8,673 matches
-
a Moldovei, în zona codrilor. La nord se învecinează cu raionul Călărași, la sud cu raionul Hîncești, la vest cu raionul Ungheni și România, la est cu raionul Strășeni. Teritoriul este cuprins între paralele 47 00` și 47 16`` lat. nordică și 28 00 și 28 00` long. estică, iar centrul geografic al orașului Nisporeni are coordonatele geografice 47 05` lat. nordică și 28 13`` long. estică, la distanțe aproximativ egale față de punctele extreme de nord și de sud ale republicii
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Ungheni și România, la est cu raionul Strășeni. Teritoriul este cuprins între paralele 47 00` și 47 16`` lat. nordică și 28 00 și 28 00` long. estică, iar centrul geografic al orașului Nisporeni are coordonatele geografice 47 05` lat. nordică și 28 13`` long. estică, la distanțe aproximativ egale față de punctele extreme de nord și de sud ale republicii (Naslavcea - Nord și Giurgiulești Sud). Raionul Nisporeni este situat în cadrul podișului Moldovei centrale, iar în partea de vest se mărginește cu
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
sunt de lungă durată. Ele contribuie la imbibarea solului cu apă. Se acumulează principalele rezerve de umiditate care depind mult creșterea și dezvoltarea plantelor în anul următor. Regimul vînturilor. Iarna predomină vînturile sud-estice și cele sudice, uneori se înregistrează vînturi nordice și nord-vestice. În luna mai frecvența vînturilor sudice si sud -estice scade. În urma intensificării influenței exercitate de o ramificație a anticiclonului Azorelor crește frecvența vînturilor de rumburi Nordice și nord-vestice, care în iunie devin dominante. Cu toate acestea, în perioada
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
vînturilor. Iarna predomină vînturile sud-estice și cele sudice, uneori se înregistrează vînturi nordice și nord-vestice. În luna mai frecvența vînturilor sudice si sud -estice scade. În urma intensificării influenței exercitate de o ramificație a anticiclonului Azorelor crește frecvența vînturilor de rumburi Nordice și nord-vestice, care în iunie devin dominante. Cu toate acestea, în perioada caldă a anului, vînturile sud-estice și cele sudice sunt destul de frecvent pe acest teritoriu. Aceste vînturi sunt caracterstice perioadei cum temperatura aerului de +23 grade +30 grade C
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
vînturile sud-estice și cele sudice sunt destul de frecvent pe acest teritoriu. Aceste vînturi sunt caracterstice perioadei cum temperatura aerului de +23 grade +30 grade C (iulie, august). În octombrie concomitent cu vînturile nord-vestice frecvente în partea de nord și cele nordice în partea de sud. În cadrul raionului predomină vînturile slabe (în medie 2,5-4,5 m/s) uneori bat și vînturile moderate (6-10 m/s). Vînturile puternice (15 m/s) sunt proprii sezonului de primăvară (martie-aprilie) media anuală a zilelor cu
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
la sol are loc respectiv între 12-19 aprilie și 27 aprilie-2 mai. Suma temperaturilor medii diurne ale aerului în perioada de vegetație activă a plantelor atinge 3000-3250 grade C, cantitatea de precipitații se înregistrează între 265-335mm. Coeficientul hidrotermic în partea nordică a raionului se caracterizează printr-o ariditate de 1,1 iar în cea sudică de 0,8. Primele înghețuri toamna se produc în cea de-a doua decadă a lunii octombrie. În cadrul celui de-al doilea raion agroclimatic se include
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
o majoritate de 55% să adere la tratatul Schengen, rezultat privit de comentatorii europeni ca un semn de susținere din partea Elveției, o țară tradițional considerată ca fiind independentă și reticentă față de aderarea la organizații supranaționale. Întinsă de-a lungul părților nordică și sudică a Alpilor în Europa de Vest-Centrală, Elveția cuprinde o mare diversitate de peisaje și climate pe o suprafață mică, de doar . Populația este de circa 7,9 milioane, ceea ce are ca rezultat o densitate medie de circa 190
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
o suprafață mică, de doar . Populația este de circa 7,9 milioane, ceea ce are ca rezultat o densitate medie de circa 190 de locuitori pe kilometru pătrat. Jumătatea sudică, mai muntoasă, a țării este mult mai rarefiat populată decât cea nordică. În cel mai mare canton, Graubünden, aflat în întregime în Alpi, densitatea populației scade la 27 /km². Elveția se întinde între paralelele de 45° și 48° latitudine nordică, și între meridianele de 5° și 11° longitudine estică. Ea conține trei
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
