11,589 matches
-
întunecatei lumi.] 108 Ion, în Platón, op. cît., XI. 109 Ernst Robert Curtius, Literatura europea y Edad Media latină [Literatura europeană și Evul Mediu latin], ÎI, México, Fondo de Cultură Económica, 1981, pp. 667-668. 110 CJ, § 46, p. 358. 111 [geniul este harul înnăscut] Serge Voronoff, Du crétin au génie [De la cretin la geniu], New York, Ed. de la Maison Francaise, 1941, p. 211. 112 Paul Matussek, La creatividad. Desde una perspectiva psicodinámica [Creativitatea într-o perspectivă psihodinamica], Barcelona, Ed. Herder, 1977, p.
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Literatura europea y Edad Media latină [Literatura europeană și Evul Mediu latin], ÎI, México, Fondo de Cultură Económica, 1981, pp. 667-668. 110 CJ, § 46, p. 358. 111 [geniul este harul înnăscut] Serge Voronoff, Du crétin au génie [De la cretin la geniu], New York, Ed. de la Maison Francaise, 1941, p. 211. 112 Paul Matussek, La creatividad. Desde una perspectiva psicodinámica [Creativitatea într-o perspectivă psihodinamica], Barcelona, Ed. Herder, 1977, p. 285. 113 [Geniul și talentul nu sunt același lucru. I se spune uneori
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
înnăscut] Serge Voronoff, Du crétin au génie [De la cretin la geniu], New York, Ed. de la Maison Francaise, 1941, p. 211. 112 Paul Matussek, La creatividad. Desde una perspectiva psicodinámica [Creativitatea într-o perspectivă psihodinamica], Barcelona, Ed. Herder, 1977, p. 285. 113 [Geniul și talentul nu sunt același lucru. I se spune uneori talentului geniu datorită apropierii lui de acestă din urmă] Anmerkung vom Genie; în Kant's gesammelte Schriften, B. XXIX; Kant's Vorlesungen, B.VI, p. 12. 114 Antropología..., § 57, p.
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Ed. de la Maison Francaise, 1941, p. 211. 112 Paul Matussek, La creatividad. Desde una perspectiva psicodinámica [Creativitatea într-o perspectivă psihodinamica], Barcelona, Ed. Herder, 1977, p. 285. 113 [Geniul și talentul nu sunt același lucru. I se spune uneori talentului geniu datorită apropierii lui de acestă din urmă] Anmerkung vom Genie; în Kant's gesammelte Schriften, B. XXIX; Kant's Vorlesungen, B.VI, p. 12. 114 Antropología..., § 57, p. 148. 115 CJ, § 49, p. 378. 116 Antropología..., § 59, pp. 151-152. 117
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
p. 44. 150 Réflexions sur l' éducation, p. 82. Aceeași afirmație apare și în CJ, § 83, p. 597. 151 CJ, § 44, pp. 354-355. 152 Kineret S. Jaffe, The Concept of Genius: its changing Role în Eighteenth-Century french Aesthetics [Conceptul de geniu: rolul lui mutabil în estetică franceză a secolului al XVIII-lea], "Journal of the History of Ideas", 4, 1980, p. 590. 153 Apud Edgar de Bruyne, Estudios de estética medieval. ÎI: Época románică [Studii de estetică medievală. ÎI: Epoca romanica
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
dem Kleide der Erscheinung, das ihr inneres Wesen nicht verdunkelt, sondern sie nur geschmückt vor Augen stellt." B. A. Schmidt, Eine bisher unbekannte lateinische Rede..., p. 8. 208 Kant, vida y doctrina, p. 359. 209 Ibid., p. 362. 210 [imaginația geniului nu este, deci, reproductiva (artă și nu imitație), dar nici teoretic-productivă..., ci "liberă"] R. Kroner, Von Kant bis Hegel, p. 267. 211 ["productivă" înseamnă aici în primul rând "liberă"] Hermann Mörchen, Die Einbildungskraft bei Kant [Imaginația în concepția lui Kant
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
și asta-i cifra cea mai mică) au avut întotdeauna această convingere, în timp ce de-abia unul dintr-o sută a văzut mereu și vede altfel lucrurile. Aproape întotdeauna, la începutul carierei lor (și adesea chiar la sfârșitul acesteia), inventatorii și geniile n-au fost considerați de către societate decât niște proști, iar aceasta este observația cea mai de rutină, prea bine cunoscută tuturor. Dacă, de pildă, în decurs de zece ani toți și-au cărat banii la casele de amanet și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fiecare clipă. Această impertinență a naivității, această siguranță de sine a omului prost, această încredere în propriul talent au fost excelent ilustrate de Gogol în uimitorul tip al locotenentului Pirogov 62. Pirogov nici măcar nu se îndoiește că n-ar fi geniu, chiar mai presus de orice geniu; este atât de sigur, încât niciodată nu-și pune problema că lucrurile ar putea sta altfel; de altminteri, pentru el nu există probleme. Marele scriitor a fost în cele din urmă nevoit să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
