9,005 matches
-
li se părură nici barbare nici ostrogote numele eroilor naționali: Fingal, Swaran, Cuculin, Cairbar, Ossian, Oscar, Malvina, Moina, Gelosa, Agandeca... Hamlet, Macbeth, Richard, Conrad, Alfred etc.; nu se părură la gustul lor nepervertit nici mai puțin sonore, nici mai puțin nobile decât Teseii, Heraclizii și Atrizii Greciei 110. Aici se referă în mod precis la texte populate cu nume autohtone, dar bătaia e mai lungă. Pentru că ce înseamnă să ai personaje cu nume naționale? Ce efecte poate avea o epopee sau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
după eșecul revoluției, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul. Deși tratează un subiect istoric, tentativa de unificare a Țărilor Române din secolul al XVI-lea, acesta nu seamănă cu vulgatele naționaliste de la începutul secolului al XIX-lea care urmăreau reconstituirea unei origini nobile a poporului sau a patriei pe baza ideii că un trecut valoros e în măsură să legitimeze aspirațiile contemporane ale națiunii. Studiul lui Bălcescu pune problema diferit. Istoria funcționează aici nu ca un instrument de restituire a unei origini sau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
consecințele lor postume, în măsura în care lasă urme după moartea celui care le-a comis. Destinul nu poate fi gândit decât prin proiectarea unei vieți ale cărei acțiuni continuă să exercite o influență și după dispariția individului: Ce om însuflețit de gânduri nobile nu vrea să arunce - cu fapta sau cu gândul - sămânța din care să răsară desăvârșire infinită și necontenită pentru neamul său? Să samene în timp ceva nou și inexistent până la dânsul care să rămână și să devină izvor nesecat pentru
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ins, deși fără a i se pomeni numele în istorie (căci e vanitate respingătoare setea după glorie), să lase totuși în propria sa conștiință și în credința sa urme vădite că și el a existat? Ce om însuflețit de gânduri nobile nu vrea aceasta, ziceam 42. Or, perpetuarea acțiunilor, prelungirea lor în eternitate, dincolo de timpul scurt alocat fiecărei existențe individuale, nu poate fi asigurată decât în cadrul națiunii. Credința omului nobil că munca lui va dura veșnic pe acest pământ se sprijină
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vădite că și el a existat? Ce om însuflețit de gânduri nobile nu vrea aceasta, ziceam 42. Or, perpetuarea acțiunilor, prelungirea lor în eternitate, dincolo de timpul scurt alocat fiecărei existențe individuale, nu poate fi asigurată decât în cadrul națiunii. Credința omului nobil că munca lui va dura veșnic pe acest pământ se sprijină [...] pe nădejdea în durata veșnică a poporului din care el s-a dezvoltat și în caracterul propriu al acestui popor, așa precum i l-a dat legea tainică [...] Viața
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
primească niciun post public din ale statului zicând: că țara când va avea trebuință îl va găsi gata pentru serviciu. El lucrează mai bine cu condeiul cu totul independent, tinzând a răspândi prin diferitele sale scrieri ideile liberale și sentimentele nobile între confrații săi87. Privită din această perspectivă, chemarea literară se definește simplu, prin efortul exercitat continuu, ca o formă pură a activității, un soi de muncă nediferențiată transpusă în domeniul operelor. Expresia care apare la mai mulți biografi ai epocii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
noapte pentru asta. C. I.: Tatăl dumneavoastră a fost refugiat din Basarabia. S. Ț.: Nu. El originar era din România dar a fost în Basarabia, la Leova. Acolo a cumpărat o casă, 15 ha de pământ, 1 ha de vie nobilă, a avut un atelier de croitorie cu trei lucrători și vreo opt ucenici. Tata a fost croitor și a muncit enorm. La zece seara se stingea lumina iar la două dimineața se reaprindea. A fost croitor bun și a avut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ambasadele țărilor vestice și luau interviuri celor care voiau să plece. C. I.: Și ce ați făcut mai departe? S. Ț.: Băieții m-au prezentat unui hoț de buzunare din București pe nume Victor Spânu. El se ocupa cu "profesia" nobilă, iar soția lui lucra la bucătăria lagărului. Camerele erau destul de mari iar intimitatea familiilor se obținea prin niște sfori de care erau atârnate cearșafuri care separau o familie de alta. Nu prea aveau ce păzi. Victorel umbla cu buzunarele dar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și primi oaspeții care vin cu gând bun... Dacă ar fi să ne referim la unele însemnări ale călătorilor străini cu privire la ospitalitatea, la modul îndatoritor de primire a celor sosiți pe pământurile noastre, am găsit destule care să confirme tradițiile nobile ale poporului român în acest domeniu, susțin Constantin Botez și Adrian Pricop în volumul „Tradiții ale ospitalității româneștiprin hanurile Iașilor", București, 1989, p. 9. „Vechea ospeție românească este un dar sfânt de la strămoși, să-l păstrăm ca unul ce onorează
