8,110 matches
-
presupune "pliere " pe natura particulară a textului, iar un adevăr spitzerian spune că fiecare text conține secretul alcătuirii lui141, iar, pe de altă parte, pentru a pune în evidență "valențele hermeneutice ale acestui tip de relație cu literatura pe care modernitatea l-a rafinat în consonanță cu însuși procesul de rafinare a semiozei literare". O intenție importantă a scriitoarei este dezvoltarea unei relații vii, creatoare, a stilisticii cu textul, dar și cu problemele teoretice ale receptării, precum și racordarea ei la semiotică
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
măști, dar utilizând scenarii de mim și coregrafie, acompaniate de anumite melodii străvechi, aproape uitate în zilele noastre" este să producă "întoarceri, regresii cosmice, antievoluționiste"; cu cât spectacolul folosește mai multe elemente și recuzite de tip arhaic, detașându-se de modernitate și de progres, cu atât anamneza este mai profundă 702. Interpretării hegeliene că în fiecare eveniment se manifestă Spiritul Universal, Ieronim îi răspunde că "asta nu înseamnă că trebuie doar să-l înțelegem și să-l justificăm", ci "să mergem
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Locum refrigerii", în Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1992, 2003, p. 93.) Bibliografie Alexandrescu, Sorin, Dialectica fantasticului. Studiu introductiv la Eliade, Mircea. La țigănci și alte povestiri, Editura pentru Literatură, Bucuresti, 1969, p. XXXVIII- XXXIX. Alexandrescu, Sorin, Privind înapoi, modernitatea, Editura Univers, București, 1999. Anghel, Petre, "Lângă Curtea lui Dionis", în Caiete critice, nr. 1-2/1988, Viața Românească, pp. 108-111. Barthes, Roland, Gradul zero al scriiturii urmat de Noi eseuri critice, traducere din franceză de Alex. Cistelecan, Editura Cartier, 2006
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
-i "istorie" și de propriul destin mai bine decât prin studierea (inteligentă) a religiilor." (Mircea Eliade, Europa, Asia, America... Corespondență, vol. III, R-Z, îngrijirea ediției și indice de Mircea Handoca, București, Humanitas, 2004, pp. 266-267.) 74 Sorin Alexandrescu, Privind înapoi, modernitatea, Editura Univers, București, 1999, p. 234. 75 Florin Țurcanu, op. cit., pp. 513-514. 76 Ibidem, pp. 475-476; 514. 77 Mircea Eliade, Fragment autobiografic, în Caete de dor. Metafizică și poezie, vol. III, nr. 7/ iulie 1953 și nr. 8/1954, Editura
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fi abordată cu logica clasică. De aceea, a construit această logică mai subtilă, logica terțului inclus, pe care Basarab Nicolescu o consideră acum drept "logică a complexității însăși și chiar, poate, logica sa privilegiată..."646. Logica terțului inclus și transdisciplinaritatea Modernitatea a generat în cunoaștere un adevărat big bang disciplinar, o fragmentare extraordinară a cercetării, construită pe ideea specializării. Comentând acest fapt al specializării excesive, Basarab Nicolescu afirmă: "Un Pico de la Mirandola este de neconceput în epoca noastră. Chiar și unui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acuzele scepticismului 823. Miza criticii sale este depășirea celor două poziții filosofice extreme care se înfruntă la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul celui următor, modernismul și postmodernismul. "În pragul secolului al XXI-lea, asistăm la lupta dintre titanii modernității și opozanții lor postmoderniști. Pledoaria modernității pentru unitatea cunoașterii, fundamentată pe logica identității, este confruntată cu o filosofie a diferenței care impune pluralitatea și incomensurabilitatea în locul identității și al universalității"824. Ideea de "raționalitate transversală" este o propunere prin care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este depășirea celor două poziții filosofice extreme care se înfruntă la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul celui următor, modernismul și postmodernismul. "În pragul secolului al XXI-lea, asistăm la lupta dintre titanii modernității și opozanții lor postmoderniști. Pledoaria modernității pentru unitatea cunoașterii, fundamentată pe logica identității, este confruntată cu o filosofie a diferenței care impune pluralitatea și incomensurabilitatea în locul identității și al universalității"824. Ideea de "raționalitate transversală" este o propunere prin care filosoful american crede că se poate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
incomensurabilitatea în locul identității și al universalității"824. Ideea de "raționalitate transversală" este o propunere prin care filosoful american crede că se poate trece dincolo de antinomiile ce marchează această confruntare: identitate și diferență, universalitate și particularitate, comensurabilitate și incomensurabilitate. "Situată între modernitate și postmodernitate, trecând printre Scylla universalismului hegemonic și anistoric și Carybda lipsei de legitate, a particularismului radical și istoricismului nervos, rațiunea transversală se înscrie în cursa înțelegerii practicilor configurative și a formelor de viață în care se află cuprinsă moștenirea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
