7,151 matches
-
Primul ei articol de presă a fost publicat în 1912, în timp ce prima ei carte, "Crezul ocnașului", a apărut în anul următor. A colaborat la "Revista copiilor și a tinerimii", "Adevărul literar și artistic", "Lupta", "Cuvântul literar", "Dimineața", "Scena", "Rampa", "Femeia", "Gazeta literară" și "Contemporanul". În perioada 1929-1933 a trimis rapoarte de presă la Paris. În 1933 a editat revista "1933-1934". Ea a fondat Asociația Gândirii Europene, pe care a condus-o timp de opt ani. În acest timp, organizația a fost
Sarina Cassvan () [Corola-website/Science/335314_a_336643]
-
de cultură, Kastriener a lucrat un timp ca ziarist în Germania, Elveția și Franța. După o perioadă de activitate la București, unde a lucrat din anul 1890 la cotidianul economic „Bukarester Lloyd”, începând din 1897 Kastriener a devenit redactor la gazeta germană „Temeswarer Zeitung” din Timișoara. A mai colaborat la gazeta „Südungarische Reform” și între anii 1902-1912 a redactat și gazeta umoristică locală în limba germană „Die Posaune” („Trombonul”). În 1902 a înființat ziarul politic popular „Temeswarer Volksblatt” care a apărut
Samuel Kastriener () [Corola-website/Science/335358_a_336687]
-
Germania, Elveția și Franța. După o perioadă de activitate la București, unde a lucrat din anul 1890 la cotidianul economic „Bukarester Lloyd”, începând din 1897 Kastriener a devenit redactor la gazeta germană „Temeswarer Zeitung” din Timișoara. A mai colaborat la gazeta „Südungarische Reform” și între anii 1902-1912 a redactat și gazeta umoristică locală în limba germană „Die Posaune” („Trombonul”). În 1902 a înființat ziarul politic popular „Temeswarer Volksblatt” care a apărut între anii 1902-1934 și care a avut o orientare democratică
Samuel Kastriener () [Corola-website/Science/335358_a_336687]
-
București, unde a lucrat din anul 1890 la cotidianul economic „Bukarester Lloyd”, începând din 1897 Kastriener a devenit redactor la gazeta germană „Temeswarer Zeitung” din Timișoara. A mai colaborat la gazeta „Südungarische Reform” și între anii 1902-1912 a redactat și gazeta umoristică locală în limba germană „Die Posaune” („Trombonul”). În 1902 a înființat ziarul politic popular „Temeswarer Volksblatt” care a apărut între anii 1902-1934 și care a avut o orientare democratică și de stânga. În 1912 împreună cu Mihály Pogány, redactorul ziarului
Samuel Kastriener () [Corola-website/Science/335358_a_336687]
-
Băncilor de Emisiune ale statelor din „Antanta Balcanică”" la Atena care a reunit Yugoslavia, Grecia, Turcia și România. iar în 1937 a participat la a doua conferință de la Ankara. Ion I. Lapedatu a debutat încă din anii liceului, publicând în "Gazeta Transilvaniei" din Brașov (1897) și în "Telegraful Român" din Sibiu (1898). Ca student, a participat la fondarea revistei „Luceafărul” la Budapesta în 1902 și a facut parte din Comitetul de redacție alături de Octavian Goga, Ioan Lupaș, Octavian C. Tăslăuanu etc.
