11,041 matches
-
și de numărul mare de biserici, dar și de știința și tehnologia care pot ameliora calitatea vieții, condițiile, modul de viață. Sigur că ele nu au "făcut totul" bun și bine dovadă contextele ecologice, economice, politice, culturale în care trăim cotidian, cu toate promisiunile "raționalismelor", "pozitivismelor", dovadă faptul că progresul științific și tehnic nu a coincis cu progresul pe plan social și moral; dar orașele nu pot deveni, nu pot rămâne locuri propice civilizației, spații de toleranță și convivialitate, de includere
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sociale și de acțiune colectivă (LAPSAC), pentru încurajarea de a publica lucrarea. Doresc, cu această ocazie, să-mi salut colegii de la Departamentul de Sociologie al Universității Victor-Segalen -Bordeaux 2, pentru ambianța familială și mediul intelectual stimulant pe care le creează cotidian. Charles-Henry Cuin, directorul Departamentului de Sociologie, are o responsabilitate decisivă în apariția acestei cărți. El m-a impulsionat să continui lucrul la proiect atunci când eram pe punctul de a-l abandona... Agnès Villechaise-Dupont a avut amabilitatea să-și exercite talentul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comunei. Odată cu instituirea alegerilor, și primarii au descoperit gustul acțiunii. "Atacurile a căror țintă erau, pe drept sau pe nedrept, au început să-i intereseze mai puțin decât bucuria de a face, de a întreprinde ceva, de a interveni în cotidianul social"1. Administrarea orașului devenea într-o oarecare măsură și o treabă a cetățenilor. În momentul în care evaluăm conținutul căilor urbane ale inventării democrației, trebuie să recunoaștem că nu contestăm, în ansamblu, ipoteza privatizării crescânde a unei existențe cuplate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
actorii din procesul de comunicare, și unii, și alții considerând că aceste activități comunicaționale și măsurarea lor sunt două etape succesive și complementare ale aceluiași demers. Printre altele, unul dintre noi a avut oportunitatea de a observa practicile de teren cotidiene ale responsabililor cu comunicarea internă, în cadrul unei teze realizate sub convenția CIFRE 3 între 1997 și 2000. Vom prezenta mai întâi rezultatele cercetărilor noastre referitoare la practicile de evaluare ale atașaților de presă. Ne vom interesa, prin urmare, de problemele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
afirmației aduce în discuție date6 noi. În afară de reproducerea continuă a articolelor apărute în coloanele lor, editorii observă scăderea numărului de abonamente 7. Întreprinderile care se abonau, de exemplu, la 20 de exemplare ale unei publicații cum ar fi Les Echos (cotidianul cel mai citat și reprodus în Franța) nu mai cumpărau decât un exemplar, duplicat și difuzat prin intranet. Din cele 60% dintre agenții și 40% dintre întreprinderile chestionate, 34% își transmit panorama de presă prin poșta electronică 8. Dacă facilitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
45 milioane de euro, din care majoritatea, 110,53 milioane euro (16,7%), sunt angajate în infrastructura rurală, iar investițiile în exploatațiile agricole se ridicau la 45,34 milioane de euro (6,8%). (Banii primiți de la SAPARD încă rămân necheltuiți, Cotidianul, rubrica „Sinteze”, august 2006, www.cotidianul.ro/index.php?id=44&art=3152&cHash=0e07c1b1bb). Programul SME Finance Facility avea în anul 2003 fonduri alocate în valoare de 575 de milioane de euro din partea BERD plus 85 de milioane de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
majoritatea, 110,53 milioane euro (16,7%), sunt angajate în infrastructura rurală, iar investițiile în exploatațiile agricole se ridicau la 45,34 milioane de euro (6,8%). (Banii primiți de la SAPARD încă rămân necheltuiți, Cotidianul, rubrica „Sinteze”, august 2006, www.cotidianul.ro/index.php?id=44&art=3152&cHash=0e07c1b1bb). Programul SME Finance Facility avea în anul 2003 fonduri alocate în valoare de 575 de milioane de euro din partea BERD plus 85 de milioane de euro din partea Comisiei Europene pentru statele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
detaliul concret), prolifica și carismatica Magda Cârneci, Herta Müller (acum la Berlin), Diana Manole (la Toronto). Apoi poeții: Mircea Cărtărescu, Liviu Stoiciu, Augustin Pop... e greu să tragi o linie. Imposibil de generalizat: atâta energie și bogăție seducătoare. Suprarealismul și cotidianul se potențează și dau naștere unei puteri metaforice de o mare rigoare și măiestrie. LV. Faci din iubire o temă gravă. Suferința e filtrată de meditație și îți iei o oarecare distanță de ea, de compasiunea lecturii. Autorii Desperado poeți
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
