7,249 matches
-
există copii cu probleme comportamentale, părinții au adesea sentimentul că trebuie să Îi amenințe, să Îi pedepsească mereu, că trăiesc evenimente predominant negative și că abia Împărtășesc momente plăcute. Copiii se simt adesea la fel, au sentimentul că părinții Îi ceartă mereu și sunt nemulțumiți. Acest dezechilibru Între experiențele pozitive și negative duce la formarea unor expectanțe negative atât la părinți, cât și la copii. Drept urmare, atenția părinților și a copilului se centrează asupra evenimentelor negative și, deși experiențele pozitive au
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
275 H. Marshall Leicester, Jr., Of a Fire in the Dark: Public and Private Feminism in The Wife of Bath's Tale, în „Women's Studies”, vol. 11, nr. 1-2, 1984, p. 173. 276 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 95 certe, ambele fiind căsătorite de cinci ori, ducând o viață destul de libertină. „Asemănarea târgoveței cu femeia samarineancă evidențiază, o dată în plus, corelarea ei cu Vechiul Testament, cu tot ce este carnal și cu perceperea sensului literal al textelor”277. Cu toate acestea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acordându-se principiului feminin, ca și în De mulieribus claris, cu toate că Chaucer ar fi putut cunoaște și micul tratat petrarchist, de laudibus feminarum, dedicat unei împărătese, Ana de Boemia.677 În universul ficțional al textului chaucerian, zeul dragostei, Amor, îl ceartă pe poet în versurile prologului operei fiindcă, prin traducerea Romanului Trandafirului și creionarea Cresidei, imagine a femeii trădătoare, nestatornice, l-a ofensat grav: i-a criticat și ridiculizat pe cei care îl slujesc, și mai ales pe femei. Zeița Alceste
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și întâlnire cu o măicuță bătrână care l-a cunoscut pe poet, fără a nota vreo informație de la ea) și un fragment din amintirile lui T. V. Ștefanelli, din 1914, despre Eminescu și Ioniță Bumbac: în 1871 cei doi se ceartă, la Viena, iar Ioniță Bumbac vorbește încontinuu, tare, acoperind vocea poetului care: „După un timp își pierdu răbdarea, își scoase căciula sa mițoasă din cap, o trânti cu putere pe masă și-i zise iritat lui Bumbac: - Na! Vorbește-i
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ca să nu împungă cu acul în ochii Sfinte Vineri; nu spală rufe, nu fac leșie, nu torc, nu scot gunoiul din casă, nu zolesc, nu opăresc de teamă ca Sfânta Vineri să nu le apară noaptea în vis ca să le certe și să le schilodească. Vinerea bărbații nu lucrează la vie, nu găuresc în lemn, nu încep nici un lucru, nu cumpără și nu vând. Vinerea simbolizează ziua zidirii omului, este ziua când s-a răstignit Hristos. Sâmbăta este o zi nefastă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
atunci în serviciul militar: „Aș dori să vă revăd. Dar dacă ne vom întâlni ar fi greșit să ocolim discuțiile despre lucruri serioase, nefilozofice. Deoarece sunt temător, nu îmi place cearta, îndeosebi cu oameni la care țin. Dar mai degrabă ceartă decât doar discuții superficialeă În orice caz, dacă se va întâmpla să ne revedem, nu vom evita să mergem în profunzime. Nu poți gândi cum trebuie dacă nu vrei să-ți faci rău.“ (Ibidem, pp. 54-55.) TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lipsesc regulile a căror observare asigură consensul vorbitorilor în folosirea expresiilor limbajului. Filozofii idealiști sau realiști vor putea produce argumente pentru propria lor interpretare a ceea ce înseamnă a ști ceva despre stările mintale ale altor persoane și se vor putea certa fără încetare. Obiectul discuției și controversei îl constituie chestiuni în care nici evoluția cunoașterii noastre despre fapte, nici reguli general acceptate ale folosirii expresiilor nu ne pot oferi indicații. O soluție propriu-zisă nu există. „Realistul care lovește cu piciorul piatra
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
R.W. Emerson) Totuși, „irosirile” pot căpăta un aspect demn sau, dimpotrivă, unul nedemn sau chiar ilogic: „Gelosul este vrednic de plîns dacă Își petrece viața căutînd un secret a cărui descoperire Îi distruge fericirea” (Johan Oxenstiern). * „Cel care se ceartă cu un bețiv rănește un absent.” (P. Syrus) Desigur, este penibil să-ți pui mintea cu un om pe care beția Îl face să nu fie stăpîn pe judecata lui; vorbind cu el, te adresezi, de fapt, vinului din el
