidrogen, doi atomi la doar unul de oxigen, denotând astfel că nu cunoștea formula banală H2O a apei. Ca ministru de externe, în 1997, a introdus o sintagmă în versiunea preliminară a unui act anex al tratatul dintre România și Ucraina, care avea
Adrian Severin () [Corola-website/Science/303928_a_305257]
-
emite radiația γ promptă. Neutronii întârziați sunt emiși ca produși de dezexcitare a unor nuclee care apar ca urmare a dezintegrării β a FF. Fisiunea nucleară, cunoscută și sub denumirea de fisiune atomică, este un proces în care nucleul unui atom se rupe în două sau mai multe nuclee mai mici, numite produși de fisiune și, în mod uzual, un număr oarecare de particule individuale. Așadar, fisiunea este o formă de transmutație elementară. Particulele individuale pot fi neutroni, fotoni (uzual sub
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
beta timp de milenii. Într-un reactor nuclear sau o armă nucleară, cele mai multe evenimente de fisiune sunt induse prin bombardament cu alte particule cum ar fi neutronii. Evenimentele tipice de fisiune eliberează câteva sute de MeV de energie pentru fiecare atom fisionat, acesta fiind și motivul pentru care fisiunea nucleară este folosită ca sursă de energie. Prin contrast, cele mai multe reacții chimice de oxidare (cum ar fi arderea cărbunelui sau TNT) eliberează, în general, câteva zeci de eV per eveniment, astfel încât combustibilul
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
chimic. Energia fisiunii nucleare este eliberată ca energie cinetică a produșilor și fragmentelor de fisiune și ca radiație electromagnetică sub formă de raze gamma; într-un reactor nuclear energia este convertită în căldură prin ciocnirea acestor particulelor și radiații cu atomii reactorului și ai fluidului de lucru: apă sau apă grea. Fisiunea nucleară a elementelor grele produce energie deoarece energia de legătură (energia de legătură pe unitatea de masă) a nucleelor cu numere și mase atomice aflate între Ni și Fe
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
de armele termonucleare, prin blindarea bombelor cu U ce interacționează cu neutronii eliberați de fuziunea nucleară din centrul bombei. Reactoarele cu fisiune critică reprezintă cel mai comun tip de reactor nuclear. Într-un astfel de reactor, neutronii produși de fisionarea atomilor combustibilului sunt folosiți pentru a induce, în continuare, alte fisiuni și pentru a menține controlul cantității de energie eliberată. Reactoarele în care se produc fisiuni dar nu fisiuni autoîntreținute se numesc reactoare de fisiune subcritice. Pentru declanșarea fisiunii în acest
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
de curarizante cuprinde treptat diferite grupe musculare: globii oculari, urechile, fata, limba, faringele, mușchii masticatori, mușchii abdominali, toracelui și diafragmului.Corespunzator paraliziei se instalează și efectele: Derivații de amoniu cuatrenar au distanță optimă între cele 2 grupări amoniu de 10 atomi de C -de unde și denumirea decametoniu. Distanță optimă este de circa 1 nm pentru antidepolarizantele de tipul tubocurarinei, dar variabilă pentru antudepolarizantele cu moleculă flexibilă. Nu se administrează pe cale orală , singura cale de administrare fiind cea injectabila. Majoritatea se
Curarizant () [Corola-website/Science/304279_a_305608]
-
Reacția nucleară în lanț este o reacție în care un neutron provoacă fisiunea unui atom, fisiune ce este urmată de producerea altor neutroni care determină fisiuni ale altor atomi. O reacție de fisiune nucleară în lanț ar putea fi descrisă restrâns prin următoarele trei secvențe: 1. Un atom de uraniu-235 absoarbe un neutron și se
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
Reacția nucleară în lanț este o reacție în care un neutron provoacă fisiunea unui atom, fisiune ce este urmată de producerea altor neutroni care determină fisiuni ale altor atomi. O reacție de fisiune nucleară în lanț ar putea fi descrisă restrâns prin următoarele trei secvențe: 1. Un atom de uraniu-235 absoarbe un neutron și se sparge în doi atomi noi (fragmente de fisiune), eliberând trei neutroni și o oarecare