conservatori. Eminescu critică vehement disensiunile dintre grupările politice în contextul unei situații extrem de dificile pentru țară. Articolele dedicate problemelor economice, sociale și politice ale țării, elaborate în această perioadă, constituie un preambul pentru amplele materiale publicate mai târziu în paginile cotidianului Timpul. Textele au la bază o documentare temeinică și surprind prin varietatea subiectelor abordate și prin bogăția datelor care sprijină demersul argumentativ al gazetarului. 3.3.3. Marea tribună: Timpul Cea de-a treia etapă a publicisticii eminesciene circumscrie activitatea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din cariera de jurnalist a lui Eminescu, atât prin amploarea și diversitatea tematicii abordate, cât și prin varietatea mijloacelor de expresie folosite. Înființat în 1876, Timpul era publicația Partidului Conservator, aflat atunci la putere, sub conducerea lui Lascăr Catargiu. Noul cotidian conservator vizează "expunerea nepărtinitoare și pe cât se poate de complectă a diferitelor idei, cari agită opinia publică în România" (Timpul, nr. 1, 16 martie 1876) și, evident, critica activităților desfășurate de gruparea "roșilor". Partidul Liberal, aflat în opoziție la acea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prezentarea realității. Din perspectiva taxonomiei jakobsoniene a funcțiilor limbajului, în discursul politic primează funcția conativă, centrată pe receptor și urmărind modificări ale comportamentului acestuia, prin prisma finalităților discursive, iar în limbajul publicistic devine prioritară funcția referențială, centrată pe reprezentarea evenimențialului cotidian. Dincolo de diferențele legate de specificul domeniilor de cunoaștere și comunicare de care aparțin, de ierarhia și ponderea funcțiilor limbajului într-un caz și în altul, manifestările discursive din spațiul politic și din cel publicistic înregistrează evidente zone de convergență, prin
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
București, la 15 martie 1876, aflându-se până în 1877 sub conducerea lui Gr.H. Grandea. Dacă la debutul editorial, ziarul are patru apariții săptămânale, între 17 mai 1876 și 17 martie 1884, 13 noiembrie 1889 și 14 decembrie 1900, acesta devine cotidian. O nouă serie va fi editată între 2 martie 1923 și 7 iulie 1924482. Înființat în perioada guvernării conservatoare, Timpul devine, după instaurarea liberalilor la putere, principalul ziar de opoziție. La începutul lui 1877, conducerea ziarului revine lui Titu Maiorescu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Cucerirea independenței de stat, în 1877, a determinat apariția unui număr însemnat de gazete cu titluri sugestive, care dezbat în paginile lor noua situație politică a țării. Printre publicațiile înființate la începutul războiului din 1877 se numără și România liberă, cotidian politic și literar apărut la București, între 15 mai 1877 și 14 iunie 1889. Întemeietorul și directorul revistei este D.Aug. Laurian, cărturar cu studii în străinătate, care tratează în articolele sale problemele politice și culturale cu care se confruntă țara
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
străfundurile nealterate ale propriei sensibilități ... ca pe o lume a fabulosului, fără ca măcar s-o caute, deoarece o purta În sine, asemeni tuturor naivilor” (4, pag. 7-8). Pentru artiștii naivi “Reculegerea, ca și visul, este o cale de detașare de cotidian, o compensare pentru concesiile utilitariste făcute zi de zi. Universul picturii naive ne ajută să Înțelegem mai ușor că spațiile edenice, atît de rîvnite, se află În adîncimile nealterate ale sensibilității noastre, departe de contradicțiile, deziluziile și violența care ne
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
a fost solicitat să realizeze trofeul pentru Festivalul Național de Teatru “Dragos”. Din 2002, colaborează la revista “Arta Naivă” editată la Reșița. Comentarii referitoare la expozițiile personale Întîlnim În: “Opinia Moldovei” din 25 mai 1998 - articolul Un eveniment artistic relevant; cotidianul “Independentul” din 12 aug. 1998, articolul semnat de Gh. Bălăceanu - Costel Iftinchi - un debut promițător; cotidianul “24 ore” din 20 sept. 1999 - articolul Expoziție de sculptură la sala Fundației Emil Alexandrescu; “Ziua de Iași” din 20 sept. 1999, articolul Costel
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
revista “Arta Naivă” editată la Reșița. Comentarii referitoare la expozițiile personale Întîlnim În: “Opinia Moldovei” din 25 mai 1998 - articolul Un eveniment artistic relevant; cotidianul “Independentul” din 12 aug. 1998, articolul semnat de Gh. Bălăceanu - Costel Iftinchi - un debut promițător; cotidianul “24 ore” din 20 sept. 1999 - articolul Expoziție de sculptură la sala Fundației Emil Alexandrescu; “Ziua de Iași” din 20 sept. 1999, articolul Costel Iftinchi - un modelator În lemn și În conștiința aproapelui. Are lucrări de sculptură În Muzeul de
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
