7,370 matches
-
ale istoriei personale, ale experiențelor trăite. Noroi Noroiul reia în parte valorile de fertilitate și creativitate atribuite pământului (vezi cuvântul respectiv). Dar adaugă la această interpretare pozitivă și noțiunile de degradare și impuritate. În vis, exprimă adesea pulsiunile percepute ca murdare sau amenințătoare, adică poluția fizică, afectivă sau psihică. Din acest punct de vedere, este asociat cu excrementele (vezi acest cuvânt). Lumânare, făclie, sfeșnic La fel ca toate sursele de lumină, lumânarea simbolizează adevărul și cunoașterea. Deoarece trimfă asupra tenebrelor, exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Spre deosebire de gheață, simbolistica zăpezii este mai degrabă pozitivă. Mai mult decât răceala, evocă puritatea, inocența și candoarea. Aceste noțiuni sunt puse în valoare în imaginea Albei-ca-Zăpada, care în basm este personajul pozitiv, opus mamei vitrege, personajul negativ. Totuși, imediat ce devine murdară, zăpada își pierde calitatea și exprimă pierderea purității originare, ce poate merge până la coruperea sufletului. Eroismul Albei-ca-Zăpada este tocmai acela de a rămâne pură, în ciuda tuturor încercărilor ce îi ies în cale. Misiunea celui ce visează ar putea fi aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o situație neașteptată, la un act de bravură sau din cauza unui comportament neobișnuit); - ficatul este sediul emoțiilor, mai ales al furiei și al angoasei; - rinichii exprimă căutarea purificării; - intestinele sunt legate de excremente (vezi acest cuvânt) și de expulzarea materiilor murdare și poluante; sunt de asemenea asociate cu curajul. A coase Prin asamblarea bucăților de stofă, cusutul este echivalentul simbolic al unirii. În vis, această activitate dezvăluie nevoia de armonizare, dar și de reparare. Unele legături s-au rupt ori s-
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
manifestă mârșăvia scopurilor și a intențiilor. Mai este și semnul maturității și al experienței, ce îi înlătură ființei inocența primordială. Pe de altă parte, culoarea maro este asociată cu pământul, cu noroiul, cu excrementele (vezi cuvintele respective), deci cu materiile murdare, ceea ce confirmă opoziția blond-puritate/brun-impuritate. În vis, brunul evocă: - în sens pozitiv, munca de creație (pământ) și dezvoltarea fizică și psihică (părul își pierde culoarea blondă din copilărie și se închide odată cu vârsta); - în sens negativ, teama de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
vis, brunul evocă: - în sens pozitiv, munca de creație (pământ) și dezvoltarea fizică și psihică (părul își pierde culoarea blondă din copilărie și se închide odată cu vârsta); - în sens negativ, teama de a fi murdărit, vinovăția, pulsiunile percepute ca fiind murdare și reprobabile. Gri Griul, în scenariul oniric, semnifică adesea rătăcirea. Exprimă și nuanța, măsura justă, precum și compromisul. Dar evocă și lumina voalată, întunecată, tenebroasă. Cuprinde ceea ce este între zi, înțelegere, soluții, și noapte, neînțelegere, îndoială. Galben Galbenul exprimă în vis
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
umilințe, care nu făceau decât să prevestească, pentru cei mai mulți, sfârșitul inevitabil. Astfel, o anchetă oficială, din 1 octombrie 1942, arată situația din județul Berezovka. “Starea sanitară a populației era deplorabilă. Nicio măsură de igienă; populația civilă plină de paraziți și murdară. Casele, atât la interior, cât și la exterior - nevăruite. Curțile și grajdurile, pline de bălegar. Latrine aproape inexistente, mai în toate camerele”. “Fântanele, din care se lua apă de baut, erau complet neîngrijite, nu aveau găleți, iar împrejurul lor bălți
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
seama cam târziu că au în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani 1. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu se armonizau cu abstracul concept românesc al esteticii în Transnistria: nu numai că erau murdari, infestați de păduchi răspânditori de tifos, îmbrăcați în zdrențe, dar și furau, refuzau să muncească, vorbeau aceeași limbă româna ca “stăpânii” lor și era imposibil să-i izolezi de restul populației. Alături de moarte “naturală” și execuții pe alocuri, administrația se
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
umilințe, care nu făceau decât să prevestească, pentru cei mai mulți, sfârșitul inevitabil. Astfel, o anchetă oficială, din 1 octombrie 1942, arată situația din județul Berezovka. “Starea sanitară a populației era deplorabilă. Nicio măsură de igienă; populația civilă plină de paraziți și murdară. Casele, atât la interior, cât și la exterior - nevăruite. Curțile și grajdurile, pline de bălegar. Latrine aproape inexistente, mai în toate camerele”. “Fântanele, din care se lua apă de baut, erau complet neîngrijite, nu aveau găleți, iar împrejurul lor bălți
