7,197 matches
-
a religiilor. În acest volum sunt exemplar analizate mișcările fundamentaliste din cele trei mari religii ale lumii (Iudaism, Creștinism și Islam), cu exemple de ultimă oră. Scriitura cărții este clară, elegantă și obiectivă. Mitologiile lumii actuale sunt ingenios revalorizate, iar imaginarul religios este interpretat subtil și foarte nuanțat. Cartea tratează ideologiile că religii secularizate, dar și religiile metamorfozate în stranii ideologii. Terorismul, bioetica și biopolitica sunt formidabile provocări ale lumii de astăzi, temeinic și convingător analizate de Sandu Frunză. Ideologia, identitatea
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
eticii că disciplină filosofica și practica relaționala se numără și cartea "Publicitatea și administrația publică sub presiunea eticii", publicată de Sandu Frunză. Printre domeniile de interes ale autorului, reflectate în numeroasele volume publicate până azi, regăsim etică, fundamentalismul religios, biopolitica, imaginarul religios în publicitate, responsabilitatea socială și dezvoltarea personală”. În același timp, Antonio Sandu evidențiază o altă dimensiune a operei lui Sandu Frunză: ”Reffering to the book „Symbolic communication and seduction”, published at Tritonic Publishing House by Professor Sandu Frunză (2014
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
ce erau mereu avizi de "întâmplări de dincolo de fire". Naratorul omniscient și narațiunea la persoana a III-a definesc perspectiva narativa a povestirii. Timpul narativ este cronologic, situându-se într-un plan al trecutului, iar spațiul narativ îmbină realul cu imaginarul. Modalitatea narativa se remarcă, așadar, prin absența mărcilor formale ale naratorului, de unde reiese distanțarea acestuia de evenimente.
Lostrița () [Corola-website/Science/306678_a_308007]
-
ca dublul unuia al celuilalt sau ca dublul uneia al celeilalte”. În "romanul istoric" se pot citi și alte texte, uneori singurele ce atestă anumite evenimente istorice, relația dintre ele fiind, evident, una intertextuală. Cititorul unui roman istoric este transpus imaginar într-o lume preexistentă conținutului textual citit, el „trăiește” conținutul imaginar al altor texte, acolo unde au existat „într-adevăr” anumite realități atestate documentar. Invers, autorul va cerceta mai întâi foarte atent cronici și documente, pentru ca apoi să scrie "romanul
Roman istoric () [Corola-website/Science/306850_a_308179]
-
trăit în Londra întreaga sa viață, cu excepția a trei ani petrecuți în Felpham, a creat o operă diversă și bogată în simboluri care consideră Imaginația ca “trupul lui Dumnezeu” sau “existență umană în sine”. Pentru Blake Imaginația nu este sinonimă imaginarului în înțelesul obișnuit al cuvântului, care înseamnă ceva nereal, dimpotrivă, la fel ca și la Coleridge, reprezintă realitatea supremă, viziunea divină sau putere creatoare a lui Dumnezeu. "Blake a ajuns sa fie considerat una dintre primele și cele mai mari
William Blake () [Corola-website/Science/307949_a_309278]
-
în rândul conducătorilor Moldovei încă din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, parcul a trecut prin mai multe etape de dezvoltare, atingându-și maximul de suprafață (19 hectare) și potențial estetic spre sfârșitul secolului al XIX-lea. În imaginarul colectiv parcul a devenit un loc simbolic și se întinde astăzi pe circa 10 hectare, bucurându-se de o compoziție peisagistică care a fost descrisă ca fiind unică în Moldova. În centrul parcului este situat unul dintre cele mai vechi
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
