7,468 matches
-
împotriva adevărului iertărilor apostolice - să fie anatemizat și blestemat! 72. Dar, cel care veghează împotriva poftei și a imoralității predicatorilor iertării - să fie binecuvântat! 73. Papa fulgeră pe bună dreptate împotriva acelora care, prin orice mijloc, aduc prejudiciu comerțului cu iertări. 74. Dar el intenționează mult mai mult să fulgere împotriva celor care folosesc pretextul iertărilor pentru a aduce prejudiciu iubirii și adevărului sfânt. 75. A crede că iertările papei sunt așa de mari, încât pot să absolve un om, chiar dacă
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
poftei și a imoralității predicatorilor iertării - să fie binecuvântat! 73. Papa fulgeră pe bună dreptate împotriva acelora care, prin orice mijloc, aduc prejudiciu comerțului cu iertări. 74. Dar el intenționează mult mai mult să fulgere împotriva celor care folosesc pretextul iertărilor pentru a aduce prejudiciu iubirii și adevărului sfânt. 75. A crede că iertările papei sunt așa de mari, încât pot să absolve un om, chiar dacă ar fi săvârșit un păcat imposibil și ar fi violat-o pe mama lui Dumnezeu
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
bună dreptate împotriva acelora care, prin orice mijloc, aduc prejudiciu comerțului cu iertări. 74. Dar el intenționează mult mai mult să fulgere împotriva celor care folosesc pretextul iertărilor pentru a aduce prejudiciu iubirii și adevărului sfânt. 75. A crede că iertările papei sunt așa de mari, încât pot să absolve un om, chiar dacă ar fi săvârșit un păcat imposibil și ar fi violat-o pe mama lui Dumnezeu - aceasta este o nebunie. 76. Dimpotrivă, noi spunem că, în ce privește vinovăția păcatului, iertările
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
iertările papei sunt așa de mari, încât pot să absolve un om, chiar dacă ar fi săvârșit un păcat imposibil și ar fi violat-o pe mama lui Dumnezeu - aceasta este o nebunie. 76. Dimpotrivă, noi spunem că, în ce privește vinovăția păcatului, iertările papei nu sunt în stare să îndepărteze nici cel mai mic dintre păcatele scuzabile. 77. Se spune că, dacă ar fi papă acum, nici chiar Sf. Petru nu ar putea să dăruiască haruri mai mari. Aceasta este o blasfemie la adresa
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
ridicată [de predicatorii indulgențelor], are aceeași valoare ca și crucea lui Cristos, este o blasfemie. 80. Episcopii, preoții și teologii care îngăduie ca asemenea vorbe să fie răspândite printre oameni vor trebui să dea socoteală. 81. Această predicare liberă a iertărilor va face să le fie dificil chiar și oamenilor învățați să salveze respectul cuvenit papei de calomnie, sau chiar de întrebările răutăcioase ale laicilor. 82. Cu alte cuvinte: „Dacă papa salvează un număr nelimitat de suflete pentru niște bani amărâți
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
nu construiește măcar această biserica a Sfântului Petru cu proprii bani, în loc să o construiască din banii sărmanilor credincioși?” 87. Din nou: „Ce anume iartă papa și ce împărtășire le acordă el acelora care, prin căință desăvârșită, au dreptul la deplina iertare și împărtășire?” 88. Din nou: „Ce binecuvântare mai mare ar putea să vină asupra bisericii, dacă papa ar trebui sa facă de o sută de ori pe zi lucrul pe care îl face acum o dată și dacă i-ar acorda
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
Din nou: „Ce binecuvântare mai mare ar putea să vină asupra bisericii, dacă papa ar trebui sa facă de o sută de ori pe zi lucrul pe care îl face acum o dată și dacă i-ar acorda fiecărui credincios aceste iertări și împărtășiri?” 89. „Deoarece, prin iertările lui, papa caută mai degrabă mântuirea sufletelor decât banii, de ce suspendă indulgentele și iertările acordate până acum, dacă acestea au o eficacitate egală?” 90. A respinge numai prin forță aceste argumente și obiecțiuni ale
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
ar putea să vină asupra bisericii, dacă papa ar trebui sa facă de o sută de ori pe zi lucrul pe care îl face acum o dată și dacă i-ar acorda fiecărui credincios aceste iertări și împărtășiri?” 89. „Deoarece, prin iertările lui, papa caută mai degrabă mântuirea sufletelor decât banii, de ce suspendă indulgentele și iertările acordate până acum, dacă acestea au o eficacitate egală?” 90. A respinge numai prin forță aceste argumente și obiecțiuni ale laicilor și a nu le rezolva
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
sută de ori pe zi lucrul pe care îl face acum o dată și dacă i-ar acorda fiecărui credincios aceste iertări și împărtășiri?” 89. „Deoarece, prin iertările lui, papa caută mai degrabă mântuirea sufletelor decât banii, de ce suspendă indulgentele și iertările acordate până acum, dacă acestea au o eficacitate egală?” 90. A respinge numai prin forță aceste argumente și obiecțiuni ale laicilor și a nu le rezolva prin prezentarea motivelor înseamnă a expune biserica și pe papa la batjocura vrăjmașilor lor
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