sudică, mai muntoasă, a țării este mult mai rarefiat populată decât cea nordică. În cel mai mare canton, Graubünden, aflat în întregime în Alpi, densitatea populației scade la 27 /km². Elveția se întinde între paralelele de 45° și 48° latitudine nordică, și între meridianele de 5° și 11° longitudine estică. Ea conține trei zone topografice de bază: Alpii Elvețieni la sud, Platoul Elvețian sau țara de mijloc, și Munții Jura în nord. Alpii sunt un lanț muntos înalt, care traversează partea
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
de cascade, este celebră pentru vârfurile Jungfrau () și Eiger, și pentru văile pitorești. În sud-est, lunga vale Engadin, cuprinzând zona St. Moritz din cantonul Graubünden, este și ea celebră; cel mai înalt vârf din Alpii Bernina este Piz Bernina (). Partea nordică a țării, mai dens populată, cu circa 30% din suprafața totală a țării, mai este numită și Țara de Mijloc. Ea are peisaje deluroase mai deschise, parțial împădurite, parțial acoperite cu pășuni, folosite de obicei de turmele de ierbivore, sau
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
Marea Neagră și Marea Mediteraneană). Turcia europeană cuprinde 3% din țară. Teritoriul Turciei se întinde pe mai mult de 1.600 km în lungime și 800 km în lățime, având o formă aproximativ dreptunghiulară. Se întinde între 35° și 43° latitudine Nordică și între 25° și 45° longitudine Estică. Suprafața Turciei, inclusiv lacurile, ocupă 783.562 km, din care 755.688 km sunt în Asia de Sud-Vest, iar 23.764 km în Europa. Turcia ocupă locul 37 în lume ca suprafață. Țara
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
numită și "Sahara Olteniei". Face parte din zona etnografica Romanați. Relieful din regiune este format din câmpii și lunci acoperite cu dune de nisip. În partea de sud se găsesc suprafețe cu aspect neted de coline care urcă până la extremitatea nordică a teritoriului. Din punct de vedere climatic, are un pronunțat caracter continental cu ușoară influență mediteraneană. Astfel, regiunea are parte de o perioadă de secetă accentuată în lunile iulie - septembrie și o cantitate normală de precipitații în lunile mai și
Dăbuleni () [Corola-website/Science/297685_a_299014]
-
afecta serios culturile și duc la pierderea de vieți omenești. Este în mare parte, accidentat. Munții au luat naștere în orogeneze foarte vechi, fiind intens peneplenizați iar existența rocilor vulcanice în substrat arată o fracturare și compartimentare intensă. În partea nordică se întâlnesc platouri și culmi montane dominate de culmea Fan Și Pan(3.144 m). Apar o serie de depresiuni intramontane, cea mai mare fiind Dien Bien Phu. Regiunea montană din partea central-sudică se numește Cordiliera Annamită. La vest de Song
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
Hr., a fost caracterizată de expansiune și emigrare. Mulți norvegieni s-au stabilit în Islanda, Insulele Feroe, Groenlanda și în unele părți ale Britaniei și Irlandei. Orașele britanice/irlandeze moderne Limerick, Dublin și Waterford au fost fondate de coloniști norvegieni. Tradițiile nordice au fost înlocuite treptat de creștinism, în secolele al X-lea și al XI-lea. Această creștinare este atribuită regilor misionari Olav Tryggvasson și Sfântul Olav. Haakon cel Bun a fost primul rege creștin al Norvegiei, la mijlocul secolului al X
Norvegia () [Corola-website/Science/297678_a_299007]
-
Norvegia au fost unite de regele Magnus Eriksson. În 1349 pesta a omorât între 50 și 60 % din populație, rezultând o perioadă de declin social și economic. Politica regală a epocii a însemnat o serie de uniuni personale între țările nordice. Norvegia, Danemarca și Suedia au ajuns să fie stăpânite de regina Margrethe I a Danemarcei, când s-a creat uniunea de la Kalmar. Deși Suedia a decis separarea sa de uniune în 1521, Norvegia a rămas în uniune până în 1814, deci
Norvegia () [Corola-website/Science/297678_a_299007]
-
grupuri recunoscute ca minorități naționale sunt evreii, skogfinner („finlandezii de pădure”) și rromii. Până în 1975 Norvegia a dus o politică de liberă imigrație, ceea ce a dus la un val de imigranți din Iugoslavia, Turcia, Maroc, India și Pakistan, iar țările nordice au un sistem de piață de muncă comună din 1954, care a dus la un val de imigranți din această regiune. În ultimii ani imigrația a influențat creșterea populației cu procente mai ridicate de 50 % din creșterea totală. Conform statisticilor
Norvegia () [Corola-website/Science/297678_a_299007]
-
schimb are importanță din punct de vedere strategico-militar și economic. este partea emersă a unei formațiuni de roci localizată la circa 45 km la est de Delta Dunării (44.814 m de orașul Sulina), pe coordonatele 45°15'15" latitudine nordică și 30°12'12" longitudine estică. Adâncimea mării în jurul insulei este redusă: în Nord este de 5-6 m, în Sud de 13-23 m, în Est de 9-19 m, iar în Vest de 10-16 m. Geograful grec Ptolomeu (care a trăit
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
