7,611 matches
-
lui Hagi Cănuță, om de seamă dar cam "ififliu". Acrivița are "ifose", e "zuliară", dă bărbatului "cu tifla", pe frate îl face "haple", pe soț "budala" și "capsoman". Ianulea, fiind negustor, încheie "daraveri", aduce mărfuri de la "tacsid" și din pricina cheltuielilor nebune e "scos la selemet" ca "mufluzii". Acrivița, "apilpisită", joacă "otusbir", "ghiordum", e "agiamie" la joc, casa îi e plină de musafiri cărora le dă "zumaricale", vutci. Grațiile ei verbale sunt fanariote: "Cum poftești dumneata, fos-mu, parighoria tu kosmu!" Negoiță merge
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
este Poetul, Geniul neînțeles de contemporani. Fără profunditate, Macedonski ar fi un cabotin ridicul, plin însă de o vibrație de sine adâncă el își compune o mască tragică de o extraordinară expresie. Sacerdotal, declamatoriu, cu o părere despre valoarea sa nebună, simțindu-se din esența aurului, diamantelor, eterului, divinității, poetul se extaziază de gloria eternă. Macedonski este acum prerafaelit și dantesc, adorând nu o Madonna ci propriul Geniu văzut în Empireu. El se declară împărat și joacă rolul imperial cu o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ar fi fost prețuite de Eminescu, dar ele sunt proză curată. Numai Dinu Millian, autobiografie acoperită în spiritul seriei Jacques Vingtras a lui Jules Vallès, constituie o interesantă imagine a tumultuoasei epoci (Iașul fantomatic în părăsire, suferințele de internat, tatăl nebun, mama bolnavă și alterată de lipsuri, utopiile de tinerețe). C. DOBROGEANU-GHEREA Criticii "metafizice" a lui Maiorescu încearcă a-i opune o critică naturalistă, științifică, "arătînd pricina... cea mai apropiată" a operei literare, C. Dobrogeanu-Gherea (Solomon Katz, 1855-1920). Noțiunile de rasă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin țară să împartă dreptate supușilor și e întîmpinat cu clapon cu vin, opărit cu unt, după o rețetă rămasă de la un boier al lui Mavrichie-împărat. Belșugul alimentar din curțile și hanurile Moldovei este un aspect particular al unei rodnicii nebune de țară aproape necălcată de oameni. Într-o dumbravă numită Măr-Putred (nume sugerând imensitatea roadelor) iarba nouă răzbate prin iarba veche și zimbrii se amestecă cu oi sălbatice cu treisprezece coaste. Boabele de grâu sunt grele și tari și au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu mai fii a mea...?" Artificiul este enorm. Dar în fond în acest joc de emoții grandilocvente și de mari procedee estetice, care a dat câteva poeme memorabile, stă tot interesul literar: În cinstea ta, - Cea mai frumoasă și mai nebună dintre fete, Voi scri trei ode, Trei romanțe, Trei elegii Și trei sonete. Și-n cinstea ta, - Cea mai cântată din cîte-n lume-au fost cântate, Din fiecare vers voi face Cîte-un breloc de-argint, în care Gîndirile-mi vor sta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Drăcșani, Albești, Hlipiceni, Andrieșeni, Vlădeni, Larga Jijia, transformându-se într-un balaur fioros cu sute de capete. Supărată pe tot ce întâlnește, atacă dur măturând totul în cale, cărând cu ea lemne, fân, oi, vite, pe care cu o ură nebună le ridică la suprafață, le scufundă, le izbește de malurile argiloase până le termină. Nebunia ei este de scurtă durată. După câteva zile, ca și cum ar fi conștientă și rușinată de lucrurile rele pe care le-a făcut, își ascunde sutele
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
ca toată lumea bine educată, ș-atunci aș putea suferi viderea dumitale, dar în halul acesta, o, ceriule! mă sparii!", în sfârșit, cum o caracterizează Drăgănescu, eroul piesei: "O alcătuire de toate ridiculele trecute, prezente și viitoare, o fată bătrână și nebună, care-și închipuiește că nebunește pe toți bărbații și socoate că nu-i poți zice bună-dimineața fără să-i faci o declarație de amor. Când rea și nesuferită, când simtimentală și cochetă, s-aprinde și se alintă ca o copilă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de ani(sau mai mult pentru că despre ele nu se știe nimic concret) la Institutul de Arheologie din București. Iar înverșunarea cu care îi atacați pe toți cei care vreau să vadă chipurile străbunilor gravate pe multe din ele făcîndu-i nebuni, dove- dește frica de moarte ce v-a cuprins scăfîrliile tembele. Fără să știți ce scrie pe ele, după ce v-au dat în clocot zoile din tărtăcuță, ați spus că sînt false pentru că ,,nici o piesă nu a fost găsită în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