prin forță aceste argumente și obiecțiuni ale laicilor și a nu le rezolva prin prezentarea motivelor înseamnă a expune biserica și pe papa la batjocura vrăjmașilor lor și a-i face pe creștini să fie nefericiți. 91. Prin urmare, dacă iertările au fost predicate în conformitate cu spiritul și intenția papei, toate aceste îndoieli ar fi rezolvate imediat, mai mult, ele nici nu ar fi apărut. 92. Așadar, la o parte cu toți acei profeți care îi spun poporului lui Cristos: „Pace, pace
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
Fille Violaine ” (1892, primă schiță a "L’Annonce faite à Marie" ), cealaltă situată în America, „L’Échange” (1894). În aceste două scrieri dramatice, apare deja atenția făgăduită de către poetul-dramaturg-diplomat dramei cuplului uman, înțeleasă în dubla perspectivă a păcatului și a iertării. Între 1895 și 1909, diplomatul trăiește, aproape tot timpul, în Extremul Orient (Shanghai, Japonia, Beijing, Tien-Tsin). Poetul are prilejul să scrie, în această perioadă de 14 ani, câteva cărți majore: „Connaissance de l’Est” (1895-1905), „Connaissance du Temps” (1903), „Traité
Paul Claudel () [Corola-website/Science/308102_a_309431]
-
îndrăgostiți. Bancherul Hoffmann vine să-și recupereze copiii. Disprețuitor, îi aruncă lui Coppélius un teanc de bancnote: prețul Coppéliei. Înainte de a pleca cu ceilalți, Swanilda se apropie de Coppélius, martor trist la fericirea generală. Nu îndrăznește parcă să-i ceară iertare acestui om. Abia acum știe că tot ce își dorea Coppélius era doar un suflet care să-l iubească și să-i fie mereu alături. Și mai știe că el nu va renunța decât atunci când va găsi un alt timp
Coppélia () [Corola-website/Science/307538_a_308867]
-
fostului lor stăpân. Ajutat de doctorul Cajus și de Fenton, un tânăr îndrăgostit de Nanetta, Ford plănuiește și el să se răzbune. Rămași pentru o clipă singuri, Fenton și Nanetta se îmbrățișează cu dragoste. Spășiți, Bardolfo și Pistola îi cer iertare lui Falstaff. Prin doamna Quickly, Alice îi trimite lui Falstaff o invitație, îl așteaptă în casa ei chiar în acea zi, dar numai între orele două și trei, când soțul ei va lipsi de acasă. Sub numele de Signor Fontana
Falstaff (Verdi) () [Corola-website/Science/307596_a_308925]
-
se încredințează lui Iehova. Nabucco apare atunci cu sabia în mână, înconjurat de oamenii săi de credință. Ordonă soldaților să doboare idolul lui Baal. Un imn de slavă precede intrarea Abigaillei, muribundă. Ea a luat otravă și vine să implore iertarea pentru crimele sale. În încheiere, Zaccaria îl slăvește pe Nabucco, Regele Regilor. Va', pensiero, sull'ali dorate. Va', ti posa sui clivi, sui coll, ove olezzano tepide e molli l'aure dolci del suolo natal! Del Giordano le rive saluta
Nabucco () [Corola-website/Science/307613_a_308942]
-
care Scarpia vrea s-o îmbrățișeze, Țoșca îl ucide. În zorii zilei, pe o terasă a castelului „Sant'Angello”, Mario își așteaptă execuția. Cu emoție, într-o ultima scrisoare, evocă chipul iubitei sale. Această sosește fericită că i-a obținut iertarea, după o execuție simulata. Vestea morții lui Scarpia îl face pe Mario să pășească fără teama în fața plutonului de execuție, cu gândul că va putea pleca împreună cu persoana iubită. Plutonul îl ucide însă pe Mario, iar Țoșca, disperată, se aruncă
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
se înfrunta, dar lupta dintre ei este întreruptă de apariția lui Otello și a Desdemonei. Judecându-l aspru pe Cassio, guvernatorul îl destituie. Mulțimea se împrăștie. Rămași singuri, Otello și Desdemona se îmbrățișează cu dragoste. Pentru că nu a putut obține iertarea stăpânului sau, Cassio cere sfatul lui Iago și, la sugestia acestuia, se adresează Desdemonei. Bucuros că totul se desfasoara conform planului, Iago da glas credinței sale neclintite în forțele râului, vicleniei și minciunii. Apropiindu-se de Desdemona, Cassio îi cere
Otello (Verdi) () [Corola-website/Science/307626_a_308955]
-
Iago și, la sugestia acestuia, se adresează Desdemonei. Bucuros că totul se desfasoara conform planului, Iago da glas credinței sale neclintite în forțele râului, vicleniei și minciunii. Apropiindu-se de Desdemona, Cassio îi cere acesteia să-l ajute să obțină iertarea lui Otello. Cei doi tineri sunt zăriți de către maurul căruia, prin vorbe cu două înțelesuri, Iago îi strecoară în suflet gelozia. Locuitorii Ciprului îi oferă Desdemonei flori și daruri. Zâmbind, aceasta se apropie de Otello cerându-i fără ocolișuri, bunăvoință
Otello (Verdi) () [Corola-website/Science/307626_a_308955]
-
este gata să se răzbune pe aceea care l-a înșelat. Mimând supunere și devoțiune, Iago se obligă să-i mai ofere o dovadă zdrobitoare a necredinței Desdemonei. Incertitudinea îl chinuie pe Otello. Nebănuind nimic, Desdemona îi cere, din nou, iertare pentru Cassio. Otello izbucnește cu gelozie și îi cere Desdemonei batistă pe care i-o dăruise. Ea nu mai știe unde se află batistă. Înnebunit de bănuieli, Otello îi aruncă cuvinte jignitoare și rămâne surd la încercările Desdemonei de a
Otello (Verdi) () [Corola-website/Science/307626_a_308955]
-
Mantova care se întoarcea acasă după potolirea furtunii. Ducele cântă: "Femeia e schimbătoare...". Bufonul deschide sacul și e îngrozit când o găsesște pe Gilda care încă mai trăiește. Tatăl și fiica își iau rămas bun și își cer unul altuia iertare. Gilda moare în brațele lui Rigoletto. Cutremurat de durere, bufonul își amintește blestemul contelui bătrân.
