7,231 matches
-
amintirii sau al speranței, viața interioară poate fi atît de bogată încît, față de ea, obiectele și împrelurările din afară apar mici și neînsemnate, fără ca printr-asta să fie ignorate în valoarea lor specifică. Humorul poate avea ca bază melancolia sau nostalgia. Melancolia este îndreptată spre trecut, nostalgia spre viitor. Destine noi încearcă zadarnic să cîștige putere față de ambele; ele nu sînt însă batjocorite din această pricină ori privite cu indiferență. În virtutea expansiunii sentimentului (cf. § 6), propria stare psihică a individului va
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
poate fi atît de bogată încît, față de ea, obiectele și împrelurările din afară apar mici și neînsemnate, fără ca printr-asta să fie ignorate în valoarea lor specifică. Humorul poate avea ca bază melancolia sau nostalgia. Melancolia este îndreptată spre trecut, nostalgia spre viitor. Destine noi încearcă zadarnic să cîștige putere față de ambele; ele nu sînt însă batjocorite din această pricină ori privite cu indiferență. În virtutea expansiunii sentimentului (cf. § 6), propria stare psihică a individului va putea atrage în cuprinsul ei interesul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pricină ori privite cu indiferență. În virtutea expansiunii sentimentului (cf. § 6), propria stare psihică a individului va putea atrage în cuprinsul ei interesul și năzuința celorlalți, mai ales cînd sînt ei înșiși îndreptați spre valorile amintirii sau ale speranței. Melancolia și nostalgia nu dezgustă, ci pot duce la o mai adîncă înțelegere a tot ce simte o lipsă și o năzuință. δ) Humorul capătă un caracter special cînd fundalul său îl formează o înțelegere a marilor legi ale vieții și ale existenței
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Fie că baza humorului este acea superioritate ce exclude orice fel de dispreț, fie că e generozitatea care poartă povara altora ca pe ceva firesc, fie că e melancolia ca rod al unei experiențe bogate, dar dureroase, fie că e nostalgia îndreptată spre un țel înalt, fie că e acea înțelegere ce vede totul rînduit într-o mare coerență, fie că e simpatia ce simte pulsul vieții deopotrivă în lucrurile cele mai mărunte ca și în cele mai mari există posibilitatea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sau nu poată trezi melancolia. Nimic nu este sublim și tragic în lumea aceasta de jos a vieții pîmîntești trecătoare, care, în alcătuirea sa, să nu poată decădea în insignifiant sau în ridicol" (Erwin, Berlin, 1907, p. 354). Numai în nostalgie, gîndul la tot ce e suprem poate trona sublim deasupra zădărniciei; humoristul însă e dator să considere această nostalgie ca fiind cu mult mai valoroasă decît forma mărginită în care fantezia poate configura ceea ce este mai înalt (Erwin, p. 358
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
trecătoare, care, în alcătuirea sa, să nu poată decădea în insignifiant sau în ridicol" (Erwin, Berlin, 1907, p. 354). Numai în nostalgie, gîndul la tot ce e suprem poate trona sublim deasupra zădărniciei; humoristul însă e dator să considere această nostalgie ca fiind cu mult mai valoroasă decît forma mărginită în care fantezia poate configura ceea ce este mai înalt (Erwin, p. 358)x. În lucrarea sa despre conceptul de ironie, Kierkegaard nu îngăduie acestui punct de vedere al lui Solger să
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
extrem de diferite. În legătură cu aceasta, este de mare importanță mai ales ca în atîtea alte locuri relația dintre autoafirmare și dăruire. Astfel, humorul capătă altă tonalitate cînd se dezvoltă pe baza superiorității și măreției sufletului, sau pe baza melancoliei și a nostalgiei, decît atunci cînd momentele sale esențiale sînt simpatia și înțelegerea. Pe lîngă asta, în cadrul acestor diferite forme, mai depinde și de cîtă durere și bucurie, de cîte lipsuri și satistfacții a trăit către ce se deschide privirea experienței și a
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în ceea ce am putea numi un sentiment viatl cosmic. Nicăieri nu se vede mai bine decît aici că experiențele noastre de viață cele mai profunde și mai cuprinzătoare pot fi exprimate numai în forma simbolică a poeziei. 21. Melancolie și nostalgie Acolo unde se află superioritate și noblețe sufletească există o bază fermă și se pune întrebarea cum sînt posibile o mare mobilitate și receptivitate, în ciuda acestei fermități. Iar acolo unde humorul s-a dezvoltat ca bază, cu melancolie și nostalgie