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
s-a născut la 15 decembrie 1970, în satul Damian, comuna Sadova, județul Dolj. A colaborat sau s-a scris despre lucrările sale în “Ramuri”, “România Literară”, “Literatorul”, “Național”, “Jurnalul Național”, “Ora”, “Timpul”, “Gazeta de Sud, “Viața Capitalei”, Cuvîntul Libertății”, “Ora” (Craiovei), “Ediție Specială”, “Zig-zag Magazin”, “țara”, “Arca lui Noe”, “Actualitatea”, “Fluidul roditor”, “Ad Mutrium”, “Opinia”, “Oglinda Motrului”, “Ardealul literar și artistic”, “Gorjeanul”, “Serile la Brădiceni”, “Cuvântul Liber”, “Civica”, “Meridian”, "Gazeta de Mâine" și
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
Național”, “Ora”, “Timpul”, “Gazeta de Sud, “Viața Capitalei”, Cuvîntul Libertății”, “Ora” (Craiovei), “Ediție Specială”, “Zig-zag Magazin”, “țara”, “Arca lui Noe”, “Actualitatea”, “Fluidul roditor”, “Ad Mutrium”, “Opinia”, “Oglinda Motrului”, “Ardealul literar și artistic”, “Gorjeanul”, “Serile la Brădiceni”, “Cuvântul Liber”, “Civica”, “Meridian”, "Gazeta de Mâine" și “Oglida Gorjului”. Lucrările sale de grafică și pictură sunt prezente în muzee și colecții particulare din România, Franța, Italia, Austria, Iugoslavia, Liban, Brazilia, Cuba, SUA Republica Moldova și Slovenia. 1990 - debut plastic în “Cuvîntul Libertății” cu lucrarea “Condiția
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
nu se răspândește în acest fel. Totuși, ea progresează pe alte căi: adunările în care se vorbește franceza, fiind prezenți mulți delegați din diferite părți ale țării; informațiile care pătrund de la Paris până în colțurile cele mai îndepărtate, mai ales prin gazete; armata, unde sunt înrolați obligatoriu bărbați din toată țara, și unde limba de comandă este franceza. În timpul Imperiului lui Napoleon I, învățământul obligatoriu este redat bisericii și predarea francezei este neglijată. Totuși, centralismul accentuat al statului și armata contribuie la
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
AMAZON, com. 2010); PĂMÂNTUL MINAT AL SPERANȚEI - (Editura Palimpsest, 2012); GEOPOEME RĂTĂCITOARE HALTE ȘI MOMENTE PE OCEANE ȘI CONTINENTE - (Editura Hasefer, 2013); GENEZE LA BORNA STELARĂ - (Editura TIM, Reșița, 2013). A. Martin, în Luceafărul, nr. 20, 1961; M. Sorescu, în Gazeta literară, nr. 30, 1962; M. Iorgu1escu, în România literară, nr. 4, 1971; Dana Dumitriu, în România literară, nr. 13, 1976; Elena Tacciu, în Steaua, nr. 5, 1980; Doina Uricariu, în Luceafărul, nr. 23, 1980; C. Ungureanu, în Orizont, nr. 29
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
de teatru într-un stil clasic, dar și studii teoretice de literatură care criticau formele tradiționale de exprimare artistică. Singurul său roman, "Araba Sevdası" este primul roman realist din literatura turcă. Activitatea sa literară debutează cu publicarea articolelor sale în gazete precum "Tasvîr-i Efkâr" (la conducerea căreia avea sa ajungă odată cu plecarea lui Namik Kemal în Franța), "Terakki" (Progres), "Hakayıku'l-vekayi" și astfel numele său începe să se facă auzit în lumea scriitorilor. Prima sa carte, "Afife Anjelik" este publicată în
Recaizade Mahmud Ekrem () [Corola-website/Science/331851_a_333180]
-
susținători puternici ai literaturii noi, este nevoit să creeze un nou mediu literar. Astfel, alături de Ahmet Ihsan și Tevfik Fikret, face din "Servet-i Fünûn" o revistă literară, unde avea să publice, episodic, începând cu numărul 256 (Februarie, 1896) al gazetei, romanul "Araba Sevdası". După curentul "Servet-i Fünûn", Recaizade Mahmut Ekrem, se retrage oarecum din mediile literare, alegând să își petreacă timpul alături de fiul său pe "Büyük Ada". În prima zi a lunii martie din anul 1898, scriitorul primește cea
Recaizade Mahmud Ekrem () [Corola-website/Science/331851_a_333180]
-
bronz pe clădirea Comandamentului Militar din Praga, cu următorul text: Dupa Primul Război Mondial, voluntari români - inclusiv dintre cei aflați l-a Praga, s-au organizat într-o "Uniune a foștilor voluntari din Războiul pentru întregirea neamului" și au editat "Gazeta voluntarilor" între anii 1923 si 1937. În perioada 29-30 septembrie 1923, la Bratislava a avut loc un "Congres al foștilor voluntari din România, Cehoslovacia și Iugoslavia", unde s-a hotărât crearea unei "Federații a tuturor voluntarilor din țările Micii Antante
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
