7,505 matches
-
traversează "Zugăul", dar aici cochilile sunt stratificate în conglomerate alcătuite din argile și nisipuri. Toponimele sunt legate de diminutive ce evidențiază în primul rând graiul locuitorilor satului Pria; astfel în arelul măgurii formele de relief (dealuri, stâncării, aflorimente, vai, pajiști, pășuni) sunt cunoscute sub diferite nume ("oronime"): "Țâcârlău, Coltău, Valea Urzâcarului, Măgurice, Gribăn, Coasta Sclipturii, Purcăreță, Șu' Izvoară, Șu' Coaste, Râpă Albă, Pietricel, Grui, Osoi, Tăușoare, Șu' Piatră, Vițălar, Capu Văii, Arsura, Tiiș, La Valauă, Taină, Iclejie, La Mormânt, La Cioroi
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
mai multe clase de habitate naturale de interes comunitar; astfel: păduri de "Fagus sylvatica", păduri de "Quercus petraea", păduri de "Pinus sylvestris", păduri de amestec (fag și carpen), lunci aluvionare cu "Alnus glutinosa", tufărișuri de mesteacăn și alun, pajiști și pășuni cu graminee. Acestea adăpostesc o gamă variată de floră spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori) și fauna sălbatică (mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte) specifică nordului Apusenilor. Vegetația întâlnită este eterogena, de la făgete și gorunete până la pajiști și plantații de
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
clocotiș ("Staphylea pinata"), tulichina ("Daphne mezereum"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor (atât în păduri, la marginea acestora, cât și pe suprafețele cu pajiști și pășuni) este întâlnită o mare varietate floristica, alcătuită în cea mai mare parte din plante cu specii mediteranene, daco-balcanice, pontice sau panonice; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivă C.E." 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
Amanita rubescens", "Amanita vaginata" precum faimoasa "Amanita caesarea" (burete domnesc). Ciupercile cresc în România, Basarabia și Bucovina de Nord din (mai) iunie până în octombrie în păduri foioase și de conifere, preferat pe soluri calcaroase, unele și pe teren nisipos, prin pășuni, tufișuri, livezi precum în parcuri. Ordinul "Agaricales" este de diversificare foarte veche (între 178 și 139 milioane de ani), începând din timpul perioadei geologice în Jurasic în diferența de exemplu cu genul Boletus (între 44 și 34 milioane de ani
Amanita () [Corola-website/Science/310880_a_312209]
-
sate cu funcțiuni preponderent agricole. Principala activitate a locuitorilor este agricultura și zootehnia. Densitatea agricolă este specifică zonelor de deal-șes unde majoritatea suprafețelor sunt acoperite cu terenuri cultivate - 0,93 ha./locuitor. Terenul arabil ocupă 10,59 % din total administrativ, pășunile 12,56 %, fânețele 28,86 %, viile 0,91 % și livezile 1,20 %. Producțiile variază în funcție de factorii meteorologici ai anului respectiv. Populația ocupată în agricultură este în număr destul de mare. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bârsești se ridică la
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
în majoritate, bazinul superior al Răutului. În componența învelișului de sol predomină cernoziomurile tipice moderat humifere și levigate, formate pe argile lutoase. Eroziunea solurilor este slab dezvoltată . În comparație cu alte regiuni și raioane pedogeografice ale Republicii Moldova, aici sunt slab răspândite pajiștile (pășunile), arealele de soluri intrazonale, alunecările de teren. Pe alocuri, pe părțile inferioare ale unor versanți, apar la suprafață straturi de argile, inclusiv salinizate. Pe versanți apar câteva pânze de ape freatice cu diferit grad de salinizare. Acestea modifică esențial atât
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
landurile Vorarlberg și Tirol din Austria. Grupa aceasta muntoasă este caracterizată prin varietatea mare a rocilor, ceace atrage după sine un relief, floră și peisaj variat. Aici au un rol important preciptațiile bogate care determină existența în număr mare a pășunilor alpine, care pot avea o înclinare de teren de până la 70 , regiunea este atractivă pentru turiști, pe parcursul potecilor de munte fiind colibe numeroase. In regiunea centrală curge Iller, în nord Dunărea, în sud și est Lech, iar în vest Bregenzer
Alpii Allgäu () [Corola-website/Science/309501_a_310830]
-
racoviceni au folosit drept fânețe ogrăzile, mai ales cele dinspre pădure. Peste douăzeci de ogrăzi purtând numele proprietarilor lor, în perioada de după "colectivizare", au fost desființate, urmând ca Legea nr. 18/[[1991]] să le acorde statutul avut anterior anului [[1950]]. [[Pășune|Pășunile]]. În calitatea lor de renumiți crescători de vite, racovicenii s-au îngrijit întotdeauna de asigurarea unor terenuri cât mai întinse și cât mai adecvate pășunatului. Ele au fost obținute prin lăzuirea succesivă a unor păduri, ultimele care au căpătat
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