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
în care un neutron provoacă fisiunea unui atom, fisiune ce este urmată de producerea altor neutroni care determină fisiuni ale altor atomi. O reacție de fisiune nucleară în lanț ar putea fi descrisă restrâns prin următoarele trei secvențe: 1. Un atom de uraniu-235 absoarbe un neutron și se sparge în doi atomi noi (fragmente de fisiune), eliberând trei neutroni și o oarecare cantitate de energie de legătură. 2. Unul din acești neutroni este absorbit de un atom de uraniu-238 și nu
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
urmată de producerea altor neutroni care determină fisiuni ale altor atomi. O reacție de fisiune nucleară în lanț ar putea fi descrisă restrâns prin următoarele trei secvențe: 1. Un atom de uraniu-235 absoarbe un neutron și se sparge în doi atomi noi (fragmente de fisiune), eliberând trei neutroni și o oarecare cantitate de energie de legătură. 2. Unul din acești neutroni este absorbit de un atom de uraniu-238 și nu mai participă, în continuare, la reacție. Al doilea neutron este pur
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
trei secvențe: 1. Un atom de uraniu-235 absoarbe un neutron și se sparge în doi atomi noi (fragmente de fisiune), eliberând trei neutroni și o oarecare cantitate de energie de legătură. 2. Unul din acești neutroni este absorbit de un atom de uraniu-238 și nu mai participă, în continuare, la reacție. Al doilea neutron este pur și simplu pierdut în mediul/materialul înconjurător, nu se mai ciocnește cu alți atomi de uraniu, fapt pentru care nici el nu mai participă la
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
de legătură. 2. Unul din acești neutroni este absorbit de un atom de uraniu-238 și nu mai participă, în continuare, la reacție. Al doilea neutron este pur și simplu pierdut în mediul/materialul înconjurător, nu se mai ciocnește cu alți atomi de uraniu, fapt pentru care nici el nu mai participă la continuarea reacției. Al treilea neutron se ciocnește cu un atom de uraniu-235 care se sparge și eliberează doi neutroni și, din nou, energie de legătură. 3. Ultimii doi neutroni
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
reacție. Al doilea neutron este pur și simplu pierdut în mediul/materialul înconjurător, nu se mai ciocnește cu alți atomi de uraniu, fapt pentru care nici el nu mai participă la continuarea reacției. Al treilea neutron se ciocnește cu un atom de uraniu-235 care se sparge și eliberează doi neutroni și, din nou, energie de legătură. 3. Ultimii doi neutroni se ciocnesc fiecare cu câte un atom de uraniu-235 care se sparg și eliberează de la unu la trei neutroni ce pot
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
el nu mai participă la continuarea reacției. Al treilea neutron se ciocnește cu un atom de uraniu-235 care se sparge și eliberează doi neutroni și, din nou, energie de legătură. 3. Ultimii doi neutroni se ciocnesc fiecare cu câte un atom de uraniu-235 care se sparg și eliberează de la unu la trei neutroni ce pot continua reacția. O reacție nucleară în lanț apare atunci când, în medie, cel puțin o reacție nucleară este cauzată de o reacție nucleară anterioară, acest lucru putând
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
putea scrie: •U-235 + 1 neutron = fragmente de fisiune +2,52 neutroni + 189 MeV •Pu-239 + 1 neutron = fragmente de fisiune +2,95 neutroni + 200 MeV Nu s-au luat în calcul cei 10 MeV corespunzând greu-detectabililor (și inutilizabililor) neutrini. Când un atom greu suferă o fisiune nucleară, acesta se sparge în două sau mai multe fragmente de fisiune. Fiecare dintre aceste fragmente de fisiune este un atom al unui mult mai ușor element din tabelul periodic al elementelor. Prin urmare, un neutron
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