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nostalgie Acolo unde se află superioritate și noblețe sufletească există o bază fermă și se pune întrebarea cum sînt posibile o mare mobilitate și receptivitate, în ciuda acestei fermități. Iar acolo unde humorul s-a dezvoltat ca bază, cu melancolie și nostalgie, se naște întrebarea opusă și anume dacă, în ciuda mobilității și a receptivității, mai este prezentă fermitatea de care nu se poate lipsi nici un sentiment total. Melancolia privește înapoi, ea trăiește în amintire. Nostalgia privește înainte, trăind în speranță și în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a dezvoltat ca bază, cu melancolie și nostalgie, se naște întrebarea opusă și anume dacă, în ciuda mobilității și a receptivității, mai este prezentă fermitatea de care nu se poate lipsi nici un sentiment total. Melancolia privește înapoi, ea trăiește în amintire. Nostalgia privește înainte, trăind în speranță și în năzuință. Există în ambele un element de tristețe, în primul caz, fiindcă o valoare a dispărut din viață, în al doilea, fiindcă depărtarea de țel e atît de mare. Se strecoară însă în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
aparține trecutului sau viitorului. S-a afirmat, pe drept 45, că adevărata contradicție și inamică a bucuriei nu este suferința, ci sînt dezgustul și sila. Bucuria și durerea pot intra foarte bine într-o contopire și organizare. Și melancolia și nostalgia pot de asemeni să meargă împreună. Putem tînji după trecut, cînd ne pătrunde viu în amintire, și poate exista melancolie în nostalgie, cînd precumpănește gîndul cît de departe și de greu de ajuns este scopul. Premisa acestor două sentimente este
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
dezgustul și sila. Bucuria și durerea pot intra foarte bine într-o contopire și organizare. Și melancolia și nostalgia pot de asemeni să meargă împreună. Putem tînji după trecut, cînd ne pătrunde viu în amintire, și poate exista melancolie în nostalgie, cînd precumpănește gîndul cît de departe și de greu de ajuns este scopul. Premisa acestor două sentimente este o cantitate suficientă de energie psihică, pentru ca să nu trăim doar în prezentul sensibil, ci într-o anumită independență față de el. În perioadele
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cantitate suficientă de energie psihică, pentru ca să nu trăim doar în prezentul sensibil, ci într-o anumită independență față de el. În perioadele lipsite de vlagă și în care ne simțim abătuți, poate domni, ca o ultimă pîlpîire de energie psihică, o nostalgie, poate una melancolică după vremea în care mai puteam fi încă nostalgici 46. Sentimentele acestea își pierd semnificația de expresie a energiei psihice în caz că relația este totul omisă, iar trecutul și viitorul nu mai au nici o legătură cu prezentul. Viața
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ce-și are idealul în trecut trebuie să lupte, în acest caz, cu un mare pericol. Creștinismul de la începuturi a putut avea un efect atît de puternic, în prima perioadă, pentru că a trezit o mare și vie așteptare, o profundă nostalgie. Numai astfel de stări sufletești, ce pot fi deduse direct sau indirect din această mare nostalgie, au dreptul istoric să fie numite "creștinești". Nostalgia respectivă era îndreptată spre un mare țel; de aceea se arăta atît de puternică și de
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Creștinismul de la începuturi a putut avea un efect atît de puternic, în prima perioadă, pentru că a trezit o mare și vie așteptare, o profundă nostalgie. Numai astfel de stări sufletești, ce pot fi deduse direct sau indirect din această mare nostalgie, au dreptul istoric să fie numite "creștinești". Nostalgia respectivă era îndreptată spre un mare țel; de aceea se arăta atît de puternică și de adîncă; dar nu era îndreptată spre un țel îndepărtat. Se aștepta o mare străpungere pe pămînt
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
atît de puternic, în prima perioadă, pentru că a trezit o mare și vie așteptare, o profundă nostalgie. Numai astfel de stări sufletești, ce pot fi deduse direct sau indirect din această mare nostalgie, au dreptul istoric să fie numite "creștinești". Nostalgia respectivă era îndreptată spre un mare țel; de aceea se arăta atît de puternică și de adîncă; dar nu era îndreptată spre un țel îndepărtat. Se aștepta o mare străpungere pe pămînt a puterilor creștinești, care ar fi adus o
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
aștepta o mare străpungere pe pămînt a puterilor creștinești, care ar fi adus o ordine ideală, cu totul nouă, a lucrurilor, în viitorul cel mai apropiat, pe care oamenii nădăjduiau să-l trăiască. ("Împărăția cerurilor", în semnificația sa istorică exactă). Nostalgia devenise în această împrejurare o forță a istoriei universale. Și nu există nici o dovadă mai bună despre importanța nostalgiei decît faptul că și după ce așteptarea aceea s-a ofilit și țelul său a fost amînat spre ceva nedefinit ceea ce s-
