7,748 matches
-
prezintă urme de locuire încă din preistorie. Acest lucru îl atestă numeroasele descoperiri arheologice datând încă din perioada eneoliticului. Descoperiri aparținând culturii Cucuteni au fost făcute în situl de la Fulgeriș - "Trei Cireși" (cercetări intreprinse de arheologul Lăcrămioara Istina), iar epoca bronzului este documentată prin descoperirile făcute la Pâncești, Soci și Petrești. Principalul obiectiv arheologic de pe raza comunei este situl Pâncești - "Cetățuia", plasat greșit în unele lucrări ca fiind în satul Răcătău (com. Horgești). Aici au fost evidențiate urme de locuire din
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
documentată prin descoperirile făcute la Pâncești, Soci și Petrești. Principalul obiectiv arheologic de pe raza comunei este situl Pâncești - "Cetățuia", plasat greșit în unele lucrări ca fiind în satul Răcătău (com. Horgești). Aici au fost evidențiate urme de locuire din epoca bronzului (cultura Monteoru), Hallstatt (cultura Cozia-Brad) și cultura geto-dacă (sec. IV i.Hr.-I d.Hr.). Așezarea geto-dacă face parte din rândul centrelor de autoritate de tip dava și a fost identificată cu Tamasidava menționată de geograful alexandrin Claudios Ptolemaios, în lucrarea
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
livada fermei Răcătău, la nord de satul Pâncești, unde se află urmele cetății geto-dacice Tamasidava din perioada Latène (secolele al IV-lea î.e.n.-al II-lea e.n.), precum și o necropolă din aceeași perioadă și urmele unei așezări fortificate din Epoca Bronzului. În rest, alte trei obiecive din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic, aflat la nord de satul Fulgeriș, între pâraiele Fulgeriș și Soci, ce conțin
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic, aflat la nord de satul Fulgeriș, între pâraiele Fulgeriș și Soci, ce conțin urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A), Epoca Bronzului (cultura Monteoru) și perioada geto-dacică. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură școala (1910) din satul Pâncești, și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (construită în 1810, cu transformări în 1924 și 1948) aflată în satul Petrești. Până în 2010, comuna Pâncești beneficia
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
comună, județul Timiș)TP 444PT 1. Vestigii preistorice. a) În localitate s-a descoperit un depozit format din obiecte de cupru preistorice. Bibliografie: Vulpe 1975, p. 69; Lazarovici 1975a, p. 29. b) Dintr-un loc neprecizat provine un depozit de bronzuri precum și ceramică (epoca timpurie și mijlocie a bronzului). Descoperirile s-au efectuat pe malul unei ape. Bibliografie: Gogâltan 1999, p. 107. c) De aici provin mai multe fragmente de brățări și o sârmă spiralică din aur, preistorice. Bibliografie: Gumă 1993
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
a) În localitate s-a descoperit un depozit format din obiecte de cupru preistorice. Bibliografie: Vulpe 1975, p. 69; Lazarovici 1975a, p. 29. b) Dintr-un loc neprecizat provine un depozit de bronzuri precum și ceramică (epoca timpurie și mijlocie a bronzului). Descoperirile s-au efectuat pe malul unei ape. Bibliografie: Gogâltan 1999, p. 107. c) De aici provin mai multe fragmente de brățări și o sârmă spiralică din aur, preistorice. Bibliografie: Gumă 1993, p. 245, 295. d) Aici se află o
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
p. 292; Gudea și Moțiu 1983, p. 193; Medeleț 1994a, p. 284. b) Pe teritoriul localității se semnalează denari imperiali romani. Bibliografie: Gudea și Moțiu 1983, p. 195; Drăgoescu 1995, p. 371. c) Aici s-a descoperit o monedă din bronz de la Constantius I. Bibliografie: Toma-Demian 2002-2003, p. 184; Mare 2004, p. 202, 203. d) În anul 1872 s-au descoperit două monede mici din bronz de la Constantinus I. Bibliografie: Toma-Demian 2002-2003, p. 184; Mare 2004, p. 202, 203. e) Tot
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
1983, p. 195; Drăgoescu 1995, p. 371. c) Aici s-a descoperit o monedă din bronz de la Constantius I. Bibliografie: Toma-Demian 2002-2003, p. 184; Mare 2004, p. 202, 203. d) În anul 1872 s-au descoperit două monede mici din bronz de la Constantinus I. Bibliografie: Toma-Demian 2002-2003, p. 184; Mare 2004, p. 202, 203. e) Tot de aici provine o monedă din argint de la Valens. Bibliografie: Toma-Demian 2002-2003, p. 184. f) Un denar de la Marcus Aurelius s-a descoperit în comună
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
