10,570 matches
-
a preluat puterea. Partidul totalitar și ideologia fascistă (care presupun și măsuri polițienești), rămân instrumentul și conținutul principal al mobilizării (dar și al demobilizării claselor aflate în posibilă opoziție, cum ar fi muncitorii și țăranii), creată și menținută de regim. Contradicția inerentă între mobilizarea fără punerea în practică a ideologiei politice (de exemplu corporativismul a rămas în pe hârtie, iar "Camera Fasciștilor și a Corporațiilor" a fost creată la șaisprezece ani după nașterea regimului în Italia), ca și pericolul că participarea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ani după nașterea regimului în Italia), ca și pericolul că participarea controlată să "scăpe" din mâinile guvernanților [Germani, 1975: 282] sunt posibile, susceptibile să apară la un moment dat pe termen lung (fapt care, în Italia, nu a existat). Această contradicție poate fi considerată azi, în Italia, o descoperire tardivă, capabilă să explice limitele legitimității unui regim, sprijinit de mase. Inovarea, în termeni de structuri politice, merită a fi remarcată. Este de ajuns să ne raportăm la partid din toate perspectivele
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o capacitate de represiune scăzută, instaurat în urma unei crize, după o lungă perioadă de tranziție și precedat de o puternică polarizare politică, apare frecvent o politică de demobilizare care coexistă cu mobilizarea promovată de la nivel înalt. Este vorba de o contradicție doar aparentă. De fapt, demobilizarea constă în constrângerea unui grup mobilizat (oponenții regimului autoritar) să se conformeze structurii normative impuse de noul regim (vezi Germani, 1971, 102). Grupurile sociale subalterne, dar cu o activitate anterioară în politică (și care pot
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democratice), să luăm în considerare modele de democrație de calitate. Cu aceste concluzii vom demara analiza unora dintre cele mai delicate teme privitoare la calitatea democrației, la problemele care apar într-un proces de multe ori accidentat, greu, plin de contradicții. Alte întrebări privind egalitatea, libertatea, precum și aprofundarea temelor abordate aici fac parte dintr-o viitoare agendă de cercetare în domeniuce ar putea cuprinde studiul empiric al fiecărei țari, privite individual sau comparativ. Referințe bibliografice Aguero, F., 2003, "Authoritarian Legacies: The
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
metabolismului fosfocalcic. în acest context, BCC reduc nivelurile intracelulare patologic crescute ale calciului care ar putea contribui la fenomenul de ateroscleroză accelerată [Hörl et al., 1995; Alexiewicz et al., 1996]. Datele studiului lui Ishani [2004] discutate mai sus, aflate în contradicție cu o serie de date prezentate anterior, ilustrează dificultatea comunității nefrologice de a formula certitudini în ceea ce privește tratamentul CDV optim la o populație atât de particulară cum este aceea cu insuficiență renală cronică terminală. Importante deosebiri se constată în tratamentul bolilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
de a- i întreba pe ceilalți, de a asculta ce mi se spune și nu de a ieși în față cu aroganța specifică vîrstei. Am fost un copil cuminte, un adolescent ascultător, dar începeau să se adune tot mai multe contradicții între felul în care gîndeau și se comportau ceilalți și propriile mele experiențe de viață. începeam să intru în contradicție cu lumea din jur. Aveam dezvoltat un simt al disciplinei și al respectării unor reguli, dar începeam să devin și
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
cu aroganța specifică vîrstei. Am fost un copil cuminte, un adolescent ascultător, dar începeau să se adune tot mai multe contradicții între felul în care gîndeau și se comportau ceilalți și propriile mele experiențe de viață. începeam să intru în contradicție cu lumea din jur. Aveam dezvoltat un simt al disciplinei și al respectării unor reguli, dar începeam să devin și puțin rebel în legătură cu ce se întîmpla în jur. Cînd știam că am dreptate, încercam să lupt pentru ideile
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
poezie 28. Pentru scriitorul american poezia veritabilă rămâne celesta. Într-o notă "Marginalia" din decembrie 1844, este și mai categoric, când afirmă, tranșant, ca "un poem scris va fi poetic exact în măsura în care este non- pasional. Un poem pasional este o contradicție în termeni [s.n.]"29. Menirea poiesis-ului, așadar, este să creeze acea stare de spirit exaltata, "asemănătoare morții (simțurilor)" la Monos, pentru a regăsi acele "bucurii divine" pe care le trăiesc morții"30, care nu este decât o condiție pregătitoare a
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
