10,920 matches
-
are un ciclu intitulat Rondele sau Pillat un ciclu de Sonete. Nu în sensul în care figurează constrângeri care constituie un gen de poezie (și care ne permit să recunoaștem un sonet sau un rondel), ci dimpotrivă, în sensul diversității extreme, care admite un număr nelimitat de codificări. Ceea ce indică mărgăritărelele e posibilitatea varierii "formelor și proporțiilor", cum spunea Hasdeu. Referentul acestei diversități de coduri e universul formelor naționale, infinite ca și popoarele care le creează. Mărgăritărelele sunt imaginea unor forme
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
trebuia să prezinte cea mai completă dezorganizare ca o urmare neînlăturabilă a războiului. Raporturile președinților plenipotențiari, contele Paleu și generalul Jultuhin despre starea nenorocită a acestor țări, fac repetarea detaliilor. Țăranii în general se găseau într-o stare de mizerie extremă; independent de împrejurările războiului, proastei recolte, (ciumei), grozavei pieiri de vite, abuzurilor funcționarilor administrativi, sfârșeau ruina locuitorilor. Acești funcționari, în împrejurările grele a acestor timpuri, căutau mijloace pentru a-și satisface scopurile lor și împovărau pe locuitori prin diferite dări
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
accepte că, precum observa Rorty, cel mai bun critic al unei persoane e o altă persoană, și al unei culturi o altă cultură. Plasarea fiecăruia dintre noi pe o poziție relativistă asigură cooperarea în căutarea răspunsului. Nu este un relativism extrem, contradictoriu, ci un relativism instrumental (Rorty îl numește pragmatism), care presupune un exercițiu de recunoaștere a celorlalți și prin aceasta remodelarea propriilor „vocabulare“ (autocreația sinelui). Desigur, Wikipedia se oprește la „strângerea cunoașterii din lume“, dar regulile ei capătă rol și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
magazine și ateliere din Moldova. Mesajele constante transmise prin articolele revistei îi îndemnau pe cititori să se roage cât mai mult și să săvârșească multe fapte bune. Rugăciunile se făceau pentru binele tuturor creștinilor, progresul misiunilor din Africa, America de Sud și Extremul Orient, pentru pacea în lume etc. Revista propunea viziunea catolică asupra tuturor aspectelor vieții, informând cititorii despre poziția Bisericii față de diverse probleme de actualitate. Publicația și-a continuat cursul în stilul consacrat, însă așa cum am mai spus a întâmpinat constant
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mons. M. Robu, pr. D. Andrieș (care a semnat articolele cu pseudonimul "Zacheu") și alții. O altă dificultate majoră cu care s-a confruntat a fost aceea a lipsei banilor. Pentru depășirea acestei probleme a recurs chiar la o soluție "extremă": a mers prin satele catolice din Moldova și "a strâns pomană" pentru presa catolică 977; a și corespondat cu preoții din parohiile din dieceza de Iași (nu doar pentru a le cere ajutorul), a apelat la episcopul de Iași și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
interesată de prestigiul oaspetelui sau practicată în scopuri perverse. Cum pentru Rousseau, "orice societate nu e decât ipocrizie și minciună", cum el vizează o primire fără reciprocitate, un dar neîmpărtășit, autorul Visărilor ajunge, criticând ospitalitatea socială, la paradoxul unei ospitalități extreme, ospitalitatea de sine, acordată sieși. Iată așadar că în această radiografiere a ospitalității în toate tipurile și categoriile ei, Alain Montandon identifică la Rousseau o ospitalitate solitară care nu mai înseamnă întâlnirea celuilalt în alteritatea sa, ci întâlnirea eului în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ea le resimte cu o profundă suferință, pentru că aceste rateuri sunt tot atâtea atingeri directe la prestigiul ei, la imaginea pe care o dă despre ea însăși. Și se știe că uneori astfel de răniri ale narcisismului social pot fi extreme, antrenând conduite care pot să pară exagerate (crize de lacrimi, comportament isteric), dar care au și o funcție reparatoare care înseamnă conștiința - prin rușinea resimțită - a devierii, a transgresiuneii comise, reparatoare prin faptul că ele înseamnă revendicarea și exigența unei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ruptură și închidere erau deja evocate în literatura libertină a secolului al XVII-lea francez. Transpunând în domeniul relației erotice ceremoniile sociale și riturile de ospitalitate, secolul al XVIII-lea, secol al libertinajului, a instaurat deja o formă de civilitate extremă pusă în serviciul cuceririlor sexuale. Limbajul devine aici forma ospitalieră a dorinței, alături de conversație, dialog, schimb epistolar, pentru a masca dorința trupurilor și a-i întârzia efectele. Principala atracție a acestor situații rezidă în discurs și punerea lor în formă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de interculturalitate prin excelență. Am văzut că povestirea începea la Paris prin evaziuni multiple cu Lucain, dar mai ales cu Horus, fiu al vechiului Egipt, dar și al Africii și Americii. Apoi sosirea unei Mitubishi ne face să pătrundem în Extremul Orient, galbenul urmând astfel negrului într-un joc inaugural (care abia începe). Japonezele 264 , cu surâs ambiguu, cu mască mută, dezvăluind o lume de lac negru, de lame de mătase transparentă, de ochi aurii alungiți ca migdalele, cu mâini fine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