În Indonezia se întâlnesc de asemenea din belșug plante tropicale, inclusiv renumita "Rafflesia arnoldi", cea mai mare floare din lume și "Amorphophallus tatinum", cea mai mare inflorescență a genului. Indonezia are o climă ecuatorială. Între lunile noiembrie și martie musonul nordic suflă dinspre China și Oceanul Pacific, iar între lunile mai și septembrie musonul sudic suflă dinspre Oceanul Indian și Australia. De obicei ploile sunt abundente (150-500 cm) pe tot parcursul anului, iar furtunile sunt însoțite frecvent de trăsnete. În Indonezia temperaturile sunt
Indonezia () [Corola-website/Science/297702_a_299031]
-
7 m și o lărgime de peste 130 m. Portul situat în nordul orașului, în cartierul Nioux-Calais, este organizat în mai multe bazine și docuri. Bazinul de est, utilizat în special de navele comerciale mari, este dotat cu două cheiuri : Cheiul Nordic, de peste 470 m lungime și cu adâncimi care nu depășesc 4.50 m, este servit de două macarale electrice de mică capacitate, și Cheiul sudic, cu o lungime de peste 240 m și cu adâncimi de ancoraj sudic, cu o lungime
Calais () [Corola-website/Science/297712_a_299041]
-
la Lüneburg are mare importanță, deoarece aici cunoaște în biblioteca școlii creații de Palestrina, Lasso, Schütz, Schein, Scheidt, Pachelbel ș.a. Tot aici îl are printre îndrumători pe organistul Georg Böhm, elev al lui J. Reincken și continuator al școlii germane nordice de orgă. De la reprezentanții acestei școli, Bach și-a însușit stilul amplu și fastuos, precum și dramaturgia și lirismul acestei muzici de orgă. De la Böhm preia tradiția prelucrării polifonice a coralelor, pe care o va duce la mare înflorire în formele
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
pentru iernat. Însuși orașul Dublin a apărut ca fortificație vikingă spre sfârșitul aceluiași secol. În 902, două regate celtice și-au unit forțele pentru a-i izgoni pe vikingi, cucerind Dublinul (Áth Cliath), dar victoria lor a fost vremelnică, navigatorii nordici revenind în 914. Perioada vikingă a dus la căsătorii mixte și împrumuturi culturale, deși a fost marcată de numeroase conflicte între regii celți autohtoni și cuceritorii nordici. În cele din urmă, în 980, Dublinul, devenit centru de putere al vikingilor
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
pe vikingi, cucerind Dublinul (Áth Cliath), dar victoria lor a fost vremelnică, navigatorii nordici revenind în 914. Perioada vikingă a dus la căsătorii mixte și împrumuturi culturale, deși a fost marcată de numeroase conflicte între regii celți autohtoni și cuceritorii nordici. În cele din urmă, în 980, Dublinul, devenit centru de putere al vikingilor, a fost cucerit de gaélii conduși de Máel Sechnaill mac Domnaill, lăsând însă în urmă unele formațiuni statale ale "hiberno-nordicilor" (regi de origine mixtă celto-vikingă). Din luptele
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
zăcămintelor miniere din regiunea Apuseni, o serie de așezări ca de exemplu "Apulum" (astăzi Alba Iulia), "Ampelum" (Zlatna), "Apulon" (Piatra Craivii) și colonii "Aurelia Apulensis", "Nova Apulensis", "Alburnus Maior" (Roșia Montană) și "Brucla" (Aiud). După retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei nordice, urmează o perioadă controversată de unii istorici. Aceasta este urmată de perioada voievodatelor, iar în această regiune se chema „voievodatul de la Bălgrad”. În cadrul statului maghiar întemeiat în 1000 de regele Ștefan I, apare „Principatul Transilvaniei” cu capitala la Alba Iulia
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
activitate solară, incluzând petele pe suprafața acestuia, erupțiile solare și variații ale vântului solar, care dispersează materie din componența Soarelui în tot sistemul solar și chiar și dincolo de el. Efectele activității solare asupra Pământului includ formarea aurorelor polare, la latitudini nordice medii spre mari, precum și afectarea comunicațiilor radio și a rețelelor de energie electrică. Se consideră că activitatea solară a jucat un rol foarte important în evoluția sistemului solar și că ea influențează puternic structura atmosferei exterioare a Pământului. Deși este
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]
-
flux intens de particule atomice, încărcate electric: vântul solar. Cele care au mai multă energie ajung până la Pământ în câteva ore și se strâng în jurul planetei noastre. Pătrunzând în atmosferă, ele produc raze mișcătoare frumos colorate, aurorele polare. În emisfera nordică acestea sunt numite și aurore boreale, iar în emisfera sudică sunt numite aurore australe. Ele au aspectul unor perdele mari, roșiatice sau verzui, care unduiesc pe cer. Se pare că variațiile activității solare influențează clima de pe Pământ. Astfel, din anul
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]