au folosit drept fânețe ogrăzile, mai ales cele dinspre pădure. Peste douăzeci de ogrăzi purtând numele proprietarilor lor, în perioada de după "colectivizare", au fost desființate, urmând ca Legea nr. 18/[[1991]] să le acorde statutul avut anterior anului [[1950]]. [[Pășune|Pășunile]]. În calitatea lor de renumiți crescători de vite, racovicenii s-au îngrijit întotdeauna de asigurarea unor terenuri cât mai întinse și cât mai adecvate pășunatului. Ele au fost obținute prin lăzuirea succesivă a unor păduri, ultimele care au căpătat acest
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
racovicenii s-au îngrijit întotdeauna de asigurarea unor terenuri cât mai întinse și cât mai adecvate pășunatului. Ele au fost obținute prin lăzuirea succesivă a unor păduri, ultimele care au căpătat acest statut fiind ""Priporul"" și ""Arinii"". Ca și fânețele, pășunile au fost și au rămas până azi slab productive și terenurile de pășunat au fost suplinite deseori cu pășunatul pe miriști, pe ogoare, prin porumbiștile culese iar în situațiile de secetă chiar și prin păduri. Este de subliniat faptul că
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
86 de ani de viață militară s-a trecut la predarea în administrație civilă a Racoviței în ziua de 30 martie 1851. Foștilor grăniceri le-au rămas în posesiune sesiile personale în suprafață de circa 15 jugăre de pământ, pădurile, pășunile precum și dreptul de folosință asupra așa-zișilor „Munți Revendicați”. Presa vremii menționează că la adunarea care a avut loc cu acest prilej, grănicerii au vărsat „"cele din urmă lacrimi de suvenire"”. Ca „"predător"”, actele au fost semnate de comandantul companiei
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
s-au consemnat primii muncitori industriali, în special femei, ai Racoviței. Construirea Uzinelor Mîrșa a început în secolul al XX-lea la sfârșitul deceniului al IV-lea și a fost amplasat pe terenurile racovicenilor, aceștia rămânând fără o parte din pășunile din „Arini”, fără fânețele din „Lunci” și fără o parte din terenurile arabile de la „Arinii ăi Mari”. Pentru a-și apăra drepturile de proprietate asupra pământurilor în cauză, racovicenii, în frunte cu protopopul Valeriu Florianu, au protestat violent împotriva exproprierilor
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
le au, lăsând deoparte și toate morile dintre hotarele țărilor amintite atât cele clădite cât și cele ce se vor clădi, în afară de cele din țara Lytua, precum și toate clădirile și semănăturile făcute cu cheltuiala fraților zisei case, și fânețele și pășunile pentru vitele și oile lor, și pescăriile care sunt acum în ființă sau care se vor face de către ei, care toate vrem să se oprească în întregime în folosul fraților acestora, afară de pescăriile de la Dunăre și iazurile de la Celei pe
Diploma Ioaniților () [Corola-website/Science/309604_a_310933]
-
Mari, Vârșii Mici și Vârși-Rontu. Este situată în nord-vestul județului Albă, pe cursul mijlociu al rîului Arieș. Suprafață comunei, de 132 kilometri pătrați, reprezintă 1,8% din suprafața județului Albă. Din totalul ei, terenurile agricole ocupă 785 ha teren arabil, pășuni și 849 ha fânețe. Teritoriul comunei este încadrat la S-E de Munții Trăscăului, la S-V de Munții Metaliferi și la N-E de Munții Gilăului, cu masivul Muntele Mare (1826 m). Este străbătuta de la Vest spre Est, pe
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
sub zona fagului, cuprinsă între 600-1000 m, predomină arboretele de fag pe lângă care apare carpenul, frasinul, paltinul, molidul, socul și alunul. Pe locurile pădurilor de fag s-au format pajiști secundare și terenuri agricole, constituind prețioase rezerve de fânețe și pășuni. Pe versanții umbriți, pădurile de molid coboară până în albia Văii Mogoșului, iar din cauza inversiunilor de temperatură, pădurile de molid se situează uneori sub pădurile de fag, așa cum este cazul în Bârlești și Negrileasa. În porțiunile de lunci de pe malul Văii
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
special o agricultură de subzistență, pe suprafețe relativ mici. Cartoful, în special este principala cultură a mogoșenilor. Legumicultura - atât cât este necesară pentru o gospodărie. Livezile și grădinile de zarzavat ocupă din cele 8063 ha ale comunei doar 25 ha. Pășunile și fânețele naturale sunt cele mai bine reprezentate. În perioada de vară începe așa-numitul sezon de „ strâns al fânului”, nutreț pentru animale, care se depozitează mai întâi în clăi iar apoi toamna după ce se „cară” în clădituri sau se
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
În pâlcurile de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria viridis (mohor), Dactylis glomerata (golomăț). În pășuni și fânețe sunt prezente graminee precum Lolium perenne, Agropyron repens, Bromus inermis (obsiga), Dactylis glomerata și leguminoase că Trifolium hybridum (trifoi), Ț. pratense (trifoi roșu), Lathyrus tuberosus (oreșnița), L. pratensis (lintea pratului), dar și buruieni că Xanthium spinosum (holeră), Carduus