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
legalităței celei mai stricte. Trebuie dură ca să fie tare și respectată de toți. Trebuie ca în viitor fiecare cetățean fără osebire să fie aparat în onoare, avere, și viața sa. Aceste mari bunuri sunt încredințate ocrotii ei autorităților publice". Aceste nobile și patriotice cuvinte, vor fi programul administrației mele. Ele trebuie să fie programul tuturor funcționarilor atârnat de ministerul în capul căruia m-au chemat încrederea Domnului. Răspunzător către Domn și către Adunare pentru stricta pază a legilor și a liniștei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu are reguli. Are, ca orice junglă. Învinge cel mai tare. Fiindcă există o ierarhie și printre carnivore. Există carnivore mari (jeepuri și TIR-uri), din calea cărora șacalii și hienele de Loganuri ori Tico se retrag timorați. Există carnivore nobile (Mercedes, Rolls-Royce) și nenumărate alte specii, fiecare cu forța și tactica lor, și se cunosc foarte bine între ele. Aici s-ar putea obiecta că legea șoselelor e alta, cea conformă normelor europene. Sigur că da. Numai că aici e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
fost anunțată la 29 ianuarie 1923 în revista Jugendfreund, care îi dedica următoarele rânduri în care i se elogiau viața și activitatea: El a fost tot timpul carierei sale îndrumător de caractere, luminător de suflete, pedagog desăvârșit, suflet distins și nobil, intelectual select, ucenic umil și credincios al lui Iisus Cristos și al Bisericii"558. Preotul Felix Wiercinski. S-a născut la 20 august 1858 în târgușorul Peutzige din teritoriul Danzig. A intrat în Societatea lui Iisus în 1878. Și-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
toate zilele"669. Se specifica faptul că revista nu va apărea lunar și că va trata toate problemele practice care erau legate de parohia Săbăoani. Publicația a vizat, conform redactorilor ei, două aspecte: ghidarea către o viață sufletească cât mai nobilă și sfântă, dar și către o viață pământească fericită. Viața a fost diferită de revista diecezană Lumina creștinului, deoarece s-a adresat în special credincioșilor din parohia Săbăoani, adică oamenilor de la țară. La editarea primelor numere ale publicației au colaborat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
face seară și trebuie să se oprească în tribul Beniaminilor la Gabaa. În această epocă, scrie Rousseau, ospitalitatea era un obicei foarte răspândit: Aceste prime timpuri, e drept, nu aveau ca acum înlesnirile unei vieți ușoare; metalele care nu erau nobile, nu aduceau îndestularea; dar omul avea inimă și asta făcea totul: ospitalitatea nu era de vânzare și virtuțile nu se vindeau"327. Merseră să-și facă un culcuș în piața publică dar nimeni nu le oferi adăpost și rămaseră sub
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prin naștere, prin nume care este asociat noțiunilor de sânge și rasă418. Înaltele fapte de război, care contribuie cel mai adesea la renumele eroului epic, sunt pentru Ulise un adevărat pașaport care îi permite să fie primit în cele mai nobile case. Individul, mândru de apartenența sa, își menține cu gelozie prerogativele și mărcile statutului său și închiderea grupului asupra lui însuși, gaj al independenței sale, se opune oricărei integrări a unui element eterogen care va veni să-i perturbe echilibrul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dialogheze cu gazda sa care are un comportament straniu, ce suscită teamă și curiozitate. E important pentru vizitator să înțeleagă și să înlăture secretul. Portretul gazdei, bătrân cu tâmplele argintii, cu vocea sa răgușită și imperioasă, cu chipul său ridat, nobil și sălbatic totodată, cu ochii sumbri și adânci sub gene dese, privirea mândră și neagră, ascunzând o obscură ferocitate, aceeași incomprehensibilă rătăcire ca și câinii, ne aduce aminte de unele personaje ale lui E. T. Hoffmann ale cărui povești nocturne
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vizitator al acestui loc pustiu trist și singuratic pleacă, naratorul are "impresia de a fi în lumea morților". Bătrânul al cărui nume îl ignorăm 447, este ca și Roderick Usher, ultimul descendent în linie directă al uneia dintre cele mai nobile familii din provincie. El are ca și acesta o extremă sensibilitate, "rafinamentul devenit maladiv" de ultim reprezentant al unei mari familii și conștiința unei iremmediabile dispariții 448. Zgomotele auzite sunt sub semnul unei percepții invizibile. Dacă Lady Madeline își anunță