meu din Bâlteni pentru totdeauna”" (din toate acestea, câte se vor mai fi găsind azi!). Găsim menționate, printre altele, medaliile regale cu care a fost răsplătit, dar și numeroase piese de tezaure monetare antice și medievale, monede de aramă, argint, bronz (unele existente în familia sa de demult, atestând stăpânirea romană în arealul Gorjului încă din sec. I e.n.), precum și vestigii preistorice de animale, roci minerifere, cochilii de melc, scoici decorative, giuvaericale, piese de mobilier și de vestimentație tradițională. Atent cu
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
sud fluviul Dunărea, iar la nord comuna Gogoșari și satul Izvoru (județul Giurgiu). Conform descoperirilor arheologice din zona de vest a satului, numită Reca (pe malul râului Vedea), pe teritoriul actualei comune Pietroșani au existat civilizații străvechi, chiar din epoca bronzului. De asemenea, se pare că în timpul expansiunilor romane, la Pietroșani a existat un castru roman. "Petroșanii este un sat foarte vechi; aici se găsesc monede antice și săgeți cu inscripții romane. Se găsesc plăci de pământ arse ca cărămida cu
Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/324793_a_326122]
-
curtea interioară a Palatului Pârcălabului. În interiorul curții a treia se găsește Statuia Sf. Gheorghe, realizată în anul 1373 de către doi meșteri din Cluj, la comanda împăratului Carol al IV-lea. Monumentul este prima statuie ecvestră de for public realizată din bronz în perioada medievală. Cartierul din jurul Cetății Pragăi este denumit Hradčany. Cetatea Pragăi este locul unde are loc acțiunea nivelului doi al jocului video "Indiana Jones and the Emperor's Tomb". El este menționat, de asemenea, în jocul video "Assassin's
Cetatea din Praga () [Corola-website/Science/324832_a_326161]
-
pe care le-a efectuat aici, Thomas Nägler menționează existența pe vârful "La Zidu", pe înălțimea de lângă halta CFR, a unui sit arheologic (SB-I-s-B-11984) ce conține o cetate de piatră (Cod LMI SB-I-m-B-11984.01) cu rol de așezare din epoca bronzului (Cod LMI SB-I-m-B-11984.02), ovală, prinsă cu mortar, cu un diametru de maxim 228m, ziduri cu o grosime medie de 1,4m și o înălțime maximă de 2,5m. Nagler datează construcția la începutul secolului al XIV-lea în funcție de ceramica
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
În perioada 1995-1996, Luca-Părean, a descoperit în locul Viile Orlatului, fragmente ceramice neornamentate și ornamentate ce aparțin culturii Wietenberg și menționează existența unor materiale arheologice a căror proveniență este neprecizată, materiale ce ar aparține culturii Vinča și Petrești precum și din epoca bronzului (Cod LMI SB-I-m-A-11983.03) sau neolitic. Pe dealul unde se află Cetatea Scurtă, a fost ridicată o troiță în semn de omagiu și respect față de eroii români care s-au jertfit pentru propășirea neamului în primul război mondial. De-a
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
aprilie 1940) a fost un arheolog german. Este considerat unul dintre pionierii stratigrafiei și al proiectelor arheologice bazate pe documentare grafică. Una dintre cele mai valoroase lucrări ale sale o constituie explorarea sitului arheologic din zona mediterana datat în Epoca Bronzului, unde se aflau așezări că Tiryns și Troia (azi Hisarlık), unde a continuat săpăturile întreprinse de Heinrich Schliemann. S-a născut la Bamen (în apropiere de Düsseldorf) că fiu al pedagogului Friedrich . În 1872, este absolvent al gimnaziului umanist din
Wilhelm Dörpfeld () [Corola-website/Science/326087_a_327416]
-
fost considerate ca fiind legende. În perioadele 1871-1873 și 1878-1879, Schliemann a excavat un deal numit Hissarlik din Imperiul Otoman, în apropierea orașului Chanak (Çanakkale) din nord-vestul Anatoliei. Aici a descoperit ruinele unei serii de orașe antice, datând din Epoca Bronzului și până în perioada romană. Schliemann a susținut că unul dintre aceste orașe — mai întâi Troia I, apoi Troia II — ar fi cetatea Troia, iar această identificare a fost acceptată pe scară largă la acel moment. Cu privire la evenimentele din jurul datei de
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
clujean, Mugur Saranciuc l-a adus în Bistrița și l-a legitimat la CSM Bistrița. În 2015 a absolvit Facultatea de Educație Fizică și Sport. În 2012, la Campionatul European desfășurat în Antalya (Turcia), sportivul a cucerit trei medalii de bronz la categoria −85 kg — stilul smuls (164 kg), aruncat (195 kg) și total (359 kg). În plus, a participat și la Jocurile Olimpice de vară din 2012, dar a ratat toate încercările la smuls. În 2013, Sîncrăian și-a mai adăugat
Gabriel Sîncrăian () [Corola-website/Science/326112_a_327441]
-