s-au luat în calcul cei 10 MeV corespunzând greu-detectabililor (și inutilizabililor) neutrini. Când un atom greu suferă o fisiune nucleară, acesta se sparge în două sau mai multe fragmente de fisiune. Fiecare dintre aceste fragmente de fisiune este un atom al unui mult mai ușor element din tabelul periodic al elementelor. Prin urmare, un neutron poate să cauzeze o reacție de fisiune nucleară care eliberează aproximativ 2,5 sau 3 neutroni. Crucial este câți dintre aceștia cauzează, la rândul lor
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
cum ar fi zincul, argintul (cel mai adesea) și cuprul, și este extras împreună cu aceste metale. Cel mai răspândit mineral în care apare plumbul în natură este galena, sau sulfura de plumb (PbS), care conține 86% plumb în greutate (raportul atomilor este însă 1:1). Alte minerale cu plumb sunt ceruzitul, sau carbonatul de plumb (PbCO) și anglezita, sau sulfatul de plumb (PbSO). În România printre cele mai importante mine de extragere a minereurilor de plumb au fost minele de plumb
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
construite în perioada 2015-2023 sau mai târziu. Salvarea energeticii nucleare a început să se profileze la începutul mileniului III fiind determinată de doi factori: Cercetarea în domeniul fuziunii nucleare începe prin 1920 când fizicianul F.W. Aston descoperă că patru atomi de hidrogen sunt mai grei decât un atom de heliu. Astrofizicianul Edmund Eddington a sesizat imediat că diferența de masă se convertește în energie prin reacțiile care au loc în Soare. După construirea armei termonucleare, începând cu Conferința de la Geneva
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
energeticii nucleare a început să se profileze la începutul mileniului III fiind determinată de doi factori: Cercetarea în domeniul fuziunii nucleare începe prin 1920 când fizicianul F.W. Aston descoperă că patru atomi de hidrogen sunt mai grei decât un atom de heliu. Astrofizicianul Edmund Eddington a sesizat imediat că diferența de masă se convertește în energie prin reacțiile care au loc în Soare. După construirea armei termonucleare, începând cu Conferința de la Geneva din 1958 fuziunea nucleară controlată a devenit un
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
viteze de circa 13 800 km/s (neutroni rapizi). Pentru a produce fisiunea uraniului 235neutronii trebuie să aibă energii mult mai mici, adică să fie în echilibru termic cu mediul înconjurător (neutroni termici). Neutronii rapizi sunt încetiniți prin ciocnirea cu atomii moderatorului. Hidrogenul (apa ușoară) cu masă egală cu cea a neutronului ar părea cel mai bun moderator dar el poate absoarbe ușor neutronii scăzând numărul lor. Deuteriul (apa grea) are avantajul că absoarbe mai puțini neutroni realizând mai ușor perpetuarea
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
puternică a reactivității (otrăvirea cu Xenon) la circa 10 ore de la oprirea reactorului. Reactorul nu mai poate fi repornit decât după 35-40 de ore, atunci când concentrația xenonului scade prin dezintegrare la nivelul anterior opririi. Prin fisiune o parte din masa atomului fisionabil se transformă în energie: -85% sub formă de energie cinetică a fragmentelor de fisiune; - 15% ca energie cinetică a neutronilor și particolelor β sau γ ; Energia cinetică se transformă în căldură care trebuie evacuată din combustibil cu ajutorul agentului de
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
cunoscute și sub denumirea de: zaháruri, glucide, carbohidrați sau "hidrați de carbon") sunt compuși organici cu funcțiune mixtă, ce au în compoziția lor atât grupări carbonilice (aldehidă sau cetonă), cât și grupări hidroxilice (hidroxil). În majoritatea cazurilor, raportul dintre numărul atomilor de hidrogen și de oxigen este de 2:1 (ca al apei); cu alte cuvinte, au formula empirică (unde "m" poate fi diferit de "n"). Există și unele excepții; de exemplu, deoxiriboza, o zaharidă componentă a ADN-ului, are formula
Glucidă () [Corola-website/Science/304362_a_305691]