metafizică supremă, e totuna cu abisul dumnezeirii, față de care Ființa divină e un derivat, constituie o primă determinare. Ființa lui Dumnezeu se subsumează libertății sale, divinului ca libertate. Acestei libertăți omul trebuie să-i răspundă prin creativitate. Invocată, revendicată, practicată cotidian, libertatea modernă a individului poate fi un punct de orientare fie și prin contrast spre libertatea verticală. în sfîrșit, aproape nu mai este nevoie de spus că, bine observat, principiul libertății religioase și de conștiință ferește de înțelegerea colectivistă a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
își manifestă mai mult ca oricînd, în spectacolul public, autorestrîngerea și omul tîrziu modern, definit prin autolimitare voluntară, nu există oare o simetrie care, în distanța radicală dintre contingent și absolut, îi poate face să dialogheze ca doi intimi? în cotidianul său laic, omul tîrziu modern nu reface oare, de foarte departe, gestul transcendenței care se transcende pe ea însăși? Una dintre legile simbolismului susține că supremul se răsfrînge în infim, se oglindește inversat în neînsemnat sau banal, că cu cît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de asigurări, acestea din urmă nefiind deloc reprezentate înainte de 1989, iar în prezent deținând 4 locuri de muncă. Nu toți salariații din comună lucrează în așezarea de domiciliu, ci unii dintre ei fac naveta la Vlădeni, Plugari sau Iași. Astfel, cotidian merg la lucru în alte localități cca. 20- 25 persoane, iar spre comună se deplasează doar 4- 6 persoane. În comună, pe lângă locurile de muncă obișnuite bugetare mai sunt și cele oferite de Spitalul de Ergoterapie, spital de bolnavi psihici
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
că le este interzis fumatul tocmai pentru că postulează faptul că afirmația îi privește și că transmite un mesaj susceptibil să le modifice situația. Orice enunțare implică faptul că este pertinentă; ceea ce determină destinatarul să caute confirmarea acestei pertinențe. Dacă un cotidian pune pe prima sa pagină " Daniel a revăzut-o pe prințesa Stéphanie", simplul fapt de a spune acest lucru implică că informația este pertinentă acolo unde este și așa cum este pentru publicul căruia îi este destinată. În același mod, dacă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Texte care aparțin unui gen imprecis În cazul textului următor, de exemplu, interpretarea riscă să fie dificilă pentru numeroși cititori francezi în absența unei identificări clare a genului de discurs din care face parte. [Acest text este extras dintr-un cotidian din Yucatan (Mexic); în colțul unei pagini consacrate faptelor diverse din regiune, chiar sub o reclamă pentru o școală de dans, se găsește acest text, pe care l-am tradus literal.] FECIOARA DIN GUADALUPE Puneți-vă 3 dorințe, una concretă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
mult sau mai puțin obscur pentru străini datorită dificultății de a-l încadra într-un gen cunoscut. Din momentul în care nu înțelegem cărui gen aparține nu putem vorbi de înțelegerea sa: care este scopul unui asemenea text într-un cotidian regional? Cum să interpretăm titlul "Fecioara din Guadalupe"? Cine l-a publicat? În ce scop? Ce reprezintă majusculele de la sfîrșitul textului? etc. Un text deficitar din punct de vedere lingvistic Acum să analizăm documentul următor, distribuit la una din ieșirile
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
trebuie să-i împrumute unele aptitudini. Proporția de competență lingvistică și de competență enciclopedică așteptată din partea cititorului va varia astfel în funcție de texte. Două articole foarte diferite Să comparăm aceste două începuturi de articole. Unul este extras din rubrica "Baschet" din cotidianul sportiv L'Équipe (1), celălalt este prezentat ca un "fapt divers" de către cotidianul regional Le Courrier picard (2): 1. Et Carter disjocta... Jucătorul de la Pau este un tip de treabă. Și totuși l-a lovit pe Adams. ANTIBE. Mai sînt
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enciclopedică așteptată din partea cititorului va varia astfel în funcție de texte. Două articole foarte diferite Să comparăm aceste două începuturi de articole. Unul este extras din rubrica "Baschet" din cotidianul sportiv L'Équipe (1), celălalt este prezentat ca un "fapt divers" de către cotidianul regional Le Courrier picard (2): 1. Et Carter disjocta... Jucătorul de la Pau este un tip de treabă. Și totuși l-a lovit pe Adams. ANTIBE. Mai sînt 5'51'' de jucat înainte de pauză. Adams aleargă în partea opusă mingii, respingîndu-l
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lingvistice, în timp ce Le Courrier picard face apel în mod masiv la competența lingvistică. Se poate spune că cele două articole postulează niște cititori model diferiți unul de celălalt: - cititorul model pentru articolul din Le Courrier picard este cel al unui cotidian regional, deci un public foarte eterogen al cărui numitor comun este faptul că locuiesc împreună în aceeași arie geografică; presupusa sa competență enciclopedică este redusă la maxim, dar nu anulată; probabil că majoritatea cititorilor nu cunosc mai bine Ailly-sur-Noye (adică
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]