care este acela al Originilor. El nu relatează decât ceea ce interesează în cel mai înalt grad ființa umană, ceea ce îl bântuie, ceea ce îi pune probleme: moartea, sexualitatea, viața în societate. Mitul face apel așadar la o logică anume, aceea a imaginarului, fapt care îi asigură de altfel puterea de evocare. În acest sens, mitul este extrem de puternic și plin de semnificații, posedând deci o forță explicativă. În schimb, această forță este limitată, căci acesta nu poate demonstra rațional absolut nimic, și
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
cred că nici nu s- ar simți prea confortabil acolo. Ficțiunea lui Pleșu privindu-i pe îngeri e seducătoare și doar atît. Am în vedere un alt interval, identificat ca un posibil purgatoriu situat la egală distanță între real și imaginar. Primul termen are în vedere concretul, tangibilul, cu toate limitările impuse de prea uza- tele noastre simțuri, dar nici nu acord gratuite cecuri în alb vas- tului imaginar. O bună cumpănire între constrîngă- toarea dependență de real și zona eterată
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
noi există, și există, la fel de adevărat este și faptul că ceea ce nu ne imaginăm există, de asemenea. Ce cale trebuie urmată spre a nu ne lăsa striviți de limitările abuzive ale realului dar să nici nu ne pierdem în haosul imaginarului? Cu inteligența îndelung exersată în meditații solitare, pictorul nu acceptă penitența impusă de această dualitate fertilă și profitabilă unde sinteza coagulează energiile însumate ale tezei și antitezei. Privit astfel, acest proces logic împacă aparentele contrarii și sfîrșește în com- plementaritate
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
tragici, personaje dintr-o lume a hazului de necaz, unor Capricii lip- site de pasionalitatea spaniolului Goya, Strigătelor disperate ale celor mulți și neauziți de nimeni. Responsabilitatea în plan artistic sporește exponențial și, după sugestive evadări în orizontul pur al imaginarului, se repliază cu aceleași exi- gente stilstice în universul naturii statice. Universul obiectelor ce ne înconjoară constituie, cu vremea, inventarul nostru intim, manifestîndu-se nu o dată autoritar și orgolios. Într-un anume fel se produce o răstur- nare de termeni, posesorul
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
care prin operă pot vedea mai bine și mai departe. El a gîndit Strigă- tul ca pe o terapeutică socială, în timp ce interesații de priv- ilegiile abia dobîndite, doar ca pe o ineficientă profilaxie la capul mortului. În planul strict al imaginarului, pictorul pune în discuție recuzita stilistică expresionistă. Constatarea se impune de la sine, iar în arealul european al începutului secolului XX filiațiile sînt multiple și celebre. Munch, norveg- ianul, e doar un exemplu. Este vorba despre o mentalitate și o atitudine
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
sfîrșește cu el... Cine crede că l-a prins pe Val Gheorghiu în flagrant delict de adulter cu realul va fi dezamăgit. Ușile lui duc spre infinitul unor ființe ilustre ori nu duc nicăieri. Dincolo de ele se deschide, vast, teritoriul imaginarului despre care doar artiștii pot depune mărturii credibile. Întîlnirile artistice recente în mediul francez, racordate unor tendințe mai degrabă post-moderne decît afine spirtu- lui pur al abstractului, au epurat cu totul expresia de cea mai vagă ingerință a figurației. Autonomia
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
ca pe o femeie iubită»." Dan Grigorescu, 1983 "De aceea arta lui Val Gheorghiu nu se asimilează, de fapt, «fotoliului confortabil», ci propune un succedaneu de momente declanșatoare ale dispoziției spre visare, ca preambul cuvenit și util al călătoriilor în imaginar. În «spontaneis- mul» ei se simte permanenta vibrație a poeticului, care-i procură atît temele fundamentale cît și delectabilele variațiuni țesute în jurul acestora". Mihai Ispir, 1985 "Adevăratul expresionism al picturii lui Val Gheorghiu se regăsește nu în iconografie, oricît ar
