9,802 matches
-
T3 De ce sînt atît de frumoasă? Cerere de explicație a lui A1 Pentru că stăpînul meu mă spală. Răspuns-explicație a lui A1 Redacționalul publicitar următor, extras dintr-o campanie finanțată de Comunitatea europeană, exploatează aceeași structură: T78 De ce portocalele sîngerii sînt ideale pentru snack-uri? Pentru că atît pulpa, cît și sucul portocalelor sîngerii au un gust irezistibil. Acasă, la birou, la plimbare, ele vă aduc pe buze un zîmbet însorit. Presupoziția lui Q (T78) este următoarea: portocalele sîngerii sînt ideale pentru snack
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sîngerii sînt ideale pentru snack-uri? Pentru că atît pulpa, cît și sucul portocalelor sîngerii au un gust irezistibil. Acasă, la birou, la plimbare, ele vă aduc pe buze un zîmbet însorit. Presupoziția lui Q (T78) este următoarea: portocalele sîngerii sînt ideale pentru snack-uri. Sub această formă, foarte frecventă în publicitate, întrebarea nu are alt scop decît să aserteze indirect această presupoziție. Falsele întrebări din T3 și din T78 se prezintă ca niște "interogații retorice", denumire împotriva căreia Bally s-a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sensul lui Bally) lasă să se audă, în ambele cazuri, vocea unui interlocutor real sau fictiv. Întrebarea este fie reluarea în ecou al unui enunț anterior al acestui interlocutor (Mă întrebați de ce sînt așa de frumoasă? De ce portocalele sîngerii sînt ideale pentru snack-uri?), fie o întrebare pe care locutorul și-o pune sie însuși (mă întreb de ce p?). În ambele cazuri, textul nu este dialogal, ci dialogic. Din punctul de vedere al actului de discurs, analiza lui Bally pare corectă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dialogal, ci dialogic. Din punctul de vedere al actului de discurs, analiza lui Bally pare corectă: întrebarea retorică are ca scop să îndeplinească un act de aserțiune: să afirme aici, în mod intensiv, extraordinara frumusețe a lui "eu" și proprietatea ideală a portocalelor sîngerii. Actele A1-asertiv și A2-asertiv sînt legate printr-un act înglobant de tip explicativ care face din suita Q.p + R.q un mic text: A1-Q < EXPLICAȚIE > A2-R DACĂ-aserțiune p < aceasta e pentru că > A2-asertiv (v.2) aserțiune q
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de părți sau de capitole). Din punct de vedere istoric, trebuie știut că diviziunea romanescă în capitole s-a stabilit progresiv odată cu apariția prozei, pînă să devină din ce în ce mai structurantă și mai semnificativă (Dionne 1999). Într-un caz de figură aproape ideal, un text poate adopta un plan de text subliniat de segmentarea tipografică ce corespunde, pe deasupra, cu structura secvențială. Este cazul acestei fabule narative din Mici poeme în proză de Baudelaire 122: T81 DEZNĂDEJDEA BĂTRÎNEI Mica bătrîna zbîrcită se simți nespus
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
256 6.4.2. Cercetare asupra perceperii discriminării în raporturile de muncă / 258 6.4.3. Model de cod de conduită nediscriminatorie la locul de muncă / 267 6.4.4. Managementul diversității cu dublă funcție: în realizarea locului de muncă ideal și performanța firmei / 270 6.5. Managementul performanței și evaluarea performanței / 272 6.6. Concluziile capitolului / 273 VII.Cum realizăm managementul diversității? / 277 7.1. Premisele pe care se bazează / 277 7.2. Condiții care sprijină o organizație să beneficieze
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
doar la aspectele privind criteriile de selecție. * Nu evaluați singur candidații. Asigurați-vă că persoanele implicate în procesul de selecție au o experiență relevantă și abilitățile necesare pentru a susține un interviu. Comitetul de selecție trebuie să includă, în mod ideal, atât femei, cât și bărbați. Asigurați-vă că toți membri Comitetului de selecție cunosc problematica referitoare la nediscriminare și știu ce întrebări pot/nu pot să adreseze în cursul interviului. * Evitați să conduceți interviul în funcție de reacția dvs. personală. Este posibil
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ca persoană juridică se obligă să respecte prevederile prezentului cod de conduită. (5) Dispozițiile Codului muncii cu privire la răspunderea disciplinară a angajaților completează procedura descrisă în acest cod. 6.4.4. Managementul diversității cu dublă funcție: în realizarea locului de muncă ideal și performanța firmei Locul de muncă ne ocupă o mare parte din timpul nostru în fiecare zi, și de aceea trebuie să creăm condiții pentru ca locul de muncă să fie într-un mediu plăcut, dar și profesionist. Nu știm dacă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mare parte din timpul nostru în fiecare zi, și de aceea trebuie să creăm condiții pentru ca locul de muncă să fie într-un mediu plăcut, dar și profesionist. Nu știm dacă locul de muncă ar putea fi vreodată un loc ideal, dar merită încercate niște schimbări, care vor duce la succes în afacere. Iată cateva condiții și măsuri necesare pentru ca locul de muncă să atragă talente și oameni cât mai profesioniști care să fie o certitudine pentru performanța firmei. 