negru, alb și roșu care evocă totodată Prusia și celei trei luminozități ale palatului Bardo 265. Această punere în scenă în stil japonez supralicitează exterioritatea asemănătorului, ca și cum tentația extrem-orientală ar ține ea însăși de o dorință finalmente speculară și simbolică. Extremul Orient joacă un rol de sprijin problematizant pentru edificarea sistemului erotic. Acest sistem de integrare simbolică cu obiecte și culturi exotice produce o ciocnire între contrarii, negru și alb, masculin și feminin, occident și extrem orient, ciocnire dar și amestec
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
demnitate solemnă și bufonă", face ca realul să parvină doar sub forma de discurs, înscris sub formă de repertoriu, joc de "rescriere a rescrierilor"273. Dacă urmărim și avem toate motivele să le urmărim, analizele lui Claude Roy asupra acestei "extreme curtoazii narative", teatrul muzeu al culturii, nu spune doar saturația, el face act de prezentator de texte, invită la spectacolul scriiturii. Proliferarea detaliilor minuțioase, enumerarea și catalogul bogat exibă clișee, stereotipuri compunând artefactul ficțiunii până la acel punct orb, sexul căscat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lor, le găsesc un farmec neștiut vreodată de curtezanii de profesie"298. Natura, departe de oameni, este spațiul cel mai ospitalier și farmecul său este ca și chipului unei mame care se bucură să facă plăcută șederea copiilor 299. Ospitalitatea extremă de care vorbește Derrida, cea care se estompează în dăruirea oblativă de sine pentru oaspete este cea căutată de Rousseau. Egoism, lipsă de reciprocitate efectivă? Poate. În orice caz ceea ce așteaptă el întotdeauna este dăruirea fără obligații, aceea a "celei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care lucrurile nu pot fi trăite decât în absolut. In povestirea sa Legenda Sfântul Iulian cel Primitor (versiunea românească in Gustave Flaubert, Trei povestiri, traducere de Anda Boldur, Editura Univers, București, 1973), Flaubert pune ospitalitatea în radicalitatea ei cea mai extremă, făcând să-i iasă în evidență tăișurile, paradoxurile tragice și existențiale. Ține de esența însăși a ospitalității să fie fără limite. Dar cum oare o ospitalitate fără limite poate fi concepută? Cum se poate ajunge acolo. Cum putem în primirea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a speciei). El interpretează roșul asfințitului drept sânge ("Soarele, în fiecare seară, împroșca norii de sânge; și în fiecare noapte, în vis, parcidul său reîncepea"372*. În fine, Flaubert însuși sugerează că episodul final cu leprosul ar fi o formă extremă de halucinație datorată poverii amintirii: "Adeseori închidea ochii, încercând să-și regăsească în amintire tinerețea; vedea curtea unui castel, cu câini de vânătoare la scară, cu servitori în sala de arme, și sub un leagăn din ramuri de viță, un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lucrului ca și sensul pe care acesta poate să-l aibă. De la scena socială la scena intimă, traiectul pune în evidență violența conținută în ospitalitate, distanța semnalată de către Derrida între legile ospitalității și legea ospitalității în forma ei absolută și extremă. Cum se articulează pulsiunea crimei și cum se trnsaformă ea în sacrficiu? Flaubert subliniază de la bun început distanțele, golurile care structurează ospitalitatea. Mai întâi el ne oferă o descriere a castelului ca loc al ospitalității. Acest castel, în mijlocul pădurilor este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
are "impresia de a fi în lumea morților". Bătrânul al cărui nume îl ignorăm 447, este ca și Roderick Usher, ultimul descendent în linie directă al uneia dintre cele mai nobile familii din provincie. El are ca și acesta o extremă sensibilitate, "rafinamentul devenit maladiv" de ultim reprezentant al unei mari familii și conștiința unei iremmediabile dispariții 448. Zgomotele auzite sunt sub semnul unei percepții invizibile. Dacă Lady Madeline își anunță astfel întoarcerea sa într-o lume suferind de o hipersensibilitate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a șederii ei, actuale sau trecute, în acest conac sumbru". Să trecem peste fetișism, peste relatările sadomasochiste ale unei uri amoroase pentru a ajunge la scena în care bătrânul încearcă să o resusciteze pe defunctă în timpul unei furtuni de o extremă violență, deși de scurtă durată, "cum sunt adesea furtunile de toamnă" și care ne amintește întrucâtva cataclismul care încadrează reînvierea Lady-ei Madeline. Silueta feminină pe care o condensează fumul, în timpul invocării, nu este totuși persoana din tablou, ci imaginea ei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ca și cum nu ar fi de plătit" scrie E. Vergotte 552. Nici o îndoială că pentru Kafka scrisul este conceput ca însuși acest sacrificiu, pentru el care scria: "Să scrii înseamnă să te deschizi până la nemăsură; efuziunea inimii și dăruirea de sine extreme, prin care o ființă crede deja că se pierde în raporturile ei cu celelalte ființe, și în fața cărora, în consecință, el va da înapoi atâta vreme cât își va păstra bunul simț fiindcă fiecare vrea să trăiască atâta timp cât este viu, această efuziune