centenarul Lucian Blaga 828, Schrag descoperă similarități între noțiunea sa de "raționalitate transversală" și conceptul blagian al "antinomiei tranfigurate". Cu această ocazie, el reia problema situației filosofiei la sfârșitul secolului al XX-lea, zugrăvind tabloul complex al înfruntării dintre tradiția modernității și forțele contrare ale postmodernității. Concluzia sa este că cerințele timpului solicită o "reconsiderare a resurselor rațiunii", în scopul găsirii unui "nou mod de a gândi" care să depășească această situație antinomică 829. El vede în conceptul de antinomie transfigurată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se află filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea, confruntată cu antinomia dintre cele două perspective culturale și filosofice de care vorbeam. "Prin noțiunea noastră de raționalism transversal cum comunicare, suntem în măsură să facem diferența dintre logosul universal al modernității și antilogosul postmodernității, folosind resursele unei rațiuni extinse, ce poate să acopere diferențele de credințe și perspective, convergând totodată cu acestea, fără a atinge coincidența până la identitate. De aceea, am descoperit cu emoție filosofică asemănarea de familie dintre noțiunea noastră
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cercetare și dezvoltare, apariția unor noi mișcări sociale, unele de tip protestatar, orientate spre alte valori decât cele tradiționale, și, drept urmare, reconsiderarea discursului politic și punerea în discuție a priorităților, în fine, o nouă ambianță culturală, caracterizată atât prin depășirea modernității în direcția unei diversități post-moderne, cât și prin recuperarea unor teme și atitudini ieșite din uzul cotidian, așa cum ar fi reconsiderarea atitudinii față de natură într-un topos al sensibilității și emotivității. Toți acești factori fuzionează într-un amestec ce atinge
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
tehnicizate, industrializate, birocratizate și contrastează puternic cu ideologia dominantă a unui progres manifestat prin luarea în posesie de către civilizația umană, prin mijloace tehnologice, a întregii planete. Raționamentul dominant al ideologiei progresului tehnologic este o continuare a celui conturat la începuturile modernității, o dată cu dezvoltarea științei moderne, a aplicațiilor ei tehnologice și a descopreririlor geografice. Omul, în general, este cuceritorul naturii, iar omul occidental, ca un caz special, oarecum privilegiat, cucerește și exploatează. Într-un fel, aceasta este ideologia conchistadorilor, a lui Cortés
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
tuturor acestor opoziții ierarhice care structurează relațiile de putere. În cele din urmă putem vorbi despre un nou mod de gândire științifică ce le este propriu științelor vieții și ale mediului. De asemenea, gândirea post- modernă revendică depășirea bipolarităților specifice modernității de inspirație cartesiană, ceea ce poate duce la interogații filosofice specifice depășirii cadrului conceptual și supozițional tradițional. În fine, în conexiune cu alte direcții de cercetare, etica mediului are legătură cu alte proiecte critice cu conținut politic, precum cel referitor la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sau pe cale de dispariție. Asemănător, și esteticienii vor admite că raritatea unei opere de artă îi sporește valoarea. În fine, filosofii au pus în discuție în diverse contexte distincția dintre natură și cultură. Putem să invocăm chiar o tradiție a modernității care a dus la întărirea acestei dihotomii, temă asupra căreia voi reveni pe parcursul acestei lucrări, precum și despre posibilitatea principială a constituirii unei estetici a peisajului, în care să conceptualizăm ideea de frumusețe a naturii și să accentuăm astfel rolul mediului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
eterogene, o știință transdisciplinară 99. Morin vorbește în sens maximal despre o gândire ecologizată, chiar despre o nouă paradigmă de gândire. Prin paradigmă majoră de gândire înțelegem relațiile logice dintre conceptele cheie care influențează teoriile și discursul. Paradigma tradițională a modernității din perioada secolelor șaptesprezece și douăzeci separa disjunctiv subiectul și obiectul, filosofia și știința, lăsa filosofiei spiritul și libertatea, iar științei materia și determinismul. Aceeași paradigmă disjunge între noțiunea de autonomie și noțiunea de dependență. Autonomia nu are nici o validitate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fără să țină seama de forma lor, se lasă în voia imaginației și a unei rațiuni unite cu ea fără un scop determinat [...]"167. Dacă înțelegem astfel subiectivitatea umană și dăm valorilor estetice un înțeles relațional, ceea ce îi este propriu modernității, atunci devine firească întrebarea cu privire la posibilitatea trecerii de la experiențe estetice la o apreciere etică a naturii. Mai mult chiar, poate fi chestionat însuși faptul dacă natura poate fi obiect al aprecierii estetice. Despre acest aspect al problemei demarcației am discutat
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fenomenele acesteia. Prigogine și Stengers 173, pornind de la o evaluare a relației dintre om și natură, formulează ipoteza existența unei vechi alianțe între omul primitiv și natură, distrusă de științe și tehnologie, așa cum au fost acestea înțelese în special de modernitate, dar pe care o putem reface sub forma unei noi alianțe în care științele nu mai au rolul unui instrument de dominație. Potrivit celor doi autori, vechea alianță dintre om și natură presupunea o anumită reciprocitate între cele două părți
