7,158 matches
-
propusă de Comitetul Salvării Publice și adoptată la 10 iunie 1794, a mers chiar mai departe în instaurarea unui control strict al Tribunalului Revoluționar și mai ales al Comitetelor Salvării Publice și Siguranței Generale. Legea enumera mai multe forme de inamici publici, prevedea obligativitatea denunțului și limita cu severitate căile de recurs disponibile celor acuzați. Pedeapsa pentru toate infracțiunile prevăzute în Legea din 22 Prairal era moartea. De la inițierea acestei legi până la căderea lui Robespierre pe 27 iulie, au fost condamnate
Comitetul Salvării Publice () [Corola-website/Science/337631_a_338960]
-
și Olanda și Luxemburgul luaseră decizia respectării unei stricte neutralități, de aceea le fusese imposibil francezilor să pregătească poziții defensive corespunzătoare pe teritoriile acestor țări. De aceea, Corpurile de Cavalerie a primit misiunea executării unei acțiuni de întârziere a înaintății inamicului undeva în regiunea dintre Gembloux și Maastricht (în cel mai probabilă zonă de traversare a canalului Albert, în punctul de joncțiune a canalului cu râul Meuse). Aceste lupte de întârziere ar fi trebuit să îi împiedice pe germani să ajungă
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
respingă o tentativă de traversare a râului la Maastricht, să desfășoare o bătălie de manevră sau, ca o ultimă alternativă, să reziste pe o linie defensivă imporovizată. El avea libertatea să aleagă oricare dintre cele trei alternative, cu condiția ca inamicul să fie ținut la distanță de Gembloux pentru o perioadă de timp suficient de lungă. Prioux a decis să lase toate opțiunile deschise și să acționeze funcție de evoluția situației de pe front. Planul german pentru acest sector de front prevedea un
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
să se descentralizeze comanda trupelor. Divizia trebuia să plaseze o forță interarme pe fiecare flanc al zonei posibile de străpungere. După aceea, comandantul trebuia să mute artileria și rezervele pentru asigurarea unei linii continui de foc. În cazul în care inamicul ataca puternic de-a lungul întregului front, divizia trebuia să execute o manevră de retragere. Manualul adăuga că Divizia mecanizată putea să se retragă pe un front de maxim 10-15 km în teren obișnuit. În cazul în care frontul care
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
o manevră de retragere. Manualul adăuga că Divizia mecanizată putea să se retragă pe un front de maxim 10-15 km în teren obișnuit. În cazul în care frontul care trebuia acoperit depășea această limită, sau dacă obstacolele antitanc lipseau, sau inamicul avea o superioritate numerică și tehinică zdrobitoare, era autorizată efectuarea unei retrageri mai ample. Doctrina militară franceză sublinia că în cazul unui front foarte larg în câmp deschis împotriva unor forțe blindate inamice concentrate, DLM trebuia să renunțe la defensiva
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
motorizată, sprijinită de un număr mic de tancuri și piese de artilerie. Flancul stâng al francezilor făcea joncțiunea cu unitățile de tancuri unșoare ale britanicilor și cu unele dintre unitățile de tancuri ușoare ale belginilor, care luptau pentru încetinirea înaintării inamicului pe direcția St. Trond-Tirlemont. Carele blindate germane, sprijinite de inflitrările de infanteriei, au tatonat în după amiaza acestei zile frontul france în zona Tirlemont. Ca răspuns, Corpul francez de cavalerie a hotărât ca un escadron de tancuri și un grup
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
suferit pierderi importante, printre cei căzuți la datorie fiind și comandantul blindatelor. Planul germanilor era să blocheze mișcările francezilor prin focul tancurilor medii aflate în poziții pregătite din timp în vreme ce tancurile ușoare trebuiau să execute o manevră de învăluire a inamicului. Principalele forțe franceze s-au retras spre Medorp. Încercuirea Batalionului al 2-lea cuirasieri a fost spartă de un contraatac al 2DLM. Tancurile SOMUA S35 au străpuns liniile germane, iar unitățile franceze au ieșit din înceurcuire, suferind pierderi grele în timpul
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
-a mecanizată a fost plasată la sud de direcția atacului planificat de Hoepner. În primele ore ale dimineții, 2e Division Légère Mécanique a trimis 30 de tancuri SOMUA S-35 de la Mehaigne pe aliniamentul Merdorp-Crehen ca să ușureze presiunea exercitată de inamic asupra 3e Division Légère Mécanique. Înaintarea tancurilor franceze a fost respinsă de germani cu focul combinat al blindatelor și artileriei antitanc. Pierderile franceze au fost foarte mari. Generalul Bougrain, comandantul Diviziei a 2-a mecanizată, a descoperit că inamicul a
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
de inamic asupra 3e Division Légère Mécanique. Înaintarea tancurilor franceze a fost respinsă de germani cu focul combinat al blindatelor și artileriei antitanc. Pierderile franceze au fost foarte mari. Generalul Bougrain, comandantul Diviziei a 2-a mecanizată, a descoperit că inamicul a reușit să se infiltreze peste râul Moha și Wanze, la nord de Huy. Aceste atacuri amenințau să izoleze de restul trupelor aliate marea garnizoană belgiană de la Huy. Bougrain a folosit blindatele din rezervă într-o încercare de remediere a