odioasă a indoeuropenismului a fost demascată de către istoricii englezi coordonați de către Rapson E. J. prin lucrarea Cambridge history of India, At the University Press, Cambridge, apărută în anul 1922, în 8 volume, însă istoricii noștri sînt neclintiți în plăsmuirile lor nebune și criminale. Probele arheologice descoperite la Strachina - Dorohoi și Cuina Turcului, Criș, Gura Baciului, Valea Lupului, Leț, Hîrșova, Căscioarele, Crușova, Cu-cuteni, Cîrcea, Icoanele, Boian, Drăgușeni, Gorban, Gumelnița, Hamangia, Hăbă- șești, Hotărani, Ostrovu Corbului, Parța, Petrești, Rastu, Ruseștii Noi, Soroca, Tăr-tăria
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a ajuns în cîmpia Ungariei la începutul lui aprilie. După ce au distrus regatul ungar, mongolii au organizat teritoriile cucerite pentru o stăpînire de lungă durată numai că la 11 decembrie 1241 marele han Ödögai a dat colțul în urma unui chiolhan nebun. Aflînd de veste, toate trupele mongole au plecat spre Karakoum centrul lor de putere, să-și aleagă un nou șef. Așa le-a surîs ungurilor șansa de a dispărea din istorie de mîna mongolilor. O altă sursă care vorbește despre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
jerba de lumină din văzduh i-a zăpăcit pe toți. Exercițiul a fost compromis. Ofițerii mi-au cerut explicații. Unii dintre ei căutau chiar o explicație care sămi micșoreze culpa. Atât am spus: „Nu știu de ce am tras”. Mau socotit nebun. Poate că chiar eram nebun. N-am fost pedepsit în nici un fel. Faptul că n-am fost pedepsit mi-a dat mult de gândit, în favoarea ofițerilor prezenți la exercițiu. O răbufnire în iarna anului 1945, am aflat că se preconizează
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să ies. Am destulă putere. Cu unghiile și cu dinții voi roade scândurile sicriului, voi băga pământul de deasupra mea sub mine, și încet, încet, mă voi ridica la suprafață! A zis: Doamne ajută-mi! Și a început truda omului nebun. A ros din sicriu. Mai mult s-au rupt unghiile decât scândura sicriului. A sângerat dar și-a făcut loc între capac și sicriu. A tras pămînt în sicriu, și-a făcut loc în beznă, și a pornit în sus
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
unde se află 80 de alienați, afară de femei, dar nici unul în starea grozavă a lui. Capul îi este spart și umflat; nu pot însă afla de la nimeni cine-a comis această cruzime contra lui; eu cred că vr-un alt nenorocit nebun. Doctorul Șuțu mi-a declarat că umflătura este de 99 de ori mortală și că numai al sutelea poate scăpa. Eu însă rog pe D-zeu, dacă este drept, să-i curme suferințele, căci nu mai sunt de suportat.” (articol
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în suflet, pentru că Eminescu este o forță vie care trăiește permanent în conștiința noastră a tuturor. Și niciodată nu a grăit mai înțelepțește Hașdeu, decât atunci când a rezumat viața și moartea lui Eminescu cu acest epitaf clasic: „Eminescu a murit nebun, dar va trăi veșnic. Vor muri deapururi însă toți acei înțelepți cari au lăsat și vor lăsa să moară un Eminescu.”! Hașdeu lovea crud și nedrept aici pe Titu Maiorescu, dar scoțând din cauză pe marele critic rămâne perfect adevărată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de cuvinte, din care zburase pentru totdeauna ordinea și suflarea unui înțeles. Atunci am înțeles adânc sensul înfiorător al cuvintelor lui de-odinioară: „Unde-s șirurile clare din viață-mi să le spun! Ah, organele-s sfărmate și maestrul e nebun!” Și când, ostenit de acest joc de versuri sonore și pustii, figura lui îmbrăcă iarăși acea expresie de tristeță vagă umbra acelui apus dureros al conștiinții care-i dedea în momentul acela înfățișarea unui zeu învins, părăsit de puteri și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
El este printre primii care au citit finalul Satirei IV ca o mărturisire a autorului, Eminescu însuși, că a înnebunit. Poemul fusese tipărit în septembrie 1881, iar în „Convorbiri literare” versul ultim este: „Ah! organele ’s sfărmate și maestru e nebun!” în toate cele 11 ediții ale sale Titru Maiorescu păstrează aici nearticulat: „maestru” tocmai pentru a nu se da naștere la confuzii. Eminescu are, în manuscrise, chiar termenul italian: „maestro”. Este vorba de șeful de orchestră, acel „maestro” care dirijează