care percepția, intelectul și voință nu sunt echilibrate. La el, percepția pare să concentreze toate energiile ale creatoare, iar intelectul este, mai degrabă, letargic. Imaginația - capacitatea de a vedea, dintr-o privire întregul univers 60, de a surprinde asemănările, în contradicții și de a le da apoi expresie sintetică - este limbajul specific geniului, în doctrina estetică kantiana, sursa principala a doctrinei romantice: [geniul 1) este talentul de a produce ceva, pentru care nu poate fi stabilită vreo regulă, ceva ce nu
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Sistemul idealismului transcendental (1800), în care acesta vorbește de capacitatea imaginației poetice "de a suprima o opoziție infinită [între subiectiv și obiectiv] într-un produs finit, [i.e., obiectul de artă]91. Pentru filozoful german, "producerea estetică pleacă de la sentimentul unei contradicții aparent irezolvabile" și sfârșește "în sentimentul unei armonii infinite"92. Artă este "supremă" pentru că deschide omului "tărâmul cel mai sfânt, unde arde, într-o singură flacăra, în veșnică și originară reunire, ceea ce este separat, în natură și în istorie"93
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de identitatea lui cu divinitatea. 36 Idem, p. 141. 37 Idem, p. 140. 38 Idem, p. 19: "Little by little [...] their chaff of inconsistency - until at length there stands apparent an unencumbered Consistency". În teoria argumentării, consistentă indică lipsa oricărei contradicții logice între teza principala (axioma) și cele secundare, ori faptele invocate în demonstație, toate fiind adevărate în același timp, din perspectiva interpretării adoptate. 1 Henri Begson, "Essai sur leș données immédiates de la conscience", [1888], în Oeuvres, 1970, p. 604. 2
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
manifestate la 9-10 ani nu se păstrează la același nivel față de altele. De asemenea, trebuie avută în vedere influența factorilor educogeni care determină la unele procese și fenamene psihice modificări notabile. Cele prezentate ne evidențiază unele dificultăți metodologice sau contradicții dintre aptitudini și dinamica personalității. Această situație evidențiază încă odată necesitatea utilizării pentru selecția sportivă a unor criterii științifice interdisciplinare din care nu pot lipsi cele de natură psihologică. Selecția ca și antrenamentul are un caracter permanent, diferențiat pe cele
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
deprivare relativă, strain theory etc.) sunt orientate spre ideea de ambivalență normativă, în care coeziunea și conflictul sunt posibile în egală măsură, în funcție de interpretarea dată normelor. Schimbarea intervine ca rezultat al amplificării consecințelor neașteptate ce rezultă din anomalii, conflicte și contradicții ale structurii sociale diferențiate. Conceptele propuse de Merton s-au dovedit revoluționare în cercetarea empirică a problemei inegalității în grupuri și organizații, în deceniul al șaptelea al secolului trecut. Ipoteza lui Merton privind utilizarea conceptului de grup de referință (propus
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
politici de coeziune" europene reprezintă un model supranațional de welfare state menit să asigure mai degrabă eficiența sistemului social decât drepturi sociale pentru cei defavorizați de integrarea în sistemul de piață liberă. Recunoașterea limbilor și culturilor nu este deloc în contradicție cu spiritul pluralismului liberal despre care vorbește Rawls, iar dacă anumite elemente comunitariste nu pot fi evitate, ele fac parte din ceea ce Rawls numește constructivism liberal: "de fiecare dată, procedura constructivistă este modificată pentru [a se potrivi] subiectului în cauză
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
socială. Acțiunea politică ar trebui să fie concepută plecând de la ideea pluralității și a coexistenței micro-utopiilor. Aceasta conduce la definirea partidului politic nu numai din perspectiva binelui, dar și din perspectiva sensului. Privit astfel, partidul nu se mai află în contradicție cu sine însuși, ca un agent care ba dorește schimbarea (adaptând normele la viața concretă, pentru a realiza binele), ba o refuză (apărând o morală sau o doctrină fixă, pentru a păstra sensul). Identitatea lui apare ca fiind una negociată
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Această abordare este una distributivă, axată pe distribuția bunurilor ecologice către generațiile viitoare, luând în considerare faptul că actuala generație consumă, dar are grijă să lase resurse suficiente și pentru generațiile viitoare"31. Aceste considerații "nu sunt în totalitate în contradicție cu teoriile liberale ale dreptății, dacă ținem cont de faptul că punctul de plecare îl constituie contractualismul lui John Locke, în viziunea căruia una din limitele legitime ale proprietății este condiția de a ne însuși din proprietatea comună doar atât