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
germana oficială, germana de cancelarie (Kanzleideutch) care asigură coeziunea dublei monarhii. Admirația sa pentru Goethe nu este separabilă de acest aspect clasic al germanei zeului din Weimar, a cărei esență rezidă într-o frumoasă exterioritate, un pic rece, rigidă, simplă, nobilă, imobilă. De aceea el notează în Jurnal (16 noiembrie 1910), în timp ce citește Ifigenia în Taurida: "Ceea ce merită cu adevărat admirație este această limbă uscată în gura unui adolescent pur [Oreste]. Fiecare cuvânt este dus de către vers în fața cititorului în clipa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
totuși numele din gura fiicei dar cu o indiferență atât de mare încât nu îl va comunica cititorului (vezi p. 59 și 125). Singurul nume cunoscut va fi cel al femeii, Lucia. Absența numelui, (atât de important pentru o familie nobilă în fața căreia țăranii îngenunchează și ale cărei blazoane se văd peste tot) are drept efect să-i apropie pe cei doi protagoniști într-o aceeași tăcere, aceeași omisiune, aceeași lipsă. 448 Se vorbește de asemenea de o "natură extrem de sensibilă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
modernizarea organică a societății românești. Ca și în alte spații geografice (cum este cel francez, în care moderația „doctrinarilor“ a fost demonizată ca simptom al „reacționarismului“), această prudență critică sfârșește prin a fi denunțată ca lipsă de atașament față de cauza nobilă a progresului. Având drept piloni contribuțiile lui Maiorescu și Carp, dar încluzândui în arhipelagul ei ideologic și pe Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Mihai Eminescu, Junimea este actorul asociabil cu această filozofie liberal conservatoare a moderației și a gradualismului. Dincolo de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
un merit și o valoare, nu poate fi un pretext sub care să se ascundă lenea și barbaria, și ținta noastră în viitor nu este de a ne păstra numai limba și sângele și teritoriul brut, fără altă aspirație mai nobilă. Pe această treaptă stau și indienii sălbatici din America, dar de aceea indienii din America constituie o hordă, și nu o națiune. Limba, sângele și teritoriul sunt elemente prețioase ca mijloc spre un scop mai înalt, și acest scop nu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pământ și marea masă de săraci, muncitori dependenți, poate chiar lipsiți de libertate - de fapt, între o școală a lenei (sau a comodității) și o mlaștină a disperării -, ce stimulent pentru schimbare și îmbunătățire ar putea exista? La vârf, o nobilă indiferență; la bază, resemnarea lipsei de speranță. Din când în când, rezistența iese la suprafață și oferă elitelor și soldaților acestora ocazia de a practica artele războiului, în timp ce religia oferă consolarea unei lumi mai bune după moarte”39. Planul de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
exprima o speranță străvezie prin oportunismul ei politic: „Cred că o cunoaștere temeinică, științifică a vechilor raporturi dintre popoarele noastre în toate domeniile, constituie un fundament sigur, durabil pentru dezvoltarea lor în viitor”. Pentru a-și dovedi atașamentul la această nobilă idee a dezvoltării relațiilor cu Sovietele pe baza tradițiilor seculare de colaborare, C.C. Giurescu redactează un studiu de peste 50 de pagini despre „Relațiile economice între Români și Ruși până la Regulamentele Organice”, apărut în Revista istorică română din 1947, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
țări, precum și ale vieții internaționale. în toastul rostit la dineul oferit în cinstea oaspeților în prima zi a vizitei, liderul român apreciază „stadiul înalt” al raporturilor româno-sovietice “întemeiate trainic pe deplina egalitate, stimă și respect reciproc, pe principiile și idealurile nobile ale socialismului”, exprimând, totodată, dorința ca acestea „să se dezvolte necontenit și să se afirme tot mai puternic ca un exemplu de raporturi între state socialiste care colaborează și conlucrează activ pentru construirea noii orânduiri în țările lor”. Mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unei discuții în doi - lui Augustin Francisc a da o declarație Vaticanului că în timpul exercitării sarcinilor de serviciu (sic!) nu a făcut nimic împotriva Bisericii Catolice. De asemenea, i-a solicitat să se retragă de bună voie, făcând un gest nobil, și să-l lase la cârmă [la conducerea Arhiepiscopiei de București] pe Iacobec Victor. Augustin Francisc a răspuns că el nu se va retrage, dacă statul român nu-i cere acest lucru, precizând că pe Iacobec Victor l-a adus
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]