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a lucrurilor, în viitorul cel mai apropiat, pe care oamenii nădăjduiau să-l trăiască. ("Împărăția cerurilor", în semnificația sa istorică exactă). Nostalgia devenise în această împrejurare o forță a istoriei universale. Și nu există nici o dovadă mai bună despre importanța nostalgiei decît faptul că și după ce așteptarea aceea s-a ofilit și țelul său a fost amînat spre ceva nedefinit ceea ce s-a întîmplat cînd biserica s-a adaptat confortabil la prezent chiar și atunci stările sufletești și reprezentările pe care
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
invidiază totuși pe aceasta. Ea are un loc liber pentru sine, deși nu este locul eminent la care noile trăiri ar ridica pretenții în și pentru sine. Cînd relația cu prezentul este cu totul absentă sau doar negativă, melancolia și nostalgia nu produc deloc humor. S-a spus astfel despre Shelley, desigur în mod just, că i-a lipsit humorul 49. Viața lui sufletească debordantă se descătușa în niște fantezii puternice sau volatile, traducîndu-i mînia ori nostalgia și purtînd marca luminii
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
doar negativă, melancolia și nostalgia nu produc deloc humor. S-a spus astfel despre Shelley, desigur în mod just, că i-a lipsit humorul 49. Viața lui sufletească debordantă se descătușa în niște fantezii puternice sau volatile, traducîndu-i mînia ori nostalgia și purtînd marca luminii sau întunericului pur, care nu permit însă nici o refracție a luminii printr-o prismă. Lumea cea mare îi apărea, în finitudinea și mărginirea ei, ca o eroare, ca o iluzie. Baza pentru humor se găsește deseori
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în mîinile sale. Dacă nu a fost în realitate o humoristă, aceasta s-a datorat faptului că mentalitatea ei s-a transpus în primul rînd în acțiune (vezi capitolul VII) și nu s-a ramificat în stări sufletești. Melancolia și nostalgia ne pot conduce nu numai la receptarea întîmplărilor din afară și a comportării altora cu humor, ci putem trata în același fel și propriile noastre cusururi, mai ales dacă le considerăm ca niște lipsuri ale virtuților noastre, ca factori sau
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Stuckenberg în Bekendelse, în fața încercării unui prieten de a-l converti), pentru că în lipsa lor nu am fi nimic din ceea ce sîntem. De aceea, nu e cazul să subestimăm purgatoriul părerăă de rău. Personalitatea noastră, așa cum este ea, cu melancolia și nostalgia sa, a străbătut tocmai acest purgatoriu; dar în amitire, acțiunea izolată dispare ca factor în dezvoltarea întregii personalități, poate chiar ca o felix culpa, iar nostalgia ce năzuiește înainte nu ne îngăduie să întîrziem la ceea ce nu mia are acum
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să subestimăm purgatoriul părerăă de rău. Personalitatea noastră, așa cum este ea, cu melancolia și nostalgia sa, a străbătut tocmai acest purgatoriu; dar în amitire, acțiunea izolată dispare ca factor în dezvoltarea întregii personalități, poate chiar ca o felix culpa, iar nostalgia ce năzuiește înainte nu ne îngăduie să întîrziem la ceea ce nu mia are acum nici o însemnătate practică. 22. Simpatie Tipurile de humor descrise în cele de mai sus se situează mai aproape de autoafirmare decît de devotament. Superioritatea și noblețea sufletească
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
înainte nu ne îngăduie să întîrziem la ceea ce nu mia are acum nici o însemnătate practică. 22. Simpatie Tipurile de humor descrise în cele de mai sus se situează mai aproape de autoafirmare decît de devotament. Superioritatea și noblețea sufletească, melancolia și nostalgia pot alcătui totuși baza pentru a glumi în legătură cu comportarea și destinul propriu și ale altora, o glumă legată de valorificarea pozitivă a activității și suferinței lor. În contrast cu desfășurarea evoluției ce duce de la instinctul originar de autoafirmare la egoism (Psychologie, VI
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
s-a dezvoltat la toți marel humor. Voi insista asupra acestei chestiuni în ultimele două capitole ale lucrării. Deocamdată vreau să remarc numai că va exista totuși o anumită înrudire între fundalul intelectual și baza (superioritate, noblețe a sentimentului, melancolie, nostalgie, simpatie cf. cap. IV) pe care o presupune humorul. Atît baza aceasta cît și acel fundal călăuzesc sufletul, fiecare în felul său, dincolo de orizontul îngust, în cadrul căruia se desfășoară așa de frecvent viața. (cf. § 13 c și § 23). 33. Humorul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]