smuls (164 kg), aruncat (195 kg) și total (359 kg). În plus, a participat și la Jocurile Olimpice de vară din 2012, dar a ratat toate încercările la smuls. În 2013, Sîncrăian și-a mai adăugat o medalie la palmares, prin bronzul de la Europenele de la Tirana (Albania) — bronz la smuls (166 kg) în cadrul categoriei −85 kg. În luna septembrie, halterofilul a fost depistat pozitiv cu stanozolol și a fost suspendat pe o perioadă de doi ani. A revenit în circuitul competițional în
Gabriel Sîncrăian () [Corola-website/Science/326112_a_327441]
-
și total (359 kg). În plus, a participat și la Jocurile Olimpice de vară din 2012, dar a ratat toate încercările la smuls. În 2013, Sîncrăian și-a mai adăugat o medalie la palmares, prin bronzul de la Europenele de la Tirana (Albania) — bronz la smuls (166 kg) în cadrul categoriei −85 kg. În luna septembrie, halterofilul a fost depistat pozitiv cu stanozolol și a fost suspendat pe o perioadă de doi ani. A revenit în circuitul competițional în 2015, când a și absolvit Facultatea
Gabriel Sîncrăian () [Corola-website/Science/326112_a_327441]
-
European de la Forde (Norvegia), Sîncrăian a obținut trei medalii la categoria −85 kg — aur la stilul smuls (169 kg), argint la stilul aruncat (202 kg) și în total (371 kg). La Jocurile Olimpice de vară din 2016 a obținut medalia de bronz la categoria −85 kg — locul cinci la smuls (173 kg), primul loc la aruncat (217 kg) și locul trei în total (390 kg). Pe locul patru s-a aflat Denis Ulanov care avea aceeași greutate ridicată, dar Sîncrăian cântărea cu
Gabriel Sîncrăian () [Corola-website/Science/326112_a_327441]
-
din activitatea sportiva pentru 8 ani, fiind testat pozitiv cu testosteron exogen, o substanță interzisă de pe lista WADA, la un control efectuat la 12 august, anunță TAS, care subliniază că toate rezultatele obținute de Sîncrăian sunt anulate, inclusiv medalia de bronz la categoria 85 de kilograme, obținută în Rio de Janeiro.
Gabriel Sîncrăian () [Corola-website/Science/326112_a_327441]
-
aproximativ 30 de astfel de amenajări actual identificate. Deși majoritatea acestor construcții cu dispunere izolată par să fi fost săpate în rocă în perioada medievală, cercetările arheologice au evidențiat uneori o serie de urme de locuire care merg până în epoca bronzului - cultura Monteoru sau începutul primei epoci a fierului (Hallstatt). Primele atestări documentare ale acestor construcții au apărut de abia în secolul XVI, moment în care spre mijlocul acestui secol în zona montană a Buzăului s-au afirmat unul dintre curentele
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
raza orașului Nehoiu. În total sunt aproximativ 30 de astfel de amenajări, care au servit atât ca spații de locuit cât și ca lăcașuri de cult. Datele arheologice evidențiază perioade diferite de locuire, mergând pentru unele dintre locații până în epoca bronzului - cultura Monteoru sau începutul primei epoci a fierului (Hallstatt), atestarea documentară certificând însă doar perioada care începe cu secolul XVI. Arealul în care se află este cuprins între 45,25-45,45 grd. latitudine nordică și 26,20-26,55 de grade
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
de prăbușirea unei stânci lângă peretele abrupt al extremității estice a culmii. Podeaua este din pământ. Din întreg ansamblul s-a păstrat doar o peșteră naturală ("Fundul Peșterii" ) modificată de om. Dovezile arheologice indică mai multe perioade de locuire, epoca bronzului - cultura Monteoru, Hallstadul târziu, iar ultima în secolele XVII-XVIII. Cercetări recente demonstrează că grota a început să fie folosită în scopuri culturale cu mare probabilitate în neoliticul tîrziu sau eneoliticul timpuriu. Prima mențiune documentară a apărut în 1639 și ultima
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
fost întreruptă. După anul 2000 Primăria orașului Focșani împreună cu Consiliul Județean Vrancea au finanțat lucrările de consolidare și restaurare, teatrul fiind redeschis pe 24 ianuarie 2004. În memoria ctitirului Teatrului, pe esplanada din fața Teatrului Municipal a fost ridicat bustul în bronz al maiorului Gheorghe Pastia realizat de sculptorul Gabriel Tăicuțu. Sorin Francu Paula Grosu Adrian Damian Adrian Rădulescu Valentin Cotigă
Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” () [Corola-website/Science/326282_a_327611]
-
este o operă a sculptorului Vasile Gorduz, amplasată de Primăria Capitalei pe treptele Muzeului Național de Istorie a României. Monumentul, dezvelit la 29 aprilie 2012, cu o înălțime de 2,15 metri, este turnat din aproximativ 500 de kilograme de bronz și îl reprezintă pe împăratul Traian, stând în picioare gol (nud), ținând în brațe o vietate fantastică, rezultată din contopirea între Lupa Capitolina, cu trei țâțe, simbolizând latinitatea poporului român, din al cărei cap sucit spre stânga iese parcă fluturând
Statuia împăratului Traian din București () [Corola-website/Science/326288_a_327617]