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
nu mai dispunea de rezerve pe care să le folosească pentru respingerea noii amenințării. Dragonii lui Bougrain și infanteria motorizată erau plasați într-o serie de puncte întărite izolate și erau datorită acestui fapt vulnerabil la acțiunile de infiltrare ale inamicului. Bougraini- a refuzat pe belginii din Corpul III, care se retrăgeau prin zonă dinspre Liege, și care s-au oferit să umple breșele din frontul francez de pe râul Mehaigne. Neglijarea doctrinei militare franceze în cazul organizării defensive și tolerarea de către
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
orașul, au capturat cel puțin patru tancuri și au luat aproximativ 400 de prizonieri. Diviziile mecanizate franceze (2 și 3) au început în aceste condiții retragerea generală spre ves. Tancurile germane, care nu aveau motive să se teamă de contraatacurile inamicului pe flancuri, au început o înaintare rapidă, distrugând până seara toate grupările inamice rămase în urmă. Brigada a 3-a Panzer a raportat la sfârșitul zilei distrugerea a 54 de tancuri inamice, 36 de către Regimentul al 5-lea și restul
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
Înaintarea Diviziei a 3-a Panzer a fost oprită la un moment dat pe linia defensivă a Diviziei a 2-a mecanizată franceză. Îndârjirea cu care francezii și-au apărat pozițiile i-au făcut pe comandanții germani să creadă că inamicii dispuneau de mai multe tancuri decât se estimase și că aceștia se pregăteau să declanșeze un contraatac masiv. De fapt, francezii răspundeau atacurile doar cu unitățile din ariergardă. După ce în timpul zilei amble tabere au suferit pierderi materiale însemante, odată cu venirea
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
de a-i conduce într-un atac antigerman din spatele frontului, Bebel și Liebknecht au fost arestați pentru înaltă trădare, dar urmărirea penală nu a mai fost realizată din lipsă de probe. Nedorind eliberarea unor adversari importanți ai efortului de război, inamicii lor i-au acuzat în 1872 pe Bebel și Liebknecht de propovăduire a unor doctrine periculoase și de complot împotriva statului. Cei doi au fost condamnați la doi ani de "Festungshaft" (încarcerare într-o cetate), care a avut loc în
August Bebel () [Corola-website/Science/337685_a_339014]
-
România, Ungaria, Cehoslovacia și Austria), a traversat prin lupte grele circa 20 de masivi muntoși, a forțat 12 cursuri mari de apă și a eliberat peste 3.821 de localități, dintre care 53 de mari orașe. Ostașii români au provocat inamicului pierderi echivalând cu 15 divizii. Prin Convenția de Armistițiu din septembrie 1944 și, mai târziu, prin Tratatul de Pace de la Paris din anii 1946-1947, României i s-au impus condiții grele de natură politică, economică și militară din partea marilor puteri
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
supremației Constituției, si poate aduce atingere independenței și inamovibilității judecătorilor Curții, care sunt garantate constituțional." "Ne îngrijorează extrem de mult faptul că se inoculează tot mai des cetățenilor ideea că, prin deciziile pe care le pronunța, Curtea Constituțională ar deveni un inamic al luptei împotriva corupției, un inamic al cetățenilor. Aceste precedente pot fi catastrofale pe termen lung, pentru că dinamitează încrederea publicului într-o instituție fundamentală într-un stat democratic, ultimul bastion împotriva încălcărilor Constituției. În fiecare stat în care s-a
UNJR cere Laurei Codruța Kovesi să înceteze "presiunile" asupra CCR by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101080_a_102372]
-
independenței și inamovibilității judecătorilor Curții, care sunt garantate constituțional." "Ne îngrijorează extrem de mult faptul că se inoculează tot mai des cetățenilor ideea că, prin deciziile pe care le pronunța, Curtea Constituțională ar deveni un inamic al luptei împotriva corupției, un inamic al cetățenilor. Aceste precedente pot fi catastrofale pe termen lung, pentru că dinamitează încrederea publicului într-o instituție fundamentală într-un stat democratic, ultimul bastion împotriva încălcărilor Constituției. În fiecare stat în care s-a încercat încălcarea statului de drept, prima
UNJR cere Laurei Codruța Kovesi să înceteze "presiunile" asupra CCR by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101080_a_102372]
-
națiuni. În fapt, acest tip de voluntariat a fost o expresie a voinței politice și militare a unor forțe ale națiunilor discriminate - doritoare de a se implica sub această formă în cadrul trupelor propriei națiuni, sau prin dezertare și trecere la inamic - alături de trupele fostului adversar, în lupta împotriva armatelor în care se aflau concentrați membrii națiunilor dominante. Apărute într-o perioadă nepropice statului român, aceste corpuri ale voluntarilor români din Ardeal, Banat și Bucovina au avut un rol foarte important în
