9,562 matches
-
pe moșia boierească. Grădina Mihăieș (La Grădină)-teren arabil situat la est de iazul Calu Alb, unde pe timpuri se cultivau multe legume și zarzavaturi, datorită existenței posibilităților de irigații. Gropană (La Gropană) - loc în satul Vatra unde există o groapă mare săpată de un izvor puternic. în apropiere se află și Râpa de la Bou Negru. Hanus-teren agricol pe malul drept al pârâului Bașeu și a iazului Calu Alb, situat la nord de tarlaua Lișna Nouă. Harbuzărie-teren arabil situat în marginea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lui Pușcașu-pădure de foioase situată în partea de nord a comunei între satele Alba și Baranca. Numele îi vine de la pădurarul care răspundea de această pădure. Pădurea Găureanca-pădure situată la sud-vest de satul Alba în care s-au făcut și gropile de pâine. Pădurea Șândrilita-pădure de foioase situată la nord de comuna Hudești. Numele îi vine de la casa pădurarului care avea casa în pădure și era acoperită cu șindrilă. Pădurea Ursoaia-pădure de foioase cu mai mulți arbori de esență tare. Numele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de ani la cauza morții era notat -de slăbiciune. La 11 iunie 1866 izbucnește epidemie de holeră în comuna Hudești care a făcut ravagii în rândurile populației din comună. îngroparea cadavrelor, cum vom vedea și mai târziu se făcea în gropi comune. Unii preoți s-au îmbolnăvit și refuzau să se prezinte la căpătâiul celor muribunzi pentru spovedanie și împărtășanie de frica molipsirii. A fost nevoie de intervenția Mitropoliei care a cerut subalternilor să-și facă datoria creștinească adică spovedanie și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
stăpânul satului de atunci a luat o serie de măsuri ferme. Au fost săpate două șanțuri lungi, largi și adânci la Mlenăuți și la Vatra. în ele s-a pus apă multă și s-a turnat var nestins. O asemenea groapă a existat în partea de nord-est a satului, în spatele casei lui Ion Corlăteanu și o alta mai la vale de școala nouă. în aceste gropi s-au găsit cu ocazia unor săpături oase de oameni și cranii cu dantura perfectă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în ele s-a pus apă multă și s-a turnat var nestins. O asemenea groapă a existat în partea de nord-est a satului, în spatele casei lui Ion Corlăteanu și o alta mai la vale de școala nouă. în aceste gropi s-au găsit cu ocazia unor săpături oase de oameni și cranii cu dantura perfectă. în sat s-a introdus un regim aspru. în calitate de cioclu a fost numit de către boier un om voinic și hotărât peste măsură. Acesta trebuia să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fost numit de către boier un om voinic și hotărât peste măsură. Acesta trebuia să controleze pe la casele locuitorilor din sat felul cum ieșeau oamenii cu scaunul. Dacă era moale, îndată omul era luat de acasă, dus pe malul uneia dintre gropile cu var, lovit puternic cu o măciucă și repezit în groapa cu var. Unii bătrâni povestesc cu groază unele lucruri despre acest om care într-una din zile a luat-o chiar pe sora lui, Catrina pe care a dus
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Acesta trebuia să controleze pe la casele locuitorilor din sat felul cum ieșeau oamenii cu scaunul. Dacă era moale, îndată omul era luat de acasă, dus pe malul uneia dintre gropile cu var, lovit puternic cu o măciucă și repezit în groapa cu var. Unii bătrâni povestesc cu groază unele lucruri despre acest om care într-una din zile a luat-o chiar pe sora lui, Catrina pe care a dus-o pe malul gropii cu var și de vie a aruncat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
puternic cu o măciucă și repezit în groapa cu var. Unii bătrâni povestesc cu groază unele lucruri despre acest om care într-una din zile a luat-o chiar pe sora lui, Catrina pe care a dus-o pe malul gropii cu var și de vie a aruncat-o acolo. Catrina s-a ridicat din groapă și încerca să iasă afară, dar a fost lovită de bâta necruțătoare a fratelui său. O altă epidemie a fost cea de tifos exantematic după
