8,467 matches
-
denumită și Văile Unite) este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Fețeni, Gârleni, Livezile, Saru, Stratonești, Valea Caselor și Valea Mare (reședința). Comuna se află în sud-vestul județului, la nord-vest de Găești, pe bazinul hidrografic al pârâului Potop, care la sud de Găești, prin confuență cu Cobia formează râul Sabar. Ea este străbătută de șoseaua județeană DJ702A care se ramifică din DN7 la sud de comună în Crângurile de Sus și urcă spre zona de deal învecinată
Comuna Valea Mare, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301194_a_302523]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,43%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,05%). Pentru 1,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Numele de "Vulcana" îl poartă astăzi pârâul, valea precum și satele așezate de o parte și de alta a văii. Particula „"u"” din prima silabă a numelui este folosită doar de la sfârșitul secolului al XIX-lea, înainte numele era de "Vîlcana"(cu "î"), "Vălcana" și mult mai rar
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
cursurile râurilor Colentina și Ilfov. Se învecinează cu: Ca unitate administrativ-teritorială, orașul Răcari a fost atestat prin anul 1725, printr-o cruce ridicată de starostele bărbierilor din București, fiind cunoscută sub primul nume de comuna Podul Bărbierului, datorită podului peste pârâul Ilfovăț, ridicat de același bărbier pe drumul ce lega Bucureștiul de Câmpulung. Crucea a fost ulterior mutată în curtea moșierului Gh. Meitanii la inceputul secolului al XX-lea. Pe cruce se arată că a fost ridicată de Ștefan Vătaful de
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
semnătura magistratului Nicolae M. Popescu-Răcăreanu, sub titlul "„Moșnenii Răcăreni-Ot Boanga”". În această monografie se vorbește despre un ins care și-a așezat aici locuința și că acesta s-a numit Ghimpatul. Așezarea a fost la început pe malul drept al pârâului Colentina, așa cum reiese din actul de împărțeală din data de 6 februarie 1756. În 1865, satul a luat denumirea oficială de Podul Bărbierului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Podu Bărbierului făcea parte din plasa Ialomița a județului Dâmbovița
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
acesta scade considerabil. Pentru protejarea terenului din lunca, împotriva inundațiilor s-a construit un dig care însoțește cursul Șiretului pe întreg teritoriul comunal și se continuă și pe celelalte teritorii din aval.Din teritorii, Șiretul primește doi afluenți mai importanți pârâul Geru și pârâul Călmățui.Pârâul Călmățui formează în apropierea mâlului Șiretului într-o formă microdepresionară baltă TALABASCA cu apă tot timpul anului. Apa freatică se gaseste cantonata sub forma pânzelor acvifere în depozite cuaternare interceptarea acestor pânze de apa freatică
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
Pentru protejarea terenului din lunca, împotriva inundațiilor s-a construit un dig care însoțește cursul Șiretului pe întreg teritoriul comunal și se continuă și pe celelalte teritorii din aval.Din teritorii, Șiretul primește doi afluenți mai importanți pârâul Geru și pârâul Călmățui.Pârâul Călmățui formează în apropierea mâlului Șiretului într-o formă microdepresionară baltă TALABASCA cu apă tot timpul anului. Apa freatică se gaseste cantonata sub forma pânzelor acvifere în depozite cuaternare interceptarea acestor pânze de apa freatică s-a făcut
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
terenului din lunca, împotriva inundațiilor s-a construit un dig care însoțește cursul Șiretului pe întreg teritoriul comunal și se continuă și pe celelalte teritorii din aval.Din teritorii, Șiretul primește doi afluenți mai importanți pârâul Geru și pârâul Călmățui.Pârâul Călmățui formează în apropierea mâlului Șiretului într-o formă microdepresionară baltă TALABASCA cu apă tot timpul anului. Apa freatică se gaseste cantonata sub forma pânzelor acvifere în depozite cuaternare interceptarea acestor pânze de apa freatică s-a făcut prin fântâni
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
vecine - Vlădești pe cursul sau a fost construit un baraj în spatele căruia s-a format un lac de acumulare. Relieful comunei Păușești-Măglași este brăzdat de multe viai. În satul Valea Cheii, în partea de vest a râului Olănești se află pârâul Cheia. Pe parcursul acestui parau pe teritoriul satului Cheia s-au construit bazinele de apă potabilă ce alimentează municipiul Rm. Vâlcea, apa fiind transportată prin conducta. Cele două ape se unesc pe teritoriul comunei Păușești-Măglași dar, cu secole în urmă, ele
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