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de către om a poziției sale de stăpân. Omul care stăpânește natura în ierarhia Dumnezeu-om-natură va domina natura sau își va asuma anumite responsabilități și va acționa cu precauție asupra naturii? O interpretare majoritară este aceea că religia creștină, umanismul și modernitatea au accentuat viziunea antropocentrică și au întărit poziția de dominator a omului în raport cu natura, chiar dacă, în unele cazuri, se recunoaște că natura este un dar de la Dumnezeu. Modernitatea duce la o atitudine pozitivistă care accentuează dominanța tehnologică a omului asupra
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
asupra naturii? O interpretare majoritară este aceea că religia creștină, umanismul și modernitatea au accentuat viziunea antropocentrică și au întărit poziția de dominator a omului în raport cu natura, chiar dacă, în unele cazuri, se recunoaște că natura este un dar de la Dumnezeu. Modernitatea duce la o atitudine pozitivistă care accentuează dominanța tehnologică a omului asupra naturii, deși reacția romantică va contrapune acestei tendințe ideea că natura trebuie păstrată așa cum a fost creată, cu toate speciile și peisajele ei. Apariția așa-numitei "crize ecologice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care a accentuat aspectele de dominanță tehnică asupra naturii. În ultimele decenii însă, însuși creștinismul s-a deschis spre interpretări și lecturi care caută să justifice că religiei creștine îi este proprie o altă raportare la natură și că antropocentrismul modernității nu este în mod nemijlocit de inspirație creștină, ci ține, mai degrabă, de o etapă în evoluția culturii europene. De altfel, reprezentanții bisericii s-au alăturat societății civile în lupta împotriva poluării și militează pentru păstrarea unui mediu curat. Ilustrativă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unor asemenea interogații sau, în cazul în care ele erau enunțate, erau expediate îndată ca o problemă reziduală 209. Gândirea modernă restrânge noțiunea de drepturi naturale la umanitate și consideră ilegitimă orice încercare de extindere. De fapt, presupozițiile filosofice ale modernității acționează asemenea unor constrângeri care fac imposibilă conceperea unei alternative la punctul de vedere dominant. Printre cei dintâi care exprimă explicit această poziție teoretică specifică modernității se află David Hume. Acesta pune în discuție posibilitatea includerii altor creaturi, în principal
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
la umanitate și consideră ilegitimă orice încercare de extindere. De fapt, presupozițiile filosofice ale modernității acționează asemenea unor constrângeri care fac imposibilă conceperea unei alternative la punctul de vedere dominant. Printre cei dintâi care exprimă explicit această poziție teoretică specifică modernității se află David Hume. Acesta pune în discuție posibilitatea includerii altor creaturi, în principal a animalelor, în sfera drepturilor naturale. Redau in extenso următorul fragment relevant pentru o asemenea perspectivă filosofică: "Să presupunem că există o specie de creaturi asemănătoare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ca valabilă cerința pentru anumite drepturi, dar susține necesitatea întemeierii ei. Rezultă că un asemenea demers întemeietor este necesar și în cazul unei discuții despre drepturile animalelor. O depășire a acestui blocaj teoretic generat de dominanța presupozițiilor filosofice tradiționale, specifice modernității, este realizată de către Tom Regan 216. Acesta face observația că, în general, toți filosofii acceptă că modul în care tratăm animalele este supus unor constrângeri și că suntem răspunzători de răul făcut, fără însă a face apel la ideea de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de resurse pentru dezvoltare. 4. Ecologia profundă și etica grijii Paradigma ecologiei profunde s-a constituit în anii 1970 prin proiectul inițiat de Arne Naess 265. Este cel mai radical proiect filosofic de reconsiderare a atitudinii față de natură în raport cu tradiția modernității. Desigur, consecințele sunt profunde și la nivelul managementului de mediu. În reconstrucția pe care o ofer încep cu o aplicație asupra unei teme literare ce exprimă atitudinea romantică față de natură deoarece consider că romantismul reprezintă un precedent care prefigurează o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
diferită și supraadăugată celei create înseamnă a acționa împotriva lui Dumnezeu. Invențiile tehnice, mecanice în primul rând, precum morile de apă și de vânt, sunt un adulter, în termenii lui Heidegger. Gândirea europeană modernă parcurge astfel drumul de la asumarea presupozițiilor modernității la depășirea lor critică în cadrul unei concepții care se deschide spre o nouă abordare și înțelegere a naturii. Cum se va constitui această nouă perspectivă în cadrul ecologiei profunde voi discuta în capitolul următor. 4.2. Metafizica "ecologiei profunde" Teoreticienii mediului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]