Davidescu, ale prietenului Alexandru Bogdan-Pitești, celebrele portrete caricaturi ale lui Alexandru Macedonski, Constantin Mille, Nicolae Iorga, Ion D. Berindey, Grigore Tocilescu, Ion Brezeanu etc. Caricaturistul Nicolae Petrescu a avut și o intensă activitate publicistică în mai multe ziare, reviste și gazete ale vremii sale. Astfel, el a publicat desene și caricaturi în Ziarul „Pagini Literare”, „Adevărul de joi”, „Zeflemeaua” și „Furnica”, „Adevărul”, „Războiul”, „Drapelul” și „Țivil-Cazon”. Nicolae S. Petrescu a publicat în anul 1898 albumul de caricaturi intitulat „"Contimporani"”. Acest album
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
din literatura maghiară (István Nagy, András Sütő, Károly Balla) în limba germană. A publicat o carte în două volume intitulată "Gândirea lui Goethe în texte alese", la Editura Minerva din București, în 1973. A debutat ca publicist în 1964 în "Gazeta literară", scriind mai multe articole și studii literare despre I.L. Caragiale, Ion Creangă, Lucian Blaga, Thomas Mann, Jacob Wassermann, Robert Musil, Franz Kafka, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Heinrich Böll și Günter Grass, ce au fost publicate ulterior în volumul "Unde
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
Lucian Blaga, Thomas Mann, Jacob Wassermann, Robert Musil, Franz Kafka, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Heinrich Böll și Günter Grass, ce au fost publicate ulterior în volumul "Unde și interferențe. Studii, eseuri, articole" (1969). A colaborat, de asemenea, cu articole în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Secolul 20”, „Manuscriptum”, „România literară” etc. A scris mai multe volume de eseistică, memorialistică și critică literară precum "Heinrich Mann. Omul și opera" (1966), "Unde și interferențe. Studii, eseuri, articole" (1969), "Cunoaștere poetică și mit în opera
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
Da-te+la+o+carte+Viața+jocul+și+moartea+lui+Lul+Mazrek+de+Ismail) Radu Paraschivescu - Ismail Kadare. În: România culturală, febr. 2007. http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=6285 Miră Skenderaj: Marius Dobresku, poetët shqiptarë “flasin” rumanisht. În: Gazeta Shqip, 5 aug.2012 (http://www.gazeta-shqip.com/lajme/2012/08/05/marius-dobresku-poetet-shqiptare-flasin-rumanisht/) Denion Ndrenika: Ismail Kadare në rumanisht, “Darka e gabuar” përkthehet nga Marius Dobresku. În: Illyria, 9 nov. 2013. (http://illyriapress.com/ismail-kadare-ne-rumanisht-romanin-darka-e-gabuar-perkthyer-nga-marius-dobresku/) Flori Slatina: Marius Dobresku, miku
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
08/05/marius-dobresku-poetet-shqiptare-flasin-rumanisht/) Denion Ndrenika: Ismail Kadare në rumanisht, “Darka e gabuar” përkthehet nga Marius Dobresku. În: Illyria, 9 nov. 2013. (http://illyriapress.com/ismail-kadare-ne-rumanisht-romanin-darka-e-gabuar-perkthyer-nga-marius-dobresku/) Flori Slatina: Marius Dobresku, miku i madh i Shqipërisë. În: 55, 7 dec. 2013(http://gazeta 55.al/marius-dobresku-miku-i-madh-i-shqiperise/) Darka e gabuar zgjon kujtimet e trishta për rumunët. În: YllPress, 22 sept.2013. (http://www.yllpress.com/81859/darka-e-gabuar-zgjon-kujtimet-e-trishta-per-rumunet.html) Eliona Lata: Takim me izraelitin Amos Oz dhe Ismail Kadarenë në Bukuresht. În: Shekulli, 19 nov.
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
Itemid=1) Raimonda Moisiu: Marius Dobresku: Në librat e Kadaresë ndihet zëri i historisë. În: Shqip, 28 aug. 2014. (https://groups.yahoo.com/neo/groups/lidhjashqiptare/conversations/topics/16437) Alda Bardhyli: Kadare e quan Ali Pashën një dictator. Intervistë. În: Gazeta Shqip, 14 martie 2016. (http://www.gazeta-shqip.com/lajme/2016/03/14/kadare-e-quan-ali-pashen-nje-diktator/) Constantin Piștea: Marius Dobrescu: Ismail Kadare este una dintre vocile importante ale literaturii europene. În: BookHUB, 24 martie 2016. https://bookhub.ro/marius-dobrescu-ismail-kadare-este-una-dintre-vocile-importante-ale-literaturii-europene/ Constantin Piștea: Marius Dobrescu
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
din armată. În Observatorul militar, nr.14, din 6-12 aprilie 2016 https://www.google.ro/#q=observatorul+militar Flori Slatina: Intervistë me z. Marius Dobresku, përkthyesin e letërsisë shqipe në Rumâni. “Duhen investime më të mëdha për letërsinë shqipe!” În Gazeta 55 din 9 iulie 2016 http://gazeta 55.al/wp-content/uploads/pdf/20160708.pdf Claudiu Sfirschi-Lăudat: Marius Dobrescu: În cronicile literare din reviste, traducătorul este fie neglijat, fie ignorat complet. În: B-Critic.ro (http://www.b-critic.ro/carte/in-cronicile-literare-din-reviste-traducatorul-este-fie-neglijat-fie-ignorat-complet).