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
dat seama cam târziu că au în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu se armonizau cu abstracul concept românesc al esteticii în Transnistria: nu numai că erau murdari, infestați de păduchi răspânditori de tifos, îmbrăcați în zdrențe, dar și furau, refuzau să muncească, vorbeau aceeași limbă româna ca “stăpânii” lor și era imposibil să-i izolezi de restul populației. Alături de moarte “naturală” și execuții pe alocuri, administrația se
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
mai întîi la inventarul parcă nesfîrșit al tarelor morale ce guvernează ființele infernale: "Gore Pirgu era o lichea fără seamăn și fără pereche... soitar obraznic [...]. Acest Chimiță avea un suflet de hengher și de cioclu... atragere bolnavă pentru ce e murdar și putred... dorul vieții de dezmățare țigănească cu [...] cântecele fără perdea, scârboșeniile și măscările [...] primit cu brațele deschise, deși nu totdeauna pe ușa din față [...]. De școlar își duce prietenii la femei bolnave... (practica) iscodirea, defăimarea, bârfeala, zâzania, pâra, amenințarea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de putregai material și moral" (corespondență) iar O plimbare la Căldărușani îi dă prilejul să observe cu răutăcioasă bucurie că "fizionomia marginilor Bucureștilor și a satelor e foarte originală", adică "miroase a hoit și sînge stătut la soare" în timp ce satele murdare sunt locuite de bulgari și țigani; izgonit din București unde nici repausul duminical nu-i priește căci, după o noapte de petrecere, dimineața "ne oprim puțin, să aspirăm pînă-n adînc praful sănătos ridicat spre firmament de tîrnul municipal" îl regăsim
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
românești "moralitatea suferă, acțiunea păcătuiește, intriga n-are temeiuri" acceptînd doar că "toate au vervă, chiar și cînd n-au fond." Corul denigratorilor atinge punctul maxim după premiera piesei D-ale carnavalului făcîndu-se publice invectivele cele mai ordinare: "O stupiditate murdară, culeasă din locurile unde se aruncă gunoiul, [...]. Niciodată, pe o scenă din România, o piesă n-a fost primită cu mai mare indignare [...] a căzut într-un chip zdrobitor [...] scenele cele mai destrăbălate ale femeilor de mahala [...]. Ne mirăm cum
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
petrece și să știe ce fac. Doresc să afle dacă progresează, dau înapoi sau dacă doar stagnează. Un manager de secție mi-a spus odată că se simte deseori lăsat pe dinafară, ca și cum ar fi într-o sală a cazanelor murdară și întunecată, întorcând cărbunele. Compania dorește ca el să bage din ce în ce mai mult cărbune și să țină în funcțiune cazanele, dar rareori îl lasă să urce la suprafață și să afle ce se mai întâmplă. Este chiar și mai neobișnuit când
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
de la 3,6% la 7,5% la filmele românești, în vreme ce filmele aduse din URSS cunoșteau o cădere apreciabilă, de la 32,7% la 27,6%. România se derusifica, filmul românesc încă nu. Studii de caz Răsună valea (1950) sau Justiția robelor murdare N-a fost nici o problemă pentru regizorul Paul Călinescu să treacă de la România în lupta contra bolșevismului, documentar de propagandă realizat în 1942, la glorificarea lui „Stalin și poporul rus, Libertate ne-a adus”. Faptul nici nu părea prea grav
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
regia Manole Marcus, scenariu Titus Popovici, 1972) pentru a fi înlocuită cu o altă „injecție” propagandistică. Personajul Niki Goguleanu, jucat de Radu Beligan, e făcut să inducă maselor ideea că orice individ cât de cât bine îmbrăcat, „la costum”, deloc murdar de noroi, vaselină sau cărbune, e suspect, trebuie supravegheat cu atenție de oamenii muncii. Personajul Crețu, la rândul său, conturează portretul dușmanului activ și sângeros al noii orânduiri, sabotorul criminal : el este gras, viclean, alcoolic și frustrat sexual până la tentativă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
torțe la locul faptei și Ion raportează : „Așa a fost”. Nimeni nu- i pune la îndoială spusele. Nimeni nu cere vreo anchetă („Lasă ancheta, tovarășe ! N-auzi vorbele care umblă ?”). Nu apare nici un milițian, nici un medic legist, nici un procuror. Salopetele murdare țin loc de robe. Justiția muncitorească s-a înfăptuit. Alăturați în minte acestei secvențe imaginile minerilor lovind cu bâtele, pumnii și picioarele cetățeni luați de pe stradă în Piața Universității, vinovați de a purta plete, ochelari sau fustă scurtă. Și bucureștenii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
alimente. Caz cu totul izolat în societatea noastră socialistă, așa cum filmul nu uită să ne amintească : plecând de la o petrecere „tovărășească” dată de Atanasiu de ziua băiatului său, un lucrător tânăr precizează : „Am impresia că am fost pe o insulă murdară, la marginea lumii noastre. Nu-i suport pe ăștia și știu că viața noastră îi va trimite la gunoi”. Din nou, insertul propagandistic e împins până la bombastic : „Să-l fi întrebat eu pe domnul Atanasiu dacă știe ce-i aia