și numele satului. Valea este foarte adâncă iar la confluenta ei cu râul Olănești se află o stație de măcinat piatră și o balastiera ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât și de Valea Pietroasei. Localnicii îi spun pârâului Valea Pietroșii. Numele satului Pietrari provine de la meseria de bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a fost construit actualul Liceu
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,9%). Pentru 3,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Comună este străbătuta de răul Suhurlui care transportă cantități foarte mici de apă,cu excepția zilelor bogate în ploi torențiale când apele pârâului ies din matcă. Râul trece prin centrul comunelor Pechea, Slobozia Conachi, Piscu și se varsă în Siret. Solul este favorabil culturilor cerealiere,viticulturii și pomiculturii.In cuprinsul localității se întâlnesc forme variate de relief și microclimat,ceea ce a făcut ca
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
este racordata la rețelele de gaze naturale și apă potabilă. Comună Vulcana-Pandele se află în partea de nord a județului Dâmbovița, în principal pe malul drept, dar și puțin pe cel stâng, al râului Ialomița, fiind străbătuta la vest de pârâul Vulcana. Comunele învecinate sunt: la nord-vest Vulcana-Băi; la nord și nord-est ; la sud, ; la sud-vest și la est . Relieful comunei aparține Subcarpaților de curbura. Localitatea este înconjurată de dealuri ce descresc în înălțime, făcând trecerea spre Câmpia Târgoviștei. Rețeaua hidrografica
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
ha teren agricol, iar zona de locuit (intravilan) este de 400 ha. Teritoriul comunei Independența face parte din interfluviul Siret -Prut, ce corespunde din punct geo - morfologic extremității de sud a Podișului Moldovei. Teritoriul este situat pe malul stâng al pârâului Bârlădel, afluent pe stânga al Sirectului, între două vai consecvențe cu direcția NE -SV, dintre care Valea Cainei este cea mai reprezentativă; mai exact face parte din Câmpia Covurluiului - câmpul Lozovei 2. Zona comunei este mult afectată de condițiile speciale
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
Zona aferentă comunei Independența aparține în totalitate bazinului hidrografic al râului Siret, care primește afluenți pe partea stângă pâraiele ce se dezvoltă pe văile de eroziune orietate nord - sud, dintre care cele mai importante: văile Cainei și Lozovei, preluate de pârâul Bârlădel, al cărui curs este paralel cu Șiretul. Instituție centrală la nivel local: primăria comunei Independența - comună care-și începea activitatea oficial în anul 1884. După anul 1990, în urma alegerilor libere, înregistrăm la conducerea Primăriei Independența pe Șorcaru C-tin
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
pantă este mică, aceasta fiind ușor practicabila pentru toate vehiculele și autovehiculele în toate anotimpurile (50 m diferența la o distanță lungă de 4 km). Construcția locuințelor (caselor) țărânilor din comuna sunt amplasate de o parte și de alta a pârâului sec Lozova și a căilor de comunicație ce intersectează și străbat localitatea (Galați-Cuca-Băleni, Cuca-Rediu, Cuca-Fârțănești și Cuca - sat Lupele, care aparține de comună Pechea) și majoritatea sunt orientate fie cu fața la răsărit, fie la Soare Apune. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
negura vremii. Cercetările arheologice făcute începând cu anul 1950 de către mai mulți cercetători precum Radu Vulpe, P. Dâmbovița, Prof. Brudiu, în special în zona Valului lui Athanaric (rex vizigot) au scos în evidență următoarele : I. În zona albiei majore a pârâului Lozova care trece prin mijlocul comunei, la sud de școală generală, s-au descoperit urmele unei așezări din perioada târzie a epocii bronzului. Nivelul arheologic se află la o adâncime de trei metri și este observabil în albia pârâului, prezentându
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
a pârâului Lozova care trece prin mijlocul comunei, la sud de școală generală, s-au descoperit urmele unei așezări din perioada târzie a epocii bronzului. Nivelul arheologic se află la o adâncime de trei metri și este observabil în albia pârâului, prezentându-se sub forma unui strat de cenușă cu oase și fragmente de ceramic. Dintr-o groapă menajeră, situată la o adâncime de patru metri de la orizontul actual, provin fragmente ceramice de la vase de tip “borcan cu brâu continuu sub
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
șoareci de câmp. Păsările cel mai des întâlnite sunt: cioară, vrabia, ciocănitoarea, graurul, barza, cucul, turturica, mierla și privighetoarea. În ape pot fi găsiți crapi, carași, somni și știuci. Râul Siret domină hidrografia comunei. Pâraie brăzdează câmpurile și marginea satelor. Pârâul Țigăncii parcurge câmpul Oarzei, mărginește satul Alexandru I. Cuza spre apus pentru a se varsă în Siret în locul numit "Holm". În locul numit "Oarza", pe marginea drumului, se află o fântână cu cumpănă de unde trecătorii pot să-și potolească setea. La