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pe cel mincinos prin adevăr, pe cel crud prin Îngăduință, pe cel rău prin bunătate.” („Mahăbhărata”) Sufletul are nevoie, la un moment dat, de o revelație a „virtuții”, pentru a ajunge să se poată judeca pe el Însuși. * „Nu te certa cu viața! Nu fi o ființă abstractă.” (Garabet Ibrăileanu) Cu cît filosofezi mai mult pe marginea vieții, cu atît te bucuri mai puțin de ea, deoarece ești tentat să-i găsești mai mult lipsuri, decît prilejuri de Împliniri sufletești. De
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de foarte mare actualitate și azi - la Chester unde a afirmat:„să presupunem [...] că ar exista o lege care să susțină ca toți oamenii de culoare să fie întemnițați. Ar fi total nepotrivit și avem tot atât de puține motive să ne certăm cu alții pentru că avem opinii (religioase) diferite, cât am avea (motive) pentru culori diferite ale pieii. “ (trad. n.) Cu toate încercările de a reconcilia cultele religioase, interesul regelui față de biserica romano-catolică era mai mult decât evidentă. Tensiunea a crescut și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
apropie, te ascultă și te ajută. „Și mă cheamă pe Mine în ziua necazului și te voi izbăvi și Mă vei preaslăvi”, zice psalmistul . Noi strigăm, suspinăm cu duhul după Dumnezeu și Domnul ne izbăvește din toate nenorocirile vieții. El ceartă marea zbuciumată a inimii noastre și potolește valurile înfuriate ale sufletului nostru. După învățătura noastră creștină, rugăciunea este o înălțare a sufletului la Dumnezeu, spre a-L lăuda, a-I cere ajutorul și a-I mulțumi pentru binele ce ni
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
hirotoniei, puterea de a lega și a dezlega păcatele. Prin această putere, care nu s-a dat nici îngerilor, preotul duhovnic semnifică pe tatăl din Evanghelie, care nu este altcineva decât Bunul Dumnezeu. El ne învață și ne sfătuiește, ne ceartă când greșim și ne mângâie cu dragoste părintească pe noi, cei care ne întoarcem prin pocăință și prin rugăciune urmată de mărturisire la duhovnic. Deci, iertarea păcatelor o primim numai după spovedania făcută cu smerenie și pocăință. Ce lecție mântuitoare
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și cea a credincioșilor încununată de rugăciunea preotului. Să ne gândim câtă nevoie are răposatul de odihnă și cât de responsabili suntem noi să ne rugăm pentru el, ca pentru un mădular al aceluiași trup, care este Biserica. Cum se ceartă dracii cu îngerii pentru sufletul lui și cum tremură acesta, neștiind de ce soartă va avea parte în veșnice. Multă însemnătate are înaintea Stăpânului rugăciunea rostită cu credință și dragoste pentru cel plecat de lângă noi, în lumea cealaltă. Să ne gândim
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
laude pururea în toate zilele vieții sale. Că pe Tine te laudă toate puterile cerești și a Ta este slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.” Urmează lepădarea întâia. „Ceartă-te pe tine, diavole, Domnul, Cel ce a venit în lume și S- a sălășluit între oameni ca să surpe tirania ta și pe oameni să-i izbăvească; Cel ce pe lemn puterile cele potrivnice a biruit, soarele întunecându-se și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a arătat pomul vieții și a rânduit heruvimi și sabie de foc ce se întorcea de-l străjuia; cutremură-te și te depărtează. Căci te jur cu numele Aceluia care a umblat ca pe uscat pe valurile mării și a certat viforul vânturilor; a Cărui căutătură seacă adâncurile și groaza Lui topește munții; că Acela și acum îți poruncește prin noi: Teme-te, ieși și te depărtează de la zidirea aceasta și să nu te întorci, nici să te ascunzi în el
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
vecii vecilor. Amin.” Lepădarea a treia. Domnului să ne rugăm. „Doamne Savaot, Dumnezeul lui Israel, Cel ce tămăduiești toată boala și toată neputința, caută spre robul Tău acesta (numele); cearcă-l, cercetează-l și depărtează de la dânsul toată lucrarea diavolului. Ceartă duhurile cele necurate și le depărtează, și curăță lucrul mâinilor Tale. Și lucrând, cu grabnica Ta lucrare, zdrobește degrab pe satana sub picioarele lui și-i dă biruință asupra lui și asupra duhurilor lui celor necurate. Ca, dobândind mila Ta
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și ticălosul și să mă închin și să cânt și să preaslăvesc prea cinstitul numele Tău, împreună cu al Tatălui și al UnuiaNăscut Fiul Lui, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Doamne, miluiește pe cei ce mă urăsc, se ceartă cu mine și mă ocărăsc; asemenea și pe cei ce mă vorbesc de rău, ca nu cumva vreunul din ei să pătimească ceva rău pentru mine, necuratul, nici în veacul de acum, nici în cel ce va să fie. Ci