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Kafka este mai politeist decât în Procesul. Există o multitudine de creaturi divine cu grade diferite, o ierarhie complicată și la vârful ei ființa absolută, invizibilă, inaccesibilă, incomprehensibilă, imposibil de reprezentat, care a luat numele de Westwest, însemnând soarele la extremul său declin, zeu crepuscular care a renunțat la fulger și la tunet. E în Olimpul Castelului, un Jupiter retras, care nu prezidează nici o adunare, care și-a delegat puterea, care nu-și citește rapoartele, care lasă hazardul să domnească. Această
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
59 (nota trad.). 381 *Trad. rom. cit., p. 56 (nota trad.). 382 Frumos exemplu pentru ceea ce Thibaudet numește viziunea binoculară a lui Flaubert: "Modul de a simți și de a gândi constă în a surprinde drept asociate în cuplu contrarii extreme ale unui aceluiași gen și a compune din aceste două extreme ale unui gen, din aceste două imagini plane, o imagine în relief" (Albert Thibaudet, Gustave Flaubert, 1947, pp. 89-91). 383 Pentru care sfârșitul textului "creștea, creștea" constituie un ecou
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ultimii ani aceasta fiind percepută de către guverne drept un instrument nou de tip soft power; în condițiile în care așa-numita era hard power și-a pierdut din intensitate, folosirea efectivă a puterii militare în scop coercitiv constituie o măsură extremă la care recurg guvernele pentru a-și urmări propriile interese.55 Puterea de tip soft desemnează pentru Nye: "puterea de a impune altora rezultatul pe care il vrei, fiind o putere a atracției, care se bazează pe abilitatea de a
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
puteri regionale sporindu-și resursele materiale, tehnologice și informaționale care le pot îmbunătăți capabilitățile militare. Experții ONU consideră că în prezent sunt evidente două categorii de riscuri general valabile la adresa securității internaționale: cele de tip soft (exemple ar fi: sărăcia extremă, incultura, șomajul, bolile contagioase, degradarea mediului, extremismul religios, violarea drepturilor omului etc.) și de tip hard (terorismul internațional, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictele intra și interstatale etc.).101 O parte din analiști împărtășesc ideea conform căreia secolul al
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
stabilească implicațiile acestuia. Cu cat obiectivul comunicării este mai clar și mai onest, cu atat credibilitatea comunicatorului este mai mare. În situația în care obiectivele comunicării sunt neclare, receptorului i se induce o stare de confuzie, frustrare, iar în cazuri extreme chiar furie. Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta „Dezvoltarea fără precedent a informației tehnologice îi ajută în prezent pe specialiștii în marketing să urmărească îndeaproape cerințele și comportamentele unor segmente din ce in ce mai mici de consumatori, ajungându-se până la
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
stabilească implicațiile acestuia. Cu cat obiectivul comunicării este mai clar și mai onest, cu atat credibilitatea comunicatorului este mai mare. În situația în care obiectivele comunicării sunt neclare, receptorului i se induce o stare de confuzie, frustrare, iar în cazuri extreme chiar furie. Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 16 „Dezvoltarea fără precedent a informației tehnologice îi ajută în prezent pe specialiștii în marketing să urmărească îndeaproape cerințele și comportamentele unor segmente din ce in ce mai mici de consumatori, ajungându-se
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
sistemului, cât și a societății, în mod mai mult sau mai puțin subtil. Aici, ca și oriunde în altă parte, faimosul dicton al Lordului Acton, „Puterea tinde să corupă, iar puterea absolută corupe total”, s-a aplicat într-o măsură extremă. Spectrul se întinde de la micul despotism al birocraților mărunți până la întregul regim totalitar corupt al decedatului și detestatului Ceaușescu. O a treia consecință a fost că românii au devenit deosebit de expuși la ceea ce Jacques Ellul numea „iluzia politică”. Aceasta este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]