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
din 6-12 aprilie 2016 https://www.google.ro/#q=observatorul+militar Flori Slatina: Intervistë me z. Marius Dobresku, përkthyesin e letërsisë shqipe në Rumâni. “Duhen investime më të mëdha për letërsinë shqipe!” În Gazeta 55 din 9 iulie 2016 http://gazeta 55.al/wp-content/uploads/pdf/20160708.pdf Claudiu Sfirschi-Lăudat: Marius Dobrescu: În cronicile literare din reviste, traducătorul este fie neglijat, fie ignorat complet. În: B-Critic.ro (http://www.b-critic.ro/carte/in-cronicile-literare-din-reviste-traducatorul-este-fie-neglijat-fie-ignorat-complet).
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
același timp la textele mai vechi. Povestirea scrisă în 1983 a dezvoltat-o și a publicat-o prin forțe proprii în 2011 sub titlul "Imman". De-a lungul anilor a colaborat cu o serie de publicații online, cum ar fi "Gazeta SF" sau "Nautilus". În 2013 a ajuns în finala organizată de HBO în colaborare cu TIFF cu scenariul "Înghețul". După ce a revizuit și extins volumul "Imman", Liviu Surugiu l-a publicat în 2014 la editura Tritonic sub titlul "Atavic", care
Liviu Surugiu () [Corola-website/Science/332539_a_333868]
-
din Cernăuți. La vârsta de 12 ani urca pentru prima dată pe scenă alături de orchestră Valea Prutului din Cernăuți. Afinitatea pentru scris și-a arătat-o încă de pe vremea când trăia în Cernăuți, publicând poeme în ziare și reviste cernăuțene („Gazeta de Herta”, „Libertatea Cuvîntului”, „Concordia”, „Zorile Bucovinei”, „Arcașul”, „Glasul Bucovinei”, „Mesager bucovinean”, „Університетський вісник”, „Перекур”,”New формати”), în unele ziare și reviste din România (Curierul „Ginta latină”, „Crai nou”, „Țară Fagilor”, „România literară”), dar și în unele reviste din Republică
Grigore Gherman () [Corola-website/Science/332576_a_333905]
-
ales cariera de ziarist, scriind în limbile română și franceză. Înca în clasa a III-a de liceu a publicat în ziarul „Lumina”. Debutul de jurnalist și l-a făcut în anul 1886 la ziarul „Românul” din București și la gazeta național-liberală „Națiunea” al lui Dimitrie Brătianu. Ulterior a lucrat în colectivele de redacție ale ziarelor „Dreptatea” (1888) al disidentului liberal N.Fleva, începand din 1889 a fost unul din redactorii ziarului „Adevărul”,unde a publicat o rubrică politică, de asemenea
Iosif Hussar () [Corola-website/Science/332602_a_333931]
-
de redacție ale ziarelor „Dreptatea” (1888) al disidentului liberal N.Fleva, începand din 1889 a fost unul din redactorii ziarului „Adevărul”,unde a publicat o rubrică politică, de asemenea a colaborat la „Liberté roumaine” a lui Frédéric Damé și la gazeta lui Alexandru Beldiman „Cronica română”. A semnat uneori cu pseudonimul „Fox” sau Un „democrat”. În anul 1891 Hussar s-a alăturat grupului și gazetei evreiești „Asimilarea”, care promova cauza integrării populației evreiești în națiunea română. În 1893 în vremea în
Iosif Hussar () [Corola-website/Science/332602_a_333931]
-
o rubrică politică, de asemenea a colaborat la „Liberté roumaine” a lui Frédéric Damé și la gazeta lui Alexandru Beldiman „Cronica română”. A semnat uneori cu pseudonimul „Fox” sau Un „democrat”. În anul 1891 Hussar s-a alăturat grupului și gazetei evreiești „Asimilarea”, care promova cauza integrării populației evreiești în națiunea română. În 1893 în vremea în care lucra încă la „Adevărul”. ziar antimonarhic și care susținea necesitatea de reforme în societatea românească, printr-un decret al guvernului Lascăr Catargiu Hussar
Iosif Hussar () [Corola-website/Science/332602_a_333931]