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
primul loc, neglijându-se și suprasolicitându-se. Nu pot finaliza multe dintre cele promise. Sunt plini de resentimente, considerând că sunt niște victime. R. Brinkman și R. Kirschner consideră că sunt nerecomandabile: • tendința de a-i blama sau de a-i certa pentru că nu-și respectă promisiunile; • tendința de a-i repezi, de a le cere socoteală, de a-i presa sau de a-i evita; În schimb, este recomandabil: • să îi facem să își țină promisiunile sau să își îndeplinescă îndatoririle
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
îi cerem să ne spună ce s-ar putea face acum pentru a pune la punct lucrurile. Nu vom uita nicio clipă faptul că utilizăm (și vom utiliza) ascultarea activă pentru reducerea agresivității verbale a interlocutorului (care ne acuză, ne ceartă, ne critică, ne neîndreptățește etc.). Treptat, el se simte ascultat (și înțeles) și se liniștește. Încărcătura (sa) emoțională (negativă) se diminuează și o dată cu ea și cea a momentului 16. b. Afirmațiile Eu Afirmațiile Eu constituie un mijloc de a transmite
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o putere egală și atunci când n-au o rezervă mare de timp pentru a căuta o soluție mai bună. Este situația când combatanților le convine soluția intermediară pentru o anumită perioadă de timp. Compromisul este, adeseori, arta de a ne certa pentru nimicuri ("mai dai tu, mai las eu..."). Între participanți există o relație cooperantă. Fiecare crede în celălalt. Acest stil se folosește (și este recomandabil) atunci când: • scopurile ambelor părți au o imporatnță moderată și nu merită să se forțeze nota
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
despărțire, etichetare (ironică, arogantă, disprețuitoare etc.), comandă, jignire, resentiment, șantaj (sentimental) (Forward, Frazier, 2008). Stă în puterea noastră să (ne) vorbim (unii altora) cu sensibilitate, curaj și sinceritate despre adevăratele noastre stări și nevoi sufletești, în loc să ne evităm, să ne certăm, tatonăm, distanțăm, disprețuim, urâm sau însingurăm. Este foarte importantă prezența deplină, de neîngrădită vitalitate, care se naște dintr-o întâlnire, cu noi și cu ceilalți. Nu există alt bun, o altă beție, o altă minune de contemplat și de cultivat
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai rapid pentru ca lucrurile "să revină la normal" (Chapman, Thomas, 2008, p. 151). Acestora nu le place disconfortul emoțional care derivă din disputele îndelungate legate de un subiect sau de un comportament. Nu vor să-și irosească timpul și energiile certându-se, confruntându-se, opunându-se etc. Li se pare steril. Această categorie de oameni își dorește pacea cu orice preț. Preferă să se declare vinovați, dacă certurile și tensiunile încetează în acest fel. Liniștea emoțională este mai importantă pentru ei
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a unui obiect/aparat pentru a-i înțelege principiile de funcționare Încercare de a obține un anumit lucru manipulând prin mofturi, mimică expresivă, alint etc. COPIL adaptat supus Da, bine. Am înțeles. Bine, cum spui tu. Grăbiți-vă! Vom fi certați dacă întârziem... Vă rog... După dvs. Îmi dai, te rog, ...? Doamna, îmi dați voie să...? Ton respectuos Ton ezitant Voce nesigură Ridicarea a două degete/a mâinii când vrea să spună ceva respectarea tuturor regulile care i-au fost făcute
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Uricul este o sentință domnească dată în litigiul desfășurat în fața domnului și a întregului sfat al Moldovei între Ivașco comisul, ginerele boierului Ion vistiernicul, pe de o parte, cu Toma Dumitrescul și Coste Turbure, pe de altă parte, care se certau pentru legitima stăpânire a două sate: S ăseștii, pe Bârlad (sat azi dispărut și înglobat în municipiul Tec uci) și Româneștii, pe Jeravăț, actualul sat Bălăbănești, din fostul județ Tutova, astăzi situat în nordul județului Galați. Satul Românești era pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Să-l ascultăm: „Colegul meu de clasă Ifrim, președintele Asociației, face apel la mine să-l ajut să înființeze o revistă a învățătorilor, cu gândul să se poată ajunge la o înțelegere clară a greșelii de neiertat de a se certa colegii între ei pentru efemere satisfacții personale, de multe ori din ambițiuni deșarte, absolut stricătoare a armoniei ce se cere a fi exemplară într-o asociație de oameni care sunt chemați a fi lumina deșteptătoare a unei națiuni căreia îi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]