această siguranță de sine a omului prost, această încredere în propriul talent au fost excelent ilustrate de Gogol în uimitorul tip al locotenentului Pirogov 62. Pirogov nici măcar nu se îndoiește că n-ar fi geniu, chiar mai presus de orice geniu; este atât de sigur, încât niciodată nu-și pune problema că lucrurile ar putea sta altfel; de altminteri, pentru el nu există probleme. Marele scriitor a fost în cele din urmă nevoit să-l biciuiască întru satisfacerea sentimentului moral, jignit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de sine, platitudinea de o seninătate olimpiană; ești rutina rutinei! Nici minții, nici inimii dumitale nu le e hărăzit să dea vreodată naștere celei mai mici idei proprii. Dar ești nemărginit de invidios; ai convingerea fermă că ești un mare geniu, însă îndoiala te cercetează câteodată în clipele negre, așa că te înfurii și devii invidios. O, mai ai nori negri la orizont; vor trece când te vei tâmpi definitiv și nu mai e mult până atunci; totuși, ai de străbătut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cuvântului o să se nască dar va naște din sânul burgheziei ". Cu tot tonul adesea nedrept al broșurei, cu toate epitetele nemeritate cari se adresează unora din cei mai însemnați membri ai partidului conservator, renunțăm la întrebarea: "Cine să fie acel geniu, acel personaj fenomenal care crede a putea critica pe toți de-a rîndul? " Nici vom zice fecit cui prodest, au făcut-o acel căruia-i folosește, căci conservatorii lăudați în acea broșură sunt, după cât știm, străini inspirării ei. Ne-am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu se putea câștiga în țară. Însă pentru noi trebuie să fim drepți: n-am pretins nicicând de la bătrâni să scoată diplome dintr-un timp în cari ele nu se puteau căpăta și, daca am combătut pe d. Brătianu ca geniu universal, n-am făcut-o pentru că n-a avut cum și unde învăța, ci pentru că pretinde a ști tot fără să aibă măcar bunul simț comun. D-sa e strateg, e financiar, e tecnic, e totul într-o persoană, pre
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
urmați cu negustoria d-voastră politică. Mergeți de la un ministru străin la altul, alergați de la Neva la Sprea, oprindu-vă și pe Dunăre; căutați să fiți iubiți de unii fără ca să fiți bănuiții de alții. Grea încercare, dar demnă de geniul d-voastră politic, și pentru aceasta este un mijloc sigur, pe care-l cunoașteți mai bine decât noi. Dați-le la toți tot ce cer. [20 ianuarie 1881] LOUISE MICHEL Nu fără cuvânt d-ra Louise Michel a ajuns a fi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
n-a mâncat, nici gura nu-i miroase". Iată dar cum se fac cercetările la noi când sunt patrioți la mijloc. Altceva când cei urmăriți nu sunt patrioți. Buni nevinovați se țin atunci luni întregi prin închisori, după avizul unui geniu în criminalistică, a învățatului, a profundului și deșteptului d. Radu Mihai. Biblioteca acestui din urmă în ramura dreptului penal nu e tocmai bogată în volume. Cincizeci și două de cărți, împărțite în cupe, trefle, carale și pici, iată călăuza ordinei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
urmării la cursuri din partea femeilor (căci examenele se pot da de femei în toate facultățile și se pot crea și doctoare sau doctorițe în drept) se înțelege numai pentru Facultățile de teologie și de drept și pentru Școala Superioară de Geniu, căci pentru Facultățile de litere și de științe art. 218 din proiect prevede din contră: Art. 218. Studenții și studentele din secțiunea științifică a Școalei Normale Superioare vor urma la Facultatea de Științe, iar cei din secțiunea literară la Facultatea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