Rigoletto () [Corola-website/Science/307628_a_308957]
-
montaniste, în care critică serviciul militar, profesiunile publice, morala conjugală și disciplina penitențială practicate de biserică. Mișcarea montanistă n-a fost acceptată de biserica oficială, din cauza numeroaselor harisme și a concepției sale, care punea la îndoială justificarea prin har și iertarea păcatelor după botez. După anul 500 d.C., mișcarea montanistă a dispărut. Fondatorul mișcării, Montanus, s-a născut, probabil, în Ardabau, localitate situată pe teritoriul Turciei de astăzi, în prima jumătate a sec. II d.Cr. A aderat la creștinism prin anii
Montanism () [Corola-website/Science/307660_a_308989]
-
sfinți celebrantul însuși. Maslul nu este, în sine, absolut necesar pentru mântuirea veșnică. El este însă foarte recomandat, iar creștinul bolnav este dator să ceară acest sacrament, dacă este în pericol de moarte. În anumite împrejurări, însă, este necesar pentru iertarea păcatelor unui bolnav grav, în pericol de moarte, care, din cauza stării de sănătate, nu mai are puterea să se spovedească. Maslul poate fi săvârșit numai de episcopi sau preoți. Poate primi maslul orice creștin care începe să se afle în
Maslu () [Corola-website/Science/306482_a_307811]
-
Indulgența este iertarea în fața lui Dumnezeu a pedepsei vremelnice datorate păcatelor a căror vină este ștearsă deja, iertare pe care credinciosul bine dispus sufletește o obține în condiții determinate, prin acțiunea Bisericii care, în calitate de distribuitoare a răscumpărării, împarte și aplică, prin autoritatea ei
Indulgență (creștinism) () [Corola-website/Science/306559_a_307888]
-
Indulgența este iertarea în fața lui Dumnezeu a pedepsei vremelnice datorate păcatelor a căror vină este ștearsă deja, iertare pe care credinciosul bine dispus sufletește o obține în condiții determinate, prin acțiunea Bisericii care, în calitate de distribuitoare a răscumpărării, împarte și aplică, prin autoritatea ei, tezaurul îndestulărilor aduse de Christos și de sfinți. Indulgența este parțială sau plenară, după cum eliberează
Indulgență (creștinism) () [Corola-website/Science/306559_a_307888]
-
pasibilitate" de "pedeapsă" (veșnică sau vremelnică) se ajunge pentru că păcatul acționează împotriva ordinii morale instituite de Dumnezeu. "Vina" este starea îndepărtării de Dumnezeu (sau chiar ura față de Dumnezeu), la care se ajunge prin jignirea lui Dumnezeu, inerentă oricărui păcat. După iertarea vinei, nu întotdeauna este iertată și întreaga pedeapsă vremelnică. Aceasta se iartă o dată cu vina la Botez sau la primirea dezlegării sacramentale cu căință deosebit de intensă, asemănătoare celei a tâlharului cel bun de pe cruce (cf. Lc 23, 43). Indulgența nu este
Indulgență (creștinism) () [Corola-website/Science/306559_a_307888]
-
nu întotdeauna este iertată și întreaga pedeapsă vremelnică. Aceasta se iartă o dată cu vina la Botez sau la primirea dezlegării sacramentale cu căință deosebit de intensă, asemănătoare celei a tâlharului cel bun de pe cruce (cf. Lc 23, 43). Indulgența nu este o iertare a vinei (v. mai sus). De asemenea, nu poate ierta păcatele viitoare (și nici pedepsele lor). De asemenea, indulgența nu se limitează la iertarea unei pedepse bisericești, ci este valabilă înaintea lui Dumnezeu. Trebuie precizat însă că indulgența iartă numai
Indulgență (creștinism) () [Corola-website/Science/306559_a_307888]