7,255 matches
-
tub să treacă prin frigiderul lor. Astfel aparatul se răcea, iar ei puteau să-și cumpere liniștiți ceva de mâncare. Scrisoarea 106 În casa lui Romeo m-am simțit un om, nu un emigrant... Găteam ce voiam, le făceam musaca, orez cu legume, orice rețetă românească credeam că s-ar potrivi sau s-ar asemăna cu bucătăria italiană. Romeo făcea piața când venea de la muncă, până când, într-o zi, i-am spus să nu mai risipească banii pentru că nu cumpără ce
Încă pot coborî! () [Corola-website/Science/296089_a_297418]
-
marine. Contaminarea pânzelor freatice limitează apa potabilă disponibilă. Industrializarea și urbanizarea crescânde din jurul capitalei degradează mediul înconjurător. Nordul statului este bogat în resurse minerale, în special antracit și fosfați. Pe coasta de S există câteva resurse de petrol. Se cultivă orez, banane, trestie de zahăr, cafea și ceai. Guvernul a adoptat câteva reforme capitaliste pentru economie. Cele mai importante industrii sunt: alimentară, pescuitul, metalurgică și fosfații. Este o țară în dezvoltare, care în ultimi 30 de ani a trebuit să se
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
acordului de cooperare economică cu SUA a dus la o dublare a exporturilor vietnameze către SUA. În 2005, Vietnam a devenit membru al OMC. Venitul pe cap de locuitor este de 3000$(de la 700$ în anii '70). Sectorul agricol produce orez, pește, fructe, bumbac, cauciuc, ceai, piper, soia, zahăr, banane, carne(de pui). Industria și serviciile oferă preparate și semipreparate alimentare, încălțăminte, ornamente, mașini de construcții, ciment, îngrășăminte, sticlă, anvelope, cărbune, oțel, hârtie, electronice și electrotehnice, facilități de comerț, de depozitare
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
facilități de comerț, de depozitare mărfuri, de transporturi și de tip bancar. Sectoare economice: agricultură: 20,1% ; industrie: 41,8% ; serivicii: 38,1%. Forța de muncă: 45 de milioane de oameni. Rata șomajului: 2%. Produse exportate: petrol brut, produse marine, orez, cafea, cauciuc, ceai, îmbrăcăminte, electronice. Aproape 90% din populație este vietnameză; minoritățile cuprind chinezi, hmong, thailandezi, khmeri și chan. Populația țării este de 91.600.000 loc.. Limba oficială este vietnameza. Alte limbi sunt: franceza, engleza, chineza, khmera. Religii: budism
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
mangan și bauxită, cărbune, gaze naturale etc. Dispune de mici întreprinderi industriale (cauciuc, ciment, zahăr, ulei de palmieri, țesături, textile, produse alimentare). Este dezvoltat meșteșugăritul. Principalele culturi agricole sunt arborii de cauciuc, de cafea și cacao, palmierii, trestia de zahăr, orezul, porumbul, maniocul, batați, soia, arahide. Se cresc bovine, ovine, caprine, porcine. Pescuitul este practicat intens. Indonezia exportă cauciuc natural, petrol, gaze naturale, staniu, tutun, ceai, cafea, cacao, zahăr, copră, pește, bauxită, mirodenii. Importă mașini și utilaje industriale, materii prime și
Indonezia () [Corola-website/Science/297702_a_299031]
-
mărfuri de larg consum. Comerț extern cu SUA, Japonia, Singapore, Germania, Marea Britanie ș.a. Căi ferate: 6.583 km. Căi rutiere: 145.000 km. Indonezia este o țară agricolă, 70% din populația țării find angajată în producția agricolă și auxiliară acesteia. Orezul este principala plantă cultivată, cu o producție de peste 30 mln. de tone. Alte culturi pentru hrană sunt: cartofii dulci, manioc, soia, nucile de cocos și trestia de zahăr. Culturile pentru comerț sunt: uleiul de palmier, copra, cauciucul, cafeaua și ceaiul
Indonezia () [Corola-website/Science/297702_a_299031]
-
cu 7,3% față de anul precedent (10,1 mil). O treime din hard-disk-urile din lume sunt produse în Thailanda, iar în 2010 producția de camionete a depășit-o pe cea a Japoniei. În afară de a fi cel mai mare exportator de orez, Thailanda mai este numărul 1 mondial în exportul de cauciuc și numărul 2 în exportul de zahăr. Populația Thailandei este dominată de etnicii thailandezi și laoțieni, ultimii concentrați în regiunea nord-estică Isan formând aproximativ o treime din populație. Există, de
Thailanda () [Corola-website/Science/297703_a_299032]
-
în declin. Japonia este puternic dependentă de importul de materiale de construcții și carburanți. Micul sector agricol este masiv subvenționat și protejat, cu producții agricole printre cele mai mari din lume(valoare la hectar). De obicei cu rezerve suficiente de orez. Japonia trebuie să-și importe 60% din alimente, sub aspect caloric. Japonia menține una dintre cele mai mari flote de pescuit oceanic, realizând 15% din pescuitul de pe glob. Timp de trei decenii, Japonia a avut o creștere economică rapidă: 10
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