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Teglas, Criști Gheorghe Regia: Amalia Olaru Durată: 60 min Pornind de la o idee inspirată din românul Hertei Muller, "Leagănul Respirației", piesa de teatru"Deseori Neobservat" devine un spectacol autonom, un spectacol despre simplitatea legăturii dintre existența și nonexistența, despre jocul imaginarului cu realul și, bineînțeles, un spectacol despre iubire. Evenimentul de Facebook aici. Marți, 4 iunie Locație: Facultatea de Științe Politice, SNSPA, Sala 12 Adresa: Str. Povernei nr. 6 18:00 Discuție: Intersecționalitate, solidaritate, alianțe: experiențe și strategii Este solidaritatea condiționată
Bucharest Pride () [Corola-website/Science/302845_a_304174]
-
forme ideale prin viziune și tratament plastic. Astfel, morfologicul s-a convertit în sintaxe aplicate și expresive, fiecare nouă lucrare fiind, de fapt, o originală ipoteza asupra viului. Studiile libere de artă au avut avantajul de a nu-i bloca imaginarul în formule impuse de autoritatea unor maeștri ci, dimpotrivă, să-și configureze de timpuriu o sigla de identitate și stil. Indiferent că a lucrat în piatră, marmură sau bronz, a visat să plampdeasca o lume a femininului ca principiu esențial
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
realității. Filmele lui Michelangelo Antonioni presupun o complexitate estetică și o ambiguitate a semnificației ce le impune automat atenției critice. Reacția privitorului (pe care mizează stilul său cinematografic) prin tocmai caracterul său ezitant se vede obligată să apeleze la un imaginar personal care să răspundă în mod independent stimulilor creați. Filmele sale se revendică de la o viziune neorealistă asupra lumii și încearcă să surprindă tocmai pulsul specific al lucrurilor surprinse într-un anumit moment. Fascinația unei lumi fenomenologice se desprinde din
Împușcătura (film) () [Corola-website/Science/302895_a_304224]
-
simbolismului față de orice semnificație audio-vizuală. Astfel, modelele transmise din trecutul cel mai îndepărtat nu dispar, nu-și pierd puterea de reactualizare, ele rămân valabile inclusiv în cazul conștiinței moderne, adevărat receptacul arhetipal, purtând inerent ființării sale aceste structuri imaginare colective. Imaginarul colectiv este cel care se structurează, conștient sau inconștient, pe toate compartimentele existenței noastre, gândirea simbolică fiind cosubstsanțială ființei noastre; ea precedă limbajul și gândirea discursivă, iar imaginea trebuie înțeleasă ca fascicol de semnificații, ireductibile la un singur plan.
Arhetipalitatea imaginilor () [Corola-website/Science/302904_a_304233]
-
și critica multora, dar nu a înregistrat un succes popular. I-a cerut atunci partenerului său italian Tiberio Fiorelli, cunoscut pentru opera să "Scaramouche", să-l învețe tehnicile Commediei dell'arte. Opera din 1660, "Sganarelle, ou le Cocu imaginaire" (încornoratul imaginar), pare a fi un tribut atât pentru Commedia dell'arte, dar și pentru învățătorul sau. Subiectul relațiilor conjugale a fost îmbogățit aici de o inserție a unei opinii a lui Molière despre cantitate de falsitate în relațiile interumane, pe care
Molière () [Corola-website/Science/299483_a_300812]
-
de lipsa de inițiativă în statul democratic. Religia era esențială ca rețea socială ce aducea libertatea. Nivelul ridicat de cultură și accesul la informație erau esențiale. El consideră că în Franța, relația este inegală, egalitatea fiind mai puternic reprezentată în imaginar decât libertatea. Poporul preferă egalitatea în locul libertății. Tocqueville caută libertatea în locul egalității. A înțeles societatea viitorului, în care clasa de mijloc avea să înlocuiască proletariatul. În "Vechiul Regim și Revoluția" a scris că spiritul revoluționar nu este opus vechiului regim
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