căzuți, mai vicioși, mai săraci decât în timpul vechilor fanarioți, e maiestatea poporului român sub noii fanarioți. Ei bine, de la reînceperea domniei naționale, de la Ion Sandu Sturza și de la Ghica încoace, lepădăturile Orientului și ale Occidentului nu s-au putut ridica; geniul acestei țări îi ținea în turpitudinea și în întunericul ce li se cuvine. Acum au luat vânt; acum Caradalele de toată mâna sunt în floare și aceste Caradale vor regatul. {EminescuOpXII 91} D. Brătianu zice că țara poate să dea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pusese Mircea Vodă singur în pustietatea aceasta plină de păduri, în mica cetățuie a Dâmboviței, de țineam piept tătarilor pe Ialomița? Și acuma găsesc aci un oraș de două sute de mii de oameni? Dar cine să crează că el e geniul neamului românesc, pururea având în minte trecutul întreg și de aceea neuimindu-se de ceea ce vede acum? Ba, în mulțimea cea mare iată că se găsi un moșneguț cu fața vicleană, cu ochii bulbucați și cam cepeleag la vorbă, care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un lanț scump care se 'ncheie într-un engolpion de aur. Dar daca vremea, acest veșnic regisor, a scos din nou piesa din arhivă și ne-o reprezintă astăzi cu costume schimbate și cu alți actori, oare omul pururea tânăr, geniul neamului românesc, a venit asemenea între noi? Oare n-am uitat cumva că iubirea de patrie nu e iubirea brazdei, a țărânei, ci a trecutului? [19 martie 1881] ["RĂSPUNZÎND LA DISCURSUL D-LUI MAIORESCU... Răspunzând la discursul d-lui Maiorescu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
spori apuntamentele miniștrilor fără a se spori și lefile celorlalți funcționari, iar acestea nu se pot spori fără a strivi pe contribuabil. S-a zis adeseori că este bine ca într-o societate democratică ca a noastră un om de geniu, dar care nu are avere, să poată ajunge a guverna țara. Dar acest argument nu mai este bun astăzi; el e fals și în drept și în fapt. Este fals în drept pentru că țara nu poate fi silită să plătească
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai constată curiozul și unicul fapt că deputații au luat, în timpul Camerei de revizuire, diurne în vremea vacanțelor de la 11 iulie până la 11 august. Noi am observa d-lui Mărzescu că există un mijloc foarte sigur, atât pentru oamenii de geniu cât și pentru cei ce n-au mijloace, de-a nu avea nevoie de-o sporire a apuntamentelor sau de diurnă în timp de vacanțe. Acest mijloc e de a munci, de-a nu face politică și de-a nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce n-au mijloace, de-a nu avea nevoie de-o sporire a apuntamentelor sau de diurnă în timp de vacanțe. Acest mijloc e de a munci, de-a nu face politică și de-a nu se face miniștri, ceea ce geniile nici nu se prea fac. Dar vicleni comuni, cari nici idee au de țintele unei politici serioase, oameni ruinați prin joc de cărți și cari nu mai găsesc mijloace oneste de trăit, aceia în adevăr [î ]și fac din politică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tot pe atunci cele șase capete de pe banca ministerială țineau isonul, dând semnele cele mai puțin echivoace de aprobare. În fine această dezgustătoare comedie se sfârși și se hotărî că, pentru a avea fericirea de-a fi guvernată de asemenea genii, România mai poate plăti încă. 100. 000 fr. pe an. S-a zis într-un timp că Franța e destul de bogată ca să-și plătească gloria. România, deși foarte săracă, e drept să plătească slăbiciunea de-a se lăsa batjocorită, de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-n ideile liberale și democratice stă mântuirea, Ion s-au îndoit. Trebuie să însemnăm aci că d. Dum. Brătianu, departe de-a fi un rar și eminent bărbat, e foarte de mijloc ca inteligență și daca Ion nu e un geniu, Dumitru nu e nici măcar foarte deștept. Ar fi o eroare a se crede că principiile și aspirațiunile lor sunt identice. De mult și la orice ocazie a fost un oarecare antagonism politic între cei doi frați, care se manifesta prin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu a fost mai mare. Nu invidiem pe nimenea pentru succesele lui diplomatice și politice, buni bucuroși le acordăm oamenilor de la putere închipuirea mare ce și-or fi făcând despre ei înșii în asemenea zile. Crează-se mari, crează-se genii politice menite a determina sorțile Europei; dar prin tămâia ce și-o aprind ei singuri, împreună cu mulțimea lesne crezătoare, aibă și adevărul partea lui, o parte mică, neînsemnată, nebăgată în seamă de zgomotul muzicei și de lumina făcliilor, de strigătele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
făcut 400 de prizonieri? Al 4-lea și al 6-lea de linie; Din patru steaguri decorate cu Steaua României, câte sunt ale oștirii permanente? Trei. Ale oștirii teritoriale? Unul: al regimentului al 13-lea de dorobanți. Dar batalionul de geniu care a condus paralelele până la 50 metri de reduta nr. 2, lucrând trei luni sub un foc continuu și pierzând jumătate din efectivul său, adică la doi oameni un mort sau rănit? Dar artileria care toată, era a armatei permanente
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]