avut o creștere economică rapidă: 10% în anii 1960, 5% în anii 1970 și 4% în anii 1980. Datoria publică este de 17% din PIB. Sectoare economice: -agricultură: 1.6%; -industrie: 25.3%; -servicii: 73.1%. Sectoare agricole și zootehnice: orez, sfeclă de zahăr, legume, fructe, carne de porc și pasăre, lactate, ouă, pește. Industrie: motoare, construcții de mașini, echipamente electronice, oțel și neferoase, nave. chimicale, textile, procesare alimentară. Produse exportate: echipament de transport, motoare de vehicule, nave, chimicale, textile, procesare
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
asigură ¾ din necesitățile populației în produse alimentare. Japonia trebuie să-și importe 60% din alimente, sub aspect caloric. Agricultura japoneză dispune de puține terenuri arabile, care însă sunt lucrate cu multă grijă. Ramura principală este cultura plantelor. Principala cultură este orezul, care se cultivă în micile câmpii litorale, irigate, precum și pe pantele munților. Datorită selecției, chimizării și muncii insistente a țăranului japonez, se obțin recolte bogate de orez la hectar. Dintre celelalte culturi, mai importante sunt: bumbacul, citricele, trestia de zahăr
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
sunt lucrate cu multă grijă. Ramura principală este cultura plantelor. Principala cultură este orezul, care se cultivă în micile câmpii litorale, irigate, precum și pe pantele munților. Datorită selecției, chimizării și muncii insistente a țăranului japonez, se obțin recolte bogate de orez la hectar. Dintre celelalte culturi, mai importante sunt: bumbacul, citricele, trestia de zahăr, tutunul, ceaiul, grâul, cartoful, sfecla de zahăr, soia și diverse legume. Este foarte răspândit dudul, ale cărui frunze sunt folosite la creșterea viermilor de mătase. Japonia, alături de
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
Jomon la un hibrid contemporan, care combină influențe din țări din Asia, Europa și America. Inițial, China și Coreea au avut o influență puternică asupra dezvoltării culturii Yayoi începând cu anul 300 Î.H. și culminând cu introducerea culturilor de orez, ceremonialului funerar, a olăritului, picturii, scrisului, poeziei, etichetei de curte, a limbii chineze scrise și a budismului Mahayana până în secolul VII A.D. În lunga ei eră medievală, Japonia și-a dezvoltat o cultură unică, printr-o diversificare treptată a tuturor
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
articolul Festivaluri tradiționale japoneze vezi și articolul Literatura japoneză Între 1993-2013 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 17 obiective culturale sau naturale din Japonia. Ingredientele principale ale bucătăriei japoneze tradiționale sunt: peștele și alte produse marine, zarzavaturile și orezul. Peștele este deseori servit crud, ceea ce necesită ca el să fie foarte proaspăt și să fie tăiat cu un cuțit bine ascuțit. Abundența produselor marine în apele care înconjoară Japonia și religia budistă (care este împotriva uciderii animalelor) au făcut
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
Japonia și religia budistă (care este împotriva uciderii animalelor) au făcut ca japonezii să folosească carne, produse lactate, grăsimi animale etc. în mod mai redus. Condimentele principale sunt produse din soia (sosul soia și miso - pastă de fasole soia - sau orez (sake, oțet din orez, mirin- un sake dulce). Pentru a menține gustul original al ingredientelor, bucătăria japoneză nu prea folosește condimente iuți, ci mai mult plante aromatice sau wasabi (hrean japonez), yuzu, ghimbir, myōga (tot un fel de ghimbir), kinome
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
care este împotriva uciderii animalelor) au făcut ca japonezii să folosească carne, produse lactate, grăsimi animale etc. în mod mai redus. Condimentele principale sunt produse din soia (sosul soia și miso - pastă de fasole soia - sau orez (sake, oțet din orez, mirin- un sake dulce). Pentru a menține gustul original al ingredientelor, bucătăria japoneză nu prea folosește condimente iuți, ci mai mult plante aromatice sau wasabi (hrean japonez), yuzu, ghimbir, myōga (tot un fel de ghimbir), kinome (lujeri ai plantei sanshō
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
confecționați din lemn, iar în Rusia el este însoțit de Albă-ca-Zăpada. În Suedia, darurile sunt puse într-un sac îngropat adânc în zăpadă, iar Moș Crăciun este un pitic îmbrăcat în roșu, cu barbă albă, căruia îi place să mănânce orez cu lapte (o mâncare tradițională). În Italia există obiceiul ca, înainte de Moș Crăciun, să vină Befana. Ea se deplasează pe mătură și verifică dacă au fost cuminți copiii, lăsându-le cadouri lângă brad. În Anglia, cei mici aruncă scrisorile pentru
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