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
apropierea satului există două situri arheologice: unul în locul numit la Movila, la 2 km V de sat, pe malul stâng al Șiretului și un al doilea situat în "Țarina de Jos", la cca. 300 m SE de sat, la confluenta pârâului Țiganca (în stânga) cu Șiretul prezentând, urme de locuire succesiva din perioadele: sec. XVII - XVIII, sec. XV epoca medievală, sec. IV epoca daco-romană și sec. ÎI - I î.Hr. Latène, cultura geto-dacică. Satele Volintirești și Kogălniceni prezintă aceași organizare sistematizata cu străzi
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
județul Iași că monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl din punctul „la Movila” (la 2 km vest de satul Alexandru I. Cuza); situl de la „Țarina de Jos” aflat la sud-est de acelasi sat, la vărsarea pârâului Țiganca în Siret, sit format din patru așezări corespunzătoare secolelor al II-lea-I î.e.n. (perioadă Latène, cultura geto-dacă), secolului al IV-lea (epoca daco-romană), secolului al XV-lea și secolelor al XVI-lea-al XVII-lea; situl de la Volintirești
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
satul Cosițeni component al orașului; și la sud-vest, limita orașului cu comuna Lungani. Din punct de vedere geografic, se află la est de Carpații Orientali, în Podișul Moldovei, mai exact în Depresiunea Jijia - Bahlui, între râul Bahlui, la nord și pârâul Bahluieț la sud. Localitatea se află pe fostul Drum Mare, care face legătura între Iași și Târgu Frumos, legătură rutieră asigurată astăzi de șoseaua națională DN28. Localitatea Budăi are un relief variat, fiind așezată în Podișul Moldovei, mai exact în
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
înconjurată de alte regiuni mult mai înalte spre sud și vest (Podișul Central Moldovenesc și Podișul Sucevei), ceea ce îi conferă un caracter de vastă depresiune ce se continuă și dincolo de Prut. Mai exact, Budăiul este așezat pe o terasă din stânga pârâului Bahluieț și a lacului artificial. În partea de nord se află dealul "Budăiul lui Rață" sau dealul "Rața", cu o altitudine de peste 160 m. Din localitatea Budăi izvorăște pârâul cu același nume, care se varsă în stânga pârâului Bahluieț. Orientarea râului
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
dincolo de Prut. Mai exact, Budăiul este așezat pe o terasă din stânga pârâului Bahluieț și a lacului artificial. În partea de nord se află dealul "Budăiul lui Rață" sau dealul "Rața", cu o altitudine de peste 160 m. Din localitatea Budăi izvorăște pârâul cu același nume, care se varsă în stânga pârâului Bahluieț. Orientarea râului Bahlui și a pârâului Bahluieț este transversală în raport cu orientarea generală a straturilor geologice, conducând la o asimetrie a profilului transversal. Astfel, versantul nordic al acestor două cursuri de apă
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
o terasă din stânga pârâului Bahluieț și a lacului artificial. În partea de nord se află dealul "Budăiul lui Rață" sau dealul "Rața", cu o altitudine de peste 160 m. Din localitatea Budăi izvorăște pârâul cu același nume, care se varsă în stânga pârâului Bahluieț. Orientarea râului Bahlui și a pârâului Bahluieț este transversală în raport cu orientarea generală a straturilor geologice, conducând la o asimetrie a profilului transversal. Astfel, versantul nordic al acestor două cursuri de apă prezintă o înclinație conformă cu înclinarea straturilor structurale
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
lacului artificial. În partea de nord se află dealul "Budăiul lui Rață" sau dealul "Rața", cu o altitudine de peste 160 m. Din localitatea Budăi izvorăște pârâul cu același nume, care se varsă în stânga pârâului Bahluieț. Orientarea râului Bahlui și a pârâului Bahluieț este transversală în raport cu orientarea generală a straturilor geologice, conducând la o asimetrie a profilului transversal. Astfel, versantul nordic al acestor două cursuri de apă prezintă o înclinație conformă cu înclinarea straturilor structurale, coborând în mai multe niveluri de terasă
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
suflă crivățul, mai ales iarna, cu viteze ce ating 30 - 35 m/sec., aducând zăpadă, furtuni de zăpadă și ger, și sporadic vara, aducând un aer fierbinte și uscat din răsărit. Rețeaua hidrografică din zonă este alcătuită din râul Bahlui, pârâul Bahluieț și pârâul Budăi. Regimul hidrografic al acestor cursuri de apă se caracterizează prin variații ale nivelelor și debitelor, cu creșteri ale acestora primăvara și vara și cu scurgeri minime toamna și iarna. Cea mai importantă acumulare de apă de pe
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]