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
periculoși pentru Rusia bolșevică - aflată într-o stare de război cu Regatul României. Aceștia nu se mai puteau întoarce nici pe teritoriul Imperiului Austro-Ungar, unde erau considerați sperjuri și trădători, iar România în urma semnării Păcii de la Buftea ajunsese sub dominația inamicului. În marea lor majoritate, voluntarii înrolați la Darnița - deghizați în militari ruși, au fost redislocați spre Chișinău și de acolo au trecut totuși în România. Încetul cu încetul, individual sau în cete mici, un număr de aproximativ 2.000 de
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
toate radiotelemetrele, și alte tipuri de radare, fabricate în fosta URSS și Rusia. Interogatorul nu poate funcționa independent ci în corelație cu instalația care-i poate da răspunsul. Pentru determinarea apatenenței de stat a mijloacelor aeriene adică mijloc ”amic” sau ”inamic” funcționează următoarele instalații: Emițătorul interogatorului lucrează în impulsuri cu aceeași frecvență de repetiție cu a radarului. Când fasciculul radarului (prin observarea circulară a spațiului aerian) se apropie de mijlocul aerian de zbor care trebuie ”intrebat” se comandă manual emisia interogatorului
NRZ radar () [Corola-website/Science/336299_a_337628]
-
cursul Someșului Mare, ulterior răsfrânt spre Târgu Mureș - astfel încât să urmeze cursul Mureșului până la vărsarea în Tisa, a fost consemnat la 13 noiembrie 1918 la Belgrad printr-o Convenție militară de armistițiu. Deoarece România semnase anterior o pace separată cu inamicul, fiind considerată astfel un stat necombatant, n-a fost invitată la semnarea respectivei Convenții și nici nu i s-a cerut părerea în ceea ce privește prevederile ei. Românii nu s-au împăcat însă niciodată cu unele prevederi ale acestui act, mai ales
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
fost evacuați forțat din zonele pe care le cuceriseră americani - niciunui civil nu i s-a permis să rămână în spatele frontului aliat. Succesul americanilor în oraș nu s-a măsura prin rapiditatea înaintării, ci prin numărul de case capturate de la inamic. În timpul luptelor din Aachen, artileria americană a fost folosită pentru distrugerea prin foc direct clădirile cu ziduri foarte groase din orașul vechi. Obuzierele Loviturile obuzierului au creat culoare de trecere care au permis infanteriștilor să înainteze de la o clădire la
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
să se deplaseze pe străzile orașului, unde ar fi fost țintele focului inamic. Înaintarea tancurilor americane Sherman a fost oprită în intersecțiile orașului, unde au căzut pradă tirului tunurilor antitanc germane bine camuflate. Pentru ca să evită să mai fie distruse de inamic, tancurile și celelalte vehicule blindate au continuat înaintarea cu mare grijă, deseori distrugând cu foc direct clădirile care puteau adăposti tunuri antitanc. În paralel, infanteria americană a verificat fiecare clădire, pentru ca să anihileze orice cuib de rezistență inamică. În timp ce aviația aliată
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
prin escrocherii și învârteli. Ambii sunt însă la fel de necinstiți: Vesbianu face afaceri ilegale cu proviziile destinate frontului sau populației, în timp ce Vardaru își vinde grâul nemților, deși știe că România urmează să declare război Germaniei, iar grâul său va alimenta trupele inamicului. Vânzarea trebuie să rămână secretă, pentru a nu compromite numele vânzătorului, prin urmare plata se face direct și nu prin bancă. "„Preferăm piața direct, nu prin bancă... E mai primitiv și mai puțin elegant, aproape preistoric, dar e mai discret
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
mii de evrei, polonezi și alții în . O altă organizație lituaniană implicată în Holocaust a fost Garda Muncii. Mulți susținători lituanieni ai politicilor naziste proveneau din organizația fascistă . În ansamblu, administrația lituaniană naționalistă era interesată de lichidarea evreilor, percepuți ca inamic și potențiali rivali ai etnicilor lituanieni și astfel, nu numai că nu s-a opus politicilor naziste de Holocaust, dar le-au și adoptat și le-au îmbrățișat. O combinație de factori servește drept explicație pentru participarea unor lituanieni la
Holocaustul în Lituania () [Corola-website/Science/336669_a_337998]
-
ce venea de la Moscova, „leopardul rus nu și-a schimbat năravul”. Căderea orașului Kars pe 25 aprilie 1918 a returnat Turciei ultima cucerire a Rusiei prin Tratatul de la Berlin (1878) și Turcia Otomană a revenit la frontierele din 1877 cu inamicul rus. În octombrie 1918, totuși, britanicii au spulberat ambele armatele otomane cu care au luptat, iar armistițiul impus Turciei de către britanici la Mudros (30 octombrie 1918) a obligat armata otomană să părăsească Transcaucazia. Înfrângerea armatei otomane era definitivă, iar Talaat
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]