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Un astfel de mijloc de acțiune este partidul. Ca agent esențial al transformării societății, partidul politic este așadar un universal concret. Pe de o parte, el tinde să devină universal, fără a fi vreodată cu adevărat (un partid-stat este o contradicție); pe de altă parte el este un mijloc de acțiune aflat la îndemâna indivizilor care caută să-și împlinească dorințele. În cadrul unui stat național, ceea ce menține unitatea unei vieți politice divizate în partide este un anumit raport cu exteriorul și care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dăuna intereselor particulare și generale din societate. În multe din studiile consacrate partidelor politice au fost puse în evidență aspectele pozitive și avantajele existenței lor, ca răspuns la unele critici care negau, cu argumente istorice conjuncturale, rolul partidelor. Se speculau contradicțiile ce au dus la existența lor, procesele politice cu consecințe negative asupra omenirii. Așa a fost "minunata critică a parlamentarismului, formulată [de către Marx] în 1871"29 și apoi de către Lenin însuși, precum și cea formulată de Carl Schmitt în Criza democrației
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
agenți ai schimbării sociale, considerându-i nu numai ca actori raționali ce urmăresc realizarea unui bine definit în termeni utilitariști, ci și ca actori rezonabili preocupați de realizarea (sau conservarea) unui sens. Privit astfel, partidul nu se mai află în contradicție cu sine însuși, ca un element care ba dorește schimbarea, ba o refuză: identitatea lui nu ne mai apare ca o poziție fixă pe care trebuie să o păstreze cu orice preț, ci ca o identitate negociată în cadrul jocului social
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
însă și în grupul mare. În această etapă are loc analiza critică, evaluarea,argumentarea și contraargumentarea ideilor emise anterior.Se selectează ideile originale sau cele mai aproape de soluții fezabile pentru problema pusă în discuție. Se discută liber, spontan, riscurile și contradicțiile care apar. 7. Se afișează ideile rezultate de la fiecare subgrup, în forme cât mai variate și originale: cuvinte, propoziții, imagini, desene, cântece,coleje, joc de rol, pentru a fi cunoscute de ceilalți. Învățătorul trebuie să fie un autentic catalizator al
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93502]
-
merge analiza particularităților individuale ale cititorilor și cât de mult poate face un bun profesor pentru îndreptarea interpretărilor greșite. Dar, lucru destul de curios, Richards, care critică în permanență interpretările elevilor lui, susține o teorie psihologică extremistă, oare se află în contradicție categorică cu excelentele lui lucrări critice. Ideea că poezia ordonează impulsurile noastre și concluzia că valoarea poeziei constă într-un fel de terapie psihică 1-au făcut în cele din urmă să admită că această terapie poate fi tot atât de bine
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
larg, includ în el chiar și tipuri de mișcare ce nu se repetă cu regularitate. Primul grup de teorii identifică ritmul cu metrul, ceea ce poate să ducă la respingerea conceptului de "ritm al prozei", pe motiv că ar conține o contradicție sau că n-ar reprezenta decât o simplă metaforă. *18 Celălalt punct de vedere, mai larg, este sprijinit cu tărie de cercetările lui Sievers ou privire la ritmul vorbirii individuale și cu privire la un mare număr de fenomene muzicale variate printre
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și interpretează trăsăturile ei având în vedere scopurile estetice ale operei, "sensul ei total". Atunci stilul ne apare ca sistemul, lingvistic individual al unei opere sau al unui grup de opere. Cea de-a doua metodă, care nu este în contradicție cu prima, constă în a studia suma trăsăturilor individuale prin care sistemul lingvistic individual al operei se deosebește de alte sisteme asemănătoare. Această metodă se bazează pe contrast: observăm abaterile de la folosirea normală a limbii și căutăm să descoperim scopul
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
conținea, cel puțin la început, o învinuire ; dar sentimentele și atitudinile noastre față de simbolismul poetic continuă să rămână în mare măsură ambivalențe. Opusul termenului de "particular" este greu de găsit : dacă am opta pentru ^convențional" sau "tradițional", am veni în contradicție cu dorința noastră ca poezia să fie nouă si surprinzătoare. "Simbolismul particular" implică un sistem, si un cercetător atent poate afla cheia oricărui "simbolism particular" la fel cum un criptograf poate descifra un mesaj străin. Multe sisteme personale (cele ale
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
limiteze la "generaționism" (care neagă existența unei norme estetice) sau dimpotrivă, să adopte exclusiv un absolutism atât de steril și atât de didactic ca acela al "rangului fix". El se poate exprima uneori ca un "generationist" doar din spirit de contradicție sau din dorința de a aborda și a înțelege un scriitor din trecut prin prisma pe de-a-ntregul adecvată a analogiei acestuia ou un scriitor din 'prezent. El va afirma însă că valoarea astfel descoperită este efectiv sau virtual prezentă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]