1. Feed-back-ul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ai curaj să-ți folosești propriul intelect! Iată deviza Luminilor"336. Se afirma un nou mod de guvernare, în care suveranul domnea "după rațiune și în scopul binelui public" în efortul de reînnoire politică, economică și socială și care corespunde idealului căutat cu precădere de către filosofii francezi. Mișcarea reformatoare angajată în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea îi are ca exponenți pe Frederic al II-lea al Prusiei, care suprimă Șerbia, Ecaterina a II-a a Rusiei
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
goale. Era o formă ușor diferită de efectul îmbrâncirii; cumpărătorii nu se ciocneau chiar, dar erau deranjați. Se putea vedea clar pe casetă: unii clienți se ghemuiau sau luau pur și simplu rafturile în brațe - ceea ce este departe de poziția ideală pentru cumpărături. În plus, cronometrând cumpărătorii, am observat că aceștia stăteau mai puțin în fața rafturilor decât știam noi că se stă de obicei. Este un aspect cu care ne confruntăm tot timpul în munca noastră: orice magazin are clientelă variată
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
reprezentarea grafică dezvelește semnul care, peste puțin timp, va apărea în vreo cinci sute de magazine. Stau într-un scaun confortabil, într-o sală de conferințe cu aer condiționat, luminată perfect. Semnul este chiar sub nasul meu, la o distanță ideală pentru a fi contemplat, imprimat foarte bine pe hârtie o scumpă și excesiv de prelucrată de profesioniști. Prin toată sala trece un fior. „- Nu știu ce să cred”, răspund eu. Priviri îngrijorate mă fixează din toate părțile. Nu sunt îngrijorați de ceea ce le
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
cu ochii chiar în tavan. Am recomandat ca afișul să fie mutat cu un metru și jumătate mai departe, și numărul celor care îl observau s-a dublat. Când se pune problema unde să amplasăm un afiș, diferența dintre locul ideal și unul extrem de ineficient este de câteva zeci de centimetri. Pentru a fi expus în locul perfect, semnul trebuie să se interpună peste traiectoriile naturale ale privirilor clienților. Așadar, este necesar să stai într-un loc și să încerci să te
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
seama care sunt afișele care au succes și care nu. Băncile, restaurantele fast-food și oficiile poștale au câteva lucruri în comun: o mulțime de clienți care stau într-un loc și sunt îndreptați în aceeași direcție - ceea ce reprezintă o oportunitate ideală pentru transmiterea de informații. Diferența este că băncile se numără printre cei mai slabi ofertanți în știința plasării afișelor. Vă pot duce în sucursale ale celor mai mari și mai competitive instituții financiare, unde promovarea și amplasarea materialelor promoționale sunt
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
copii nu sunt de obicei foarte scumpe, ceea ce înseamnă că dacă tot cumperi, poți lua mai multe. Dar chiar în cazul seriilor de succes, cum ar Goosebumps, găsești prea puține seturi, deși o colecție de patru-cinci cărți ar fi cadoul ideal. Deși adulții sunt aceia care aleg și cumpără jucării, cei care decid asupra lor sunt de fapt copiii. Chiar dacă cel mic nu vorbește încă, vedeți adesea părinți care iau o jucărie de pe raft, o examinează și apoi o scutură puțin
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
sistem de monitoare interactive - femeile scriau câteva informații despre culorile preferate și tipul de ten, iar calculatorul le indica ce produse Clarion să cumpere. Nu se știe din ce motiv, monitoarele au fost mutate pe rafturile de mai jos, locul ideal pentru adolescente. Acestea au plătit favoarea care li s-a făcut, folosind calculatoarele. De îndată ce femeile au văzut acest fenomen, au presupus că produsele Clarion sunt destinate începătoarelor și au început să se țină la distanță. Astfel s-a pecetluit destinul
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
tuturor persoanelor admiratoare a fenomenului olimpic, doritoare să activeze în cadrul Mișcării Olimpice. Experiența autoarei s-a realizat nu doar prin intermediul activității zilnice, ca profesor, nu doar ca o experiență privind teoria fenomenului olimpic, ci și direct, printr-un periplu grecesc ideal. De aceea, se consideră un personaj participant, care își atribuie acronimul Ler, ce denumește un ghid avizat. În fața problemelor de natură politică, socială, culturală demografică și etnică, probleme cu care se confruntă omenirea astăzi, olimpismul poate să impună o viziune