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Satirele descriu degradarea lumii de la cosmos la om cauza fiind că zeii s-au îmbolnăvit de omenesc; în „Luceafărul”, care urmează imediat, se stopează amestecul dintre zei și oameni iar lumea se însănătoșește. Cei care-l văd pe Eminescu însuși nebun în finalul poemului său ar trebui să citească textul cu mai mare atenție. Putem fi impresionați până la lacrimi de proza lui Vlahuță și în același timp, în același sens, înrobiți ideii că nebunia este mărturisită în operă. Riscăm, însă, ca să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a evapora mercurul prin apă minerală, să nu ajungă a se paraliza peste un timp oarecare. Să mă lăsați cu toții a-l căuta serios, măcar acum când s-a tras el din instinct la mine. De patru ani el este nebun, numai din sifilis încarnat ce este în corpul lui. Oaren-a știut toți pretinșii săi amici, de nu li-a venit în minte să-l puie în salce de a ajuns în starea de a-i pune șapte grame de mercur
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
desigur, întărirea convingerii colective că modelul este cel adevărat. Aceste mituri, povești, legături, întăresc impresia că Eminescu a fost într adevăr cel care se reverberează în ele. Dacă, de pildă, Nerva Hodoș, primul editor al poeziilor postume eminesciene, a murit nebun după ce a descâlcit scrisul manuscriselor eminesciene este tot pentru a completa și valida destinul poetului. Iar colegul și colaboratorul său, Ilarie Chendi, s-a aruncat în gol de la etajul spitalului Mărcuța gestul său continuând alte „flori” din covorul destinului. Dacă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în care sunt antrenate multe ziare și care coboară din presă în stradă? în primul rând este prima oară când se rostește și se tipărește felul bolii lui Mihai Eminescu: nebunie. Ventura arată că Macedonski este acela care-l face nebun pe Eminescu, drept pentru care se ridică împotriva lui Macedonski. Pe fondul acestei tulburări mediatice vine tatăl lui Eminescu în București, probabil și Matei este speriat de presă. De ce se procedează, însă, astfel împotriva lui Eminescu, cel care oricum era
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
optsprezece ani cînd s-a sinucis sau a murit otrăvindu-se din dorința de a se vindeca - Chatterton deja dobîndise la Bristol o adevărată faimă: era "cel care a transcris poemele lui Rowley" (Masson 1874: 29) și poetul "de geniu nebun" (Masson 1874: 78; citează "testamentul satiric" al lui Chatterton, interpretat și ca "nota de adio a unuia care avea să se sinucidă" - datată 14 aprilie 1770). Planul esențial al lui Chatterton prin care să ajungă la faimă literară și să
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
din vina ultimului meu medic: cu privire la sănătatea mea mintală, se vor pronunța medicul legist și juriul de instrucție-îmi doresc ca ei să ia aminte că cei mai desăvîrșiți maeștri ai firii omenești din Bristol mă disting prin titlul de "geniu nebun"; prin urmare, dacă voi întreprinde o acțiune nebunească, acest lucru va fi în conformitate cu toate acțiunile din viața mea, care fără excepție au avut savoarea nebuniei. Articol. - Dacă, după moartea mea, care va avea loc mîine noaptea înainte de ora opt, fiind
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
acest sens că sora lui Chatterton, care a murit în 1804, a fost internată pentru o perioadă într-un azil pentru nebuni (Wilson 1869: 304). Lord Byron a afirmat în această ordine de idei: Chatterton eu cred că a fost nebun. (apud Dix 1837: 291) Totuși, un astfel de diagnostic din partea lui Byron nu are decît puțină credibilitate, de vreme ce el însuși a declarat la un moment dat că atunci cînd scria poemul Childe Harold / Infantele Harold "au fost multe zile în
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
reflecția că aceasta i-ar fi făcut mare plăcere soacrei lui" (apud Mathews 1891: 472). Prin urmare, Byron pesemne nu s-a sinucis în cele din urmă doar pentru a face în ciudă, ceea ce nu constituie o dovadă că era nebun, așa cum nici în cazul lui Chatterton faptul că din păcate probabil s-a sinucis în cele din urmă nu constituie o dovadă că era nebun sau sănătos. Dar dacă în cazul lui Byron motivul pentru care nu s-a sinucis
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
din urmă doar pentru a face în ciudă, ceea ce nu constituie o dovadă că era nebun, așa cum nici în cazul lui Chatterton faptul că din păcate probabil s-a sinucis în cele din urmă nu constituie o dovadă că era nebun sau sănătos. Dar dacă în cazul lui Byron motivul pentru care nu s-a sinucis pare trivial (și poate și neadevărat), există relatări incredibile despre cauze cu mult mai triviale ce ar fi stat la baza unor sinucideri care au
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]