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unele lucruri despre acest om care într-una din zile a luat-o chiar pe sora lui, Catrina pe care a dus-o pe malul gropii cu var și de vie a aruncat-o acolo. Catrina s-a ridicat din groapă și încerca să iasă afară, dar a fost lovită de bâta necruțătoare a fratelui său. O altă epidemie a fost cea de tifos exantematic după cel de-al II-lea război mondial. Mizeria, slaba alimentație și viața grea a oamenilor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mâna de a mortului și în mod subtil o întideau pe la geam afară de unde o trăgeau ușurel dând impresia că mortul se trezește speriind pe cei care privegheau mortul. Mortul se priveghează trei seri la rând. în timpul acesta se face groapa, iar mortul este vizitat de rude, de vecini și de prietenii apropiați care-i aprind câte-o lumânare, pun câte un ban pe piept, își cer iertare și-l iartă. A treia zi se face ceremonia de înmormântare. Se aduc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cunoscuți. Dacă a murit de moarte bună se bagă în biserică unde se citește Sfânta Evanghelie și alte rugăciuni, se face pomenirea celui mort și toți participanții își iau ramas bun. Se scoate mortul din biserică și se duce la groapă. VI. LUPTA PENTRU DREPTATE SOCIALĂ ȘI NATIONALĂ ― . . . Puterea este-n voi. Și-n zei ! Dar vă gândiți, eroi, Că zeii sunt departe, sus, Dușmanii lângă noi.― ( G. Coșbuc-Decebal către popor) 1. Glorie eternă bravilor eroi hudeșteni Comuna Hudești a fost
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
s-a numit Ioan. La un decedat de 23 de ani, cauza morții e notată î din slăbiciune. La 11 iunie 1866-epidemia de holeră din Hudești, făcea ravagii în rândurile populației din comună. îngroparea cadavrelor avea loc de obicei în gropi comune. Unii preoți s-au îmbolnăvit și refuzau să se prezinte la căpătâiul celor muribunzi pentru spovedanie și împărtășire de frica molipsirii. A fost nevoie de intervenția Mitropoliei care a cerut subalternilor să-și facă datoria creștinească, adică spovedanie și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
taie!". Sunt multe capete plecate în politica românească. Când le cauți pentru a le tăia, nu le găsești. Se ascund. Nu pot fi prinse.,, Cine fură azi un ou și se lasă prins...e bou!" Mai știu că ,, Cine sapă groapa altuia, departe ajunge". Așa că politicienii râvnesc cu toții la sabotarea Celuilalt. Pentru ei contează doar banii, voturile și afacerile. Prietenii și-i fac după principiul: ,,Prietenul la bani se cunoaște". Un exemplu actual: cu cât îmi oferi pe grila proiectului salarizării
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
energici nemulțumirea în legătură cu condițiile grele de viață și au cerut lapte pentru copii”. Numeroase femei, unele cu vechime în Partidul Comunist, se află în închisori, unde „sunt schingiuite și torturate, lăsate fără ajutor medical, silite să sape și să astupe gropi în pământul înghețat, să care greutăți mari dintrun loc în altul sau să îndeplinească alte munci istovitoare și inutile”. Cu toate acestea au fost semnalate acțiuni de rezistență ale muncitoarelor, tarăncilor etc. Un asemenea exemplu este cel al femeilor din
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de penetrare a universului simbolic "dinăuntru". În plus, nu e interesată de acest lucru. Oamenilor "liberi" mediul carceral le trezește fiori; nu vor să-l cunoască, evitînd orice contact cu acesta. Într-un fel, ei percep pușcăriile ca pe niște gropi de deversare a deșeurilor umane, pe care societatea le creează pentru a scăpa de murdăria lor. Iar murdăria nu interesează atîta vreme cît e ținută la distanță, cît nu atinge pe nimeni. Indiferența societății "libere" față de pușcării ajută la întărirea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a lui sau a ei."185 Localizarea stabilimentelor este un criteriu esențial al calității lor. Ea condiționează o bună parte a vieții de detenție, ca și concepția opiniei publice despre închisoare. Excluderea lor din orașe marchează simbolic identificarea lor ca gropi de deversare a deșeurilor umane, a rebuturilor sociale. Dificultățile reintegrării sînt accentuate și de accesul greoi al vizitatorilor la arestați. Vizitele prietenilor sînt practic anulate, rămînînd doar cele ale rudelor directe, apropiate. Parcul imobiliar penitenciar se caracterizează printr-o arhitectură
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
contracte și se ocupă de activități de interes edilitar: plantarea puieților, tăierea copacilor, îngrijirea spațiilor verzi, repararea obiectivelor cultural-artistice (acoperișurile caselor de cultură, vopsirea statuilor, băncilor, leagănelor), întreținerea sistemului de evacuare a apelor, curățarea zăpezii, amenajarea stațiilor de autobuz, săparea gropilor pentru montarea stîlpilor și indicatoarelor, curățarea cimitirelor și parcurilor, asfaltarea străzilor, renovarea edificiilor publice, adunarea gunoaielor de pe străzi, amenajarea gropilor de gunoi, întreținerea incineratoarelor de la spitale, lipirea afișelor, repararea cărților din bibliotecile publice, amenajarea orașelor în apropierea sărbătorilor (de Crăciun