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
simetrie a corpului zeului masculin și feminin, prezent la început, în trunchiurile de arbore xoanon ale primelor statui (cca 1900-1800 î. Hr.). Din secolul al VI-lea î. Hr. s-au păstrat zei și zeițe asemănătoare cu cele ale lui Praxitele. Tipul ideal era al băiatului gol (cuor)și al fetei îmbrăcate (core). Stăpânul Discobolului și al Conducătorului de care este timpul, iar în formele și atitudinile realiste din imaginea frumuseții Purtătorului de lance a lui Polictet se ascunde dimensiunea ideală, pe care
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Praxitele. Tipul ideal era al băiatului gol (cuor)și al fetei îmbrăcate (core). Stăpânul Discobolului și al Conducătorului de care este timpul, iar în formele și atitudinile realiste din imaginea frumuseții Purtătorului de lance a lui Polictet se ascunde dimensiunea ideală, pe care grecii o puneau sub semnul unui canon, preluat ulterior și de Leonardo da Vinci. Ochii sunt atenți și cu un picior în avans, în stânga, înaintea celuilalt. Corpul acesta, perfect în toate trăsăturile sale, al zeilor atleți, este astăzi
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Lumea sportului de performanță de acum nu mai este interesată decât de imaginea transmisă la televizor, de prețul publicității și de profitul imediat. Multă vreme, familia olimpică nu a avut un domiciliu stabil, apoi s-a stabilit într-un decor ideal în Elveția, cea mai neutră dintre țări. La început, nimeni nu s-ar fi gândit că C. I. O. va obține sprijinul diplomației internaționale. Dar nici n-am fi crezut că se vor produce atâtea schimbări de-a lungul timpului. Legendară
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
de esență divină, asociată divinității, tinereții, voioșiei, căldurii și nobleței. Este o culoare bărbătească, clară și penetrantă, culoarea grânelor coapte, mature, ce evocă începutul declinului. Albastrul este culoarea simbolică a infinitului, a cerului, a perfecțiunii, a absolutului, a lumii spirituale, ideale, a dragostei platonice, este culoarea păsării fericirii, a florii visurilor și aspirațiilor romantice, dar și culoarea depărtării de lumea reală. Negrul este simbol al nopții căruia îi corespunde vestul ascuns și invizibil, iar dualismul ființei umane se manifestă prin culorile
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
atitudinii ironice se află ideea de libertate, capacitatea vorbitorului de a se distanța de convențiile sociale și de normele obișnuite ale conversației. În binecunoscuta sa carte, Teoria râsului (1899), Henri Bergson prezenta ironia ca fiind judecata critică a unui spirit ideal în fața unei lumi care-l decepționează. Vladimir Jankélévitch subliniază și el atitudinea critică a ironistului: "Ironia este neliniștea și viața fără liniște sufletească. Ea ne prezintă oglinda concavă în fața căreia ne înroșim când ne vedem deformați, schimonosiți, ea ne învață
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Orgon = tatăl Silviei = prietenul tatălui meu etc.) și este exclusă trecerea de la discursul indirect la enunțul original. 5.2. Discursul direct Se spune adesea că discursul direct este reproducerea "fidelă" a discursului citat, raportorul fiind astfel un fel de magnetofon ideal. În realitate, în discursul direct, raportorul se prezintă ca "locutor" pentru enunțarea X a spus... și deleagă responsabilitatea spuselor raportate unui alt "locutor", cel din discursul direct. Este o punere în scenă, o modalitate de a prezenta un citat, însă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aibă o interpretare dublă: poate fi subiect, după cum am mai spus, dar se apropie și de grupurile nominale de tipul o iarbă de smarald. Așa cum smaraldul nu indică culoarea unui obiect anume, ci este un fel de etalon, de model ideal, și în freamăt al penelor sau scânteiere a fildeșului, penele sau fildeșul apar precum acele pene și acel fildeș care figurează în scena descrisă și precum substanțele fremătătoare sau scânteietoare prin excelență, esențele. Acest fapt se manifestă prin absența determinantului
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de sub-teme: "învață", "tejgheaua", "sala cea mare". Nu este nevoie ca hipertema să fie explicită. Într-un șir ca "La începutul domniei sale...", "puțin după...", "în 1867...", hipertema implicită este viața suveranului. Cele trei tipuri principale de progresie tematică sunt scheme ideale care permit analiza enunțurilor efective. Și aici, eterogenitatea este prezentă, textele amestecând constant cele trei tipuri de legături: Cu un gest de spaimă, Salomé respinge viziunea terifiantă care o țintuiește locului, nemișcată, în vârful degetelor; ochii i se dilată, își
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]