evoluțiilor economice și demografice. Se orientează mai mult după urmele existenței umane decât după capodopere, îmbinând istoria cu arheologia. Arheologia sugerează o viață mai bună în lumea rurală medievală decât se credea pe baza izvoarelor scrise. Apar concepte ca: "Istoria imaginarului, Istoria mentalităților". Este publicat "Duminica de la Bouvines", ce presupunea sociologia războiului medieval, istoria sensibilității politice prin măsurarea ecolului a evenimentelor. Au mai apărut lucrări ca: "Anul 1000;" "Vremea Catedralelor"; "Cele trei ordine; Imaginarul feudalismului, Cavalerul, Femeia și Preotul;" "Căsătoria în
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
baza izvoarelor scrise. Apar concepte ca: "Istoria imaginarului, Istoria mentalităților". Este publicat "Duminica de la Bouvines", ce presupunea sociologia războiului medieval, istoria sensibilității politice prin măsurarea ecolului a evenimentelor. Au mai apărut lucrări ca: "Anul 1000;" "Vremea Catedralelor"; "Cele trei ordine; Imaginarul feudalismului, Cavalerul, Femeia și Preotul;" "Căsătoria în Franța medievală", "Istoria vieții private" și "Istoria Franței rurale". "Noua istorie" a fost un curent condus de Pierre Nora și Jacques Le Goff, punând accent pe istoria mentalităților, a reprezentărilor colective, a structurilor
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
A fost director la "Ecole des hautes etudes en science sociale". A explorat antropologia istorică, inspirat după modelul "Regii Taumaturgi", autor al mai multor lucrări, printre care: "Intelectualii în Evul Mediu, Pentru un alt ev mediu, Noua Istorie, Nașterea Purgatoriului, Imaginarul Medieval, Pungă și Viață, Sec. XIII: apogeul creștinismului, Omul medieval, Sf. Ludovic". A avut ca teme de cercetare: negustorii, bancherii, universitarii, intelectualii, comunitățile mici și aspecte ale credințelor religioase. În "Pentru alt Ev Mediu" a studiat permanențele, istoria culturii, mentalitățile
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
folosesc până în prezent. Cinematograful de animație a evoluat cultivându-și deosebirile față de cinematograful „viu”, dezvoltând tehnici din ce în ce mai îndrăznețe. Apelând la mijloace minimaliste și la materiale banale (ace de gămălie, plastilină, nisip, cărbune), animatorii reușesc să construiască lumi mirifice, să reprezinte imaginarul și fantasticul mai eficient decât o face filmul cu actori. După cum am precizat mai sus majoritatea principiilor animației au fost descoperite in primele decenii ale secolului XX. Ele sunt aplicate încă și în ziua de astăzi în aproape toate tehnicile
Animație () [Corola-website/Science/303780_a_305109]
-
cinstea eroului său preferat. Pornind de la locul nașterii comun - Tikrit, Saddam Hussein a încercat să traseze cât mai multe similitudini între eroul kurd și propria persoană, chipurile lor apărând alături pe timbrele și bancnotele vremii. Saladin apare menționat și în imaginarul și literatura europeană ca fiind cavalerul medieval prin excelență, fiind literaturizat în romanul "The Talisman" al lui Sir Walter Scott publicat în 1825. Minbar-u lui Saladin a fost un monument de arhitectură și design islamic de o mare importanță estetică
Saladin () [Corola-website/Science/304130_a_305459]
-
care făcea parte din cercul de prieteni ai lui Isus. "Evanghelia după Filip" și "Evanghelia Mariei" o identifică pe Maria Magdalena drept discipolul iubit de Isus, o posibilitate care a fost analizată de Esther de Boer și făcută faimoasă în imaginarul roman "Codul lui Da Vinci". În sfârșit, câțiva autori, cum ar fi Loisy, Bultmann și Hans-Martin Schenke, văd „discipolul cel iubit” drept o creație pur simbolică, un pseudonim idealizat pentru grupul de autori ai evangheliei. Cercetătoarea gnosticismului Elaine Pagels merge
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]