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
caselor de cultură, vopsirea statuilor, băncilor, leagănelor), întreținerea sistemului de evacuare a apelor, curățarea zăpezii, amenajarea stațiilor de autobuz, săparea gropilor pentru montarea stîlpilor și indicatoarelor, curățarea cimitirelor și parcurilor, asfaltarea străzilor, renovarea edificiilor publice, adunarea gunoaielor de pe străzi, amenajarea gropilor de gunoi, întreținerea incineratoarelor de la spitale, lipirea afișelor, repararea cărților din bibliotecile publice, amenajarea orașelor în apropierea sărbătorilor (de Crăciun, Paște, Anul Nou, ziua orașului) etc. Deseori deținuții sînt folosiți și la muncile agricole și silvice: cultivarea și recoltarea legumelor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
facă rugăciuni spre a se pocăi și a li se ierta greșelile, erau duși într-o cameră ca să se închine la icoana Maicii Domnului. N-apucau bine să-și sfîrșească rugăciunea și pardoseala le fugea de sub picioare, căzînd într-o groapă adîncă și plină de cuțite tăioase, unde mureau zbătîndu-se în chinurile cele mai îngrozitoare. Aici și-au găsit moartea mulți boieri ai țării."240 Tot această mînăsire avea o altă cameră de tortură dotată cu sofisticate mecanisme de schingiuire. Ambele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Matei Basarab, nu a existat o legislație a pedepselor, închisorile funcționînd independent de orice sistem juridic, după obiceiul pămîntului, organizarea lor nefiind reglementată de nici o lege, în fapt fiind lăsate la discreția autorităților care le gestionau. Ele erau adesea niște gropi sub pămînt (de aici și denumirea de gropnițe sau grosuri) sau beciuri ale conacelor, fiind și locurile de executare a unor tipuri de schingiuiri și torturări. Pravilele lui Matei Basarab și Vasile Lupu, colecții de texte din canoanele împărătești, constituie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de nimic. Am chibritul în buzunar, crede mă. Am și țigările. Același pachet. De zece ani umblu cu ele la mine. De zece ani duc războiul ăsta. Și îl câștig în fiecare zi. Renunță, tinere. Altfel o să te bage-n groapă, nenorocitele. Bat în retragere, fără să mai spun nimic. Mă întorc la fântână, mă așez pe balustradă și mă uit la oameni. Apoi o zăresc și-i fac cu mâna. Mă vede, se apropie. Ai venit de mult? Îi spun
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
minge de plajă. E mai mică și mai grea. Un domn în slip mulat se desprinde din grupul compact de pe plajă și recuperează mingea. Nu-mi dă nici o atenție. Mă-ntorc cu spatele la mare și pedalez pe o fâșie asfaltată cu gropi. Pe stânga și pe dreapta sunt buticuri. Țigări, suc, bere la cutie și la pet, colace chinezești cu Mickey Mouse, colace chinezești cu asfințituri mov, colace chinezești cu Lady Gaga, pistoale cu apă (chinezești), pistoale cu bule de săpun (taiwaneze
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
fi trebuit să aibă treizeci și șase-patruzeci de ani!" De asta m am înțeles foarte bine cu Sonja la Paris, pentru că a acceptat că Ulrica, doar pentru că e vrăjitoare, nu trebuie să fie nici slută, nici cu un picior în groapă. M-a lăsat să fiu stranie... în felul meu. Un rol pe care nu l-ați cântat foarte mult... — Nu se cânta Bal mascat foarte mult! Ca și la Don Carlo, ai nevoie de careul de ași. Toți cântau dumnezeiește
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
provoacă o stare de confuzie și o dezvoltare deprimantă a prejudecăților, încât oamenii ajung să nu mai știe încotro să se îndrepte și pe cine să-i mai aleagă, care sunt mai buni. Sărmana Românie cum a putut ajunge oare groapa de gunoi a Europei, o țară pe care nici românii nu și-o mai doresc?! Milioane de oameni, unii dintre ei meseriași calificați, alții cu studii superioare, stau la cozi interminabile pentru a se înscrie să plece oriunde în lumea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
mine. Pentru mine însă a fost un dar Dumnezeiesc,scăpasem de calvarul drumurilor de sute de kilometri,de autobuzele de pe vremea anilor 1960,când ajungeam la Sighet,Vișeu sau Borșa, simțeam cum se îneacă stomacul cu praful șoselelor pline de gropi și praf ca nisipul pe plajă. La trageri cu PM, cu luptătorii din gărzi. GP. Toate au rămas de domeniul trecutului, acum mă gândesc oare au fost realități sau vise, însă parcă îndrăznesc să spun că au fost plăcute,eram
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]