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
luvice, 14-17 (vertice pseudogleizate): 17,2% <br> 5. Soluri gleice și amfigleice, 18-21 (tipice, vertice): 12,1%; <br> 6. Erodisoluri, 22-23 (tipice, vertice): 2,5%. <br> Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosințe: arabil 7679 ha (81,1%), pășuni 609 ha (6,4%), fânețe 335 ha (3,5%%), vii 830 ha (8,8%) și livezi 23 ha (0,2%). Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosință "arabil", situația se prezintă astfel: cl I 4388
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
stații CFR sunt Orbeni și Sascut. Activitatea economică principala este reprezentată de agricultură. Din suprafața administrativă a comunei, 52,30 % este reprezentată de terenul agricol. Cea mai mare pondere la nivelul acestuia o au terenurile arabile, restul fiind reprezentat de pășuni, fânețe, vii și livezi. Solurile sunt de tip luvisoluri. Principalele culturi agricole practicate sunt: cerealiere (păioase + porumb), cartoful, legumele și leguminoasele, plantele tehnice (răpită), floarea soarelui . Existența în depozitele de suprafață a cineritele determina că terenul agricol să fie favorabil
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Municipiul Târgu Mureș a fost de-a lungul timpului un important centru comercial și industrial al Transilvaniei și al României. Situat într-una din cele mai bogate regiuni forestiere, având în apropiere pășuni și terenuri agricole întinse, beneficiind de resurse energetice importante, în special (gaz metan), de forță de muncă și tradiții meșteșugărești apreciabile, Târgu Mureșul a cunoscut o dezvoltare economică treptată, fapt care a stimulat și dezvoltarea demografică, culturală a orașului. Nu
Economia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/310292_a_311621]
-
este Președintele Asociației „Morala Creștină” din Roșcani, din 2004 este Directorul Revistei de cultură „Ecospirit” a Asociației „Morala Creștină” din Roșcani, din 2006 este Președintele Composesoratului Urbarial din Roșcani, din 2008 este Președintele Filialei Hunedoara a Asociației Proprietarilor de Păduri, Pășuni și Terenuri Agricole din România, din 2009 este Președintele Filialei Hunedoara a Patronatului Român, din 2010 este Președintele Filialei Hunedoara a Uniunii Naționale „Vatra Românească A participat activ la Revoluția din Decembrie 1989 prin organizarea bunului mers al comunicațiilor specifice
Ioan Ovidiu Muntean () [Corola-website/Science/309062_a_310391]
-
a dus la moartea turmelor de vaci. În arta hindusa Krishna este adesea zugravit că dansând pe șarpele cu multe capete Kaliya. Krishna pentru a proteja oamenii din Vrindavana împotriva pedepselor zeului Indra și pentru a preveni distrugerea locului de pășune din Govardhan,ridică deasupra tuturor, asemena unei umbrele, pentru a-i proteja, și îl învăța pe Indra, regele zeilor() și al ploii, o lecție; Indra s-a maniat atunci când Domnul Krishna i-a învățat pe locuitorii din Vrindavana să aibă
Krishna () [Corola-website/Science/309088_a_310417]
-
asemena unei umbrele, pentru a-i proteja, și îl învăța pe Indra, regele zeilor() și al ploii, o lecție; Indra s-a maniat atunci când Domnul Krishna i-a învățat pe locuitorii din Vrindavana să aibă grijă de animale și de pășunile care ofera tot ce au nevoie, decât să îl adore pe Indra în fiecare an epuizându-și astfel toate proviziile, si pentru a-i pedepsi Indra inundă Govardhan, dar dealul pe care Krishna îl ridică deasupra tuturor îi protejează pe
Krishna () [Corola-website/Science/309088_a_310417]
-
Eldeghiz, Mahammad Djahan Pahlavan și Gîzîl Arslan, au scris paginii aurii în istoria Azerbaidjanului. Baza economică a Azerbaidjanului în secolele al XI-lea - al XII-lea o constituiau agricultură, producția meșteșugăreasca și creșterea sezoniera de animale în munți și pe pășuni. Că și mai înainte, țara era vestită pentru culturile pământului, pentru producerea mătăsii, a bumbacului, pentru viticultura, creșterea albinelor, producerea inului, vinăritul, cultivarea orezului și pomicultura. Orașele azere au cunoscut o nouă perioadă de înflorire, valoarea lor în viața economică
Statul Eldeghizilor () [Corola-website/Science/309179_a_310508]
-
Gălăuțaș-Pârău, Nuțeni, Plopiș, Preluca, Toleșeni și Zăpodea. Situată pe cursul superior al râului Mureș, la o altitudine de 650 - 700 m, înconjurată de Munții Giurgelului și Gurghiului, localitatea Gălăuțaș a fost atestată documentar în anul 1768. Iernile sunt deosebit de geroase; pășunile și fânețele întinse îi permit dezvoltarea din punct de vedere zootehnic, potențial important în cultura agrară a comunei. Dezvoltarea industrială cândva foarte accentuată se frânează prin disparitia fabricii de cherestea iar agricultura nu este favorizată din pricina terenurilor în pantă. Dezvoltarea
Comuna Gălăuțaș, Harghita () [Corola-website/Science/310543_a_311872]