din India și Arhipelagul Malaezian, rubine, lazulit și țesături din ținuturile central-asiatice, miere, ceară și blănuri din Scandinavia și Rusia, fildeș, praf de aur din estul Africii. Provinciile imperiului își trimiteau la rândul lor produsele, cu caravane sau pe mare: orez, grâu și in din Egipt, obiecte din sticlă sau metal și fructe din Siria, brocard, perle și arme din Arabia, mătase, parfumuri și legume din Persia. În secolele VIII-XI, Bagdadul se afla la apogeul prosperității comerciale: se situa în centrul
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
lingviști să concludă ca limbile ryukyuane sînt limbi aparte, dar din aceeași familie a limbilor japonice cu limba japoneză. Un studiu recent sugerează că toate dialectele limbii japoneze s-ar trage dintr-o limbă fondatoare comună vorbită de cultivatorii de orez care au venit pe arhipelagul nipon acum cca 2.200 de ani de pe peninsula coreeană, și nu dintr-o limbă a vînătorilor-culegătorilor care au populat arhipelagul acum cca 30.000 de ani. Numit , acest dialect este vorbit în regiunea Kinki
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
anume întrebarea pe care "onoratul client" (de exemplu) ar putea s-o aibă. În unele cazuri aceste prefixe onorifice sînt folosite preponderent de femei, iar în alte cazuri prefixele au devenit inseparabile de cuvînt, ca în exemplul ご飯 gohan (mîncare, orez fiert). Observație: în limba română există și alte mecanisme de exprimare a politeții în afara pluralului, care aduc puțin cu acest ultim nivel de politețe din japoneză: folosirea pronumelui "dumneavoastră", înlocuirea demonstrativelor "ăsta", "asta", "ăla" etc. cu variantele lor "acesta", "aceasta
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
a fost blocată într-un cont special. În 2010, Grecia a fost cel mai mare producător de bumbac din Uniunea Europeană (183.800 tone) și de fistic (8.000 tone) și s-a clasat pe locul al doilea la producția de orez (229.500 tons) și de măsline (147.500 tone), pe locul trei la producția de curmale (11.000 tone) și migdale (44.000 tone), tomate (1.400.000 tone) și pepeni (578.400 tone) și pe locul al patrulea la
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
rășină de brad) și pasteli (batoane cu susan copt cu miere). În toată Grecia, oamenii mănâncă din vase mici, denumite cu diverse sosuri, cum ar fi , caracatiță la grătar și pești mici, , (sarmale în foi de viță cu umplutură din orez, coacăze și muguri de brad), diverse legume uscate, măsline și brânză. se adaugă la aproape orice fel de mâncare. Deserturile dulci sunt exemplificate de , și băuturile locale sunt ouzo, metaxa și o diversitate de vinuri între care și retsina. Bucătăria
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
8% în 2005 și de 14% în 2006. Această dezvoltare se datorează în primul rând punerii în funcțiune a giganticei uzine electrice Tala. Economia se bazează pe agricultură, industrie forestieră, turism și vânzare de energie electrică Indiei. Produse agricole sunt: orezul, chili, lapte, orz, porumb, hrișcă etc. Bhutanul nu are cale ferată, dar conform unei înțelegeri din 2005 cu India, este planificată o cale ferată în sudul țării, care să fie conectată de rețeaua din India. Speranța de viață este de
Bhutan () [Corola-website/Science/298078_a_299407]
-
de ani, fiind localizată în zonele rurale. Majoritatea satelor cambodgiene nu au nici măcar infrastructura de bază. Sectoare economice: agricultură:35%; industrie:30%; servicii: 35% Rata șomajului este de 2,5%. Forța activă de 7 milioane. Produse exportate: haine, lemn, cauciuc, orez, pește, tutun, încălțăminte. În 2006, turiștii străini au depășit 1,7 milioane iar în 2007 au fost 2,1 milioane. Venituri de 963 mil.$. Turiști vin aici pentru a vizita palatele și templele budiste, Cambodgia devenind o importantă țară turistică
Cambodgia () [Corola-website/Science/298082_a_299411]
-
tutunului și artizanatul. Industria ilicită de droguri (există plantații de coca din care se obține cocaina) furnizează 15 % din venituri. Agricultura (inclusiv fondul forestier și piscicol) furnizează 21 % din PIB. Principalele culturi sunt: cafeaua, coca, bumbacul, porumbul, trestia de zahăr, orezul, cartoful, lemnul. Resursele provenite din agricultură sunt suficiente pentru a asigura alimentarea populației. Bolivia exportă metale, hidrocarburi, cafea, soia, zahăr și lemn, în principal în Argentina, SUA, Marea Britanie, Peru și Brazilia, importând alimente, petrol și bunuri de consum din SUA
Bolivia () [Corola-website/Science/298079_a_299408]
-
are o importanță influență franceză. Odată cu independența a apărut un nou tip de teatru inspirat din "teatrul forum" cu scopul de a educa și distra populația rurală. Bucătăria din Burkina Fâso, o bucătărie tipică vest africană, se bazeză pe sorg, orez, mei, arahide, porumb, cartofi, fasole, igname și bame. Carnea este un lux la sate, dar ouăle și peștele de apă dulce sunt o sursă importantă de proteine. Sosurile sunt nelipsite din dieta Burkinabè. De exemplu ""riz gras"" este orez amestecat
Burkina Faso () [Corola-website/Science/298081_a_299410]