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
boala „simboalelor”, artificialitate narativă. Și are și o supapă, asemenea celei folosite în Directorul nostru cu decenii în urmă : chestionat dur, ca la Cadre, de Panait (Ștefan Iordache) cu ce se ocupă, Puștiul răspunde candid și pur : „Muncitor...”. Toată agitația murdară de pe ecran e produsă de funcționari, birocrați, personal TESA, în vreme ce cavalerul fără teamă și prihană face parte din nobila și intangibila frăție a clasei muncitoare. Faleze de nisip (1983) sau Arestarea nisipului Pe unul dintre pereții renovați în polistiren după
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
discurs liric succint, care sugrumă adesea pretenția de a comunica ceva, descompunându-se într-o expresie albă. Modelul bacovian reprezintă nu numai din punct de vedere tematic o referință rezonabilă: „Aici, ploaia e un drum/ Tunel/ De obraji șiroitori/ Spinări murdare/ Ies aburi din cai.../ Și mă gândesc la orașe,/ Mi le-nchipui sub apă,/ Eterne, scufundate,/ Femei cu dinți albaștri/ Încremenite-n seară”. Altfel, puncțiile succesive în corpul imaginilor pe care poemele le capturează ca într-un insectar nu reușesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]
-
Biserica părea să fie un instrument eficace prin care se încerca trecerea efectivă la limba romeilor (grecilor n.n.) care ne batjocoreau neamul și limba. Iată un exemplu aparținând lui Neofit Duco „Așa-s cei ce prostesc cu limba aceasta românească murdară și ticăloasă - dacă e permis să se numească limbă, aceea ce pretutindeni șchioapătă și nu e urmarea vreunei limbi ca având pronunțarea urâtă și producând scârbă mare" sau „De altfel a se lăuda Românii cu neamul Romanilor - pe când ei nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
politicii este însă adesea în contradicție cu sondajele. Dincolo de declarațiile de principiu, practica rezervă femeilor cel mult un rol minor sau decorativ. Pe de altă parte, femeile înseși se feresc de politică, care li se pare a fi o meserie murdară. Mai există, fără îndoială, o fidelitate mai accentuată la femei față de modelele de comportament tradițional "modeste" sau "discrete": a nu te pune în evidență, a nu spune niciodată lucruri bune despre sine în mod explicit, a-i lăsa pe alții
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
sa de precepte morale) și refuză să se întoarcă la soțul legitim lipsit de apetit, preferându-l pe cel care îi aducea bucurie carnală. Ricciardo aparținea unei alte generații, mai vetuste, pentru care concupiscența era catalogată drept „poftă destrăbălată și murdară” 873 , iar lamentațiile soțului, care nu-și mai poate aduce acasă soția, îl fac să pară și mai ridicol. Pentru Bartolomea, imaginea păcatului nu mai reprezintă ceva înspăimântător, plăcerea proprie vine pe primul loc, femeia afirmând cu dezinvoltură, pe un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
afară dezbrăcat chiar atunci când temperatura era foarte scăzută. Sensibilitatea mucoaselor diminuată. Vedere normală. Reflexul pupilelor la lumină și acomodație diminuat. Reflexele rotuliene de asemenea diminuate. Prezenta tulburări ale funcțiunilor organice, mânca tot felul de lucruri găsite pe jos, chiar lucruri murdare. Avea de asemenea tulburări sfincteriene sub formă de incontinență de urină și de materii fecale. Din partea sistemului circulator, cordul prezenta o endocardită veche (diagnostic pus și de profesor N. Tomescu), puls plin regulat. Figura adesea congestionată. În această perioadă, în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
2 cm lungime. I s-au dat imediat îngrijirile medicale necesare, iar peste 3 zile buzele plăgii păreau reunite. Dar Eminescu care avea, după cum am spus, obiceiul de a strânge de pe jos tot felul de lucruri, din care unele erau murdare și se freca cu ele pe corp și pe cap desfăcându-și pansamentul, a făcut un erizipel la nivelul plăgii, erizipel care s-a întins apoi la față, gât, membre superioare, torace, până la nivelul abdomenului. Bine îngrijit, erizipelul a început
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
omisiuni: „abuza de băuturi și făcea excese” în loc de „excese veneriene”; „Mânca cu mare poftă.”, fără a aminti vinul; lipsă paranteza („sifilitice”) după „ulcerații vechi”, lipsă paranteza „(colecționism)”; după „mânca tot felul de lucruri găsite pe jos” lipsă „chiar și cele murdare”; lipsă „Avea de asemenea tulburări sfincteriale sub formă de incontinență de urină și de materii fecale” etc., etc.. Textul este adaptat ca pentru elevi și profesori, nu poate servi de bază de discuții. Extrasul din România medicală din Biblioteca Academiei Române
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]