15,863 matches
-
care, în lumea de dincolo de vama de la Curtici, vorbește în sintagme primejdioase: subsidiarități, federalism, democrație participativă paneuropeană, mai nou mișcarea constituționalistă de aceleași dimensiuni care să configureze (vă rog, luați aminte!) nu o Europă a națiunilor, nici măcar o Europă a patriilor sau regiunilor ci, pur și simplu o Europă a cetățenilor. Mi-ar plăcea să trăiesc într-o asemenea lume după cum mărturisesc că mă simt atras de ideile domnului Jo Leinen, deputat în Consiliul Europei și președinte al Uniunii Federaliștilor Europeni
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
din teritoriul filistean, devastând numeroase fortărețe ale Iudeii și constrângându-l pe Ezechia în Ierusalim „ca o pasăre în laț”. Regele asirian, după ce a primit tribut, a întrerupt ostilitățile - pentru motive încă nu foarte clare - și s-a întors în patrie lăsând Ierusalimul intact (Grabbe, 2003). La moartea lui Ezechia îi urmează la tron fiul său, Manase, (697-642 î.C.) care, conform 2Rg 21, a fost un rege rău și păcătos pentru că ar fi favorizat cultele păgâne. Foarte probabil, el a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în istorie (2Rg 25,21); mulți cercetători consideră astăzi însă că Iudeea nu a rămas tocmai un „pământ pustiu” (cf. Ier 39,10; 40,11-12). Dispoziția geografică bipartită a poporului iudaic a provocat probabil unele contraste între cei rămași în patrie și exilați (cf. Ex 11,15; 33,23 ș.u.) și chiar între cele două grupuri sacerdotale, dat fiind că, potrivit Ier 41,5, în Iuda se făceau sacrificii la templu, în timp ce preoții deportați în 598 î.C. considerau abominabil
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
teologia sanctuarului unic, și în consecință suprimarea tuturor sanctuarelor cu excepția celui din Ierusalim, exprimă ideologia religioasă „separatistă”, asemănătoare celei din Cărțile lui Esdra și Nehemia, unde cei reîntorși din exilul babilonian considerau o blasfemie cultele practicate de populația rămasă în patrie și căutau să nu se amestece cu „poporul țării” (cf. Cap. 8). În concluzie, centralizarea cultului la Ierusalim, deși își are originea din teologia templului tipică perioadei regale, unde sanctuarul regal reprezenta un loc privilegiat, ales de Dumnezeu pentru a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
pp. 37-38) când se vorbește de Yhwh ca Dumnezeul suprem al lui Israel. Capitolul 8 Exilul și apariția iudaismului Istoriografia tradițională a lui Iuda caracterizează secolele al VI-lea - al V-lea î.C. cu termenii „exil” și „întoarcere” în patrie. Această viziune istoriografică considera exilul babilonian ca un fel de întrerupere în desfășurarea continuă a istoriei lui Iuda, considerând că intervenția babiloniană a cauzat nu doar distrugerea templului, ci și evacuarea teritoriului printr-o deportare masivă ce a durat până la
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
În plus, este oportun să amintim că întoarcerea exilaților nu a fost totală și nici nu s-a petrecut într-un timp scurt. De fapt, unii evrei au decis să rămână în Babilon, în vreme ce aceia care s-au întors în patrie nu au venit toți împreună, în același timp. Mai important este să ținem cont că atât grupul exilaților cât și cel al repatriaților, cu siguranță, nu au fost majoritatea populației, astfel că - în orice caz - nu au existat acele intrări
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
și a unei părți a clasei conducătoare, comunitatea iudaică s-a găsit într-o situație aproape „bipartită”: pe de o parte, comunitatea sacerdotală și ceilalți exilați în Babilon care nu acceptau comportamentul și pretențiile de autonomie ale celor rămași în patrie (Ez 11,14 ș.u.; 33,24 ș.u.), iar, pe de altă parte, comunitatea rămasă în Iuda care, probabil, intenționa să-și reconstruiască rapid un stil normal de viață religioasă. Din punct de vedere al practicii religioase, e foarte
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
lor religioasă, evitând să se adapteze și să se piardă în ambientul în care au fost transferați, probabil, au pus în mișcare un intens proces de apartenență și de memorie colectivă care se va vedea împlinit doar după reîntoarcerea în patrie, în timpul epocii persane. Programul viitoarei reconstrucții religioase iudaice se observă în conținutul Ez 40-48 care, între altele, mută prerogativele cultuale uzuale de la rege (cf. Cap. 4, pp. 71-72) la grupul sacerdotal sadocit, realizând astfel un fel de monopol, și-i
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
religioase iudaice se observă în conținutul Ez 40-48 care, între altele, mută prerogativele cultuale uzuale de la rege (cf. Cap. 4, pp. 71-72) la grupul sacerdotal sadocit, realizând astfel un fel de monopol, și-i declasează atât pe cei rămași în patrie, cât și pe leviți din cauza (presupusei) lor infidelități (cf. Ez 44,6-31). Situația iudeilor rămași în patrie pare să fi fost foarte diferită de cea a exilaților. După unele studii recente, comunitatea ebraică rămasă în Iuda nu a trăit nicidecum
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
cf. Cap. 4, pp. 71-72) la grupul sacerdotal sadocit, realizând astfel un fel de monopol, și-i declasează atât pe cei rămași în patrie, cât și pe leviți din cauza (presupusei) lor infidelități (cf. Ez 44,6-31). Situația iudeilor rămași în patrie pare să fi fost foarte diferită de cea a exilaților. După unele studii recente, comunitatea ebraică rămasă în Iuda nu a trăit nicidecum un gol religios, ci a continuat practicarea cultului inițial propriu, profesând religia de dinainte de exil (Blenkinsopp, 1998
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
trecut fără îndoială și mai depărtat. CAPUL I TIMPURILE ANTE-ROMANE 513 in. De Hr. -106 d. Hr. I SCIȚII Șl AGATIRȘII I. TOPOGRAFIA SCIȚIEI În vremile cele mai vechi despre care istoria ne-a lăsat vreo pomenire, țările care alcătuiesc patria liberă sau încă subjugată a românilor, erau adăpostul mai multor popoare, pe rădăcina cărora acum adânc îngropată, s-au hultuit pe rând toate acele elemente din acăror introlocare se urzi poporul românesc. Știrile noastre asupra acestor vremuri de mult apuse
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
considerați de unii autori ca Germani, și unul din sprijinile lor cele mai puternice stă tocmai în împrejurarea că Dacii se găsesc a se fi coborât către Transilvania și Banat venind din apus, dinspre Germania, când în realitate vom afla patria lor primitivă tot la sudul Dunării, în țara Tracilor, din care și ei nu erau decât un trib alături cu Geții. Astfel se va aduce o împăcare între știrile lăsate de scriitorii vechi care arată pe Daci ca popor de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
va aduce o împăcare între știrile lăsate de scriitorii vechi care arată pe Daci ca popor de viță tracă și așezarea lor geografică posterioară la nordul Dunării, unde popoarele trace n-au putut veni decît din regiunile de la sudul fluviului, patria originară a poporului trac. De unde veniseră Dacii la nordul Dunării ? Următorul loc din Dio Cassius răspunde la această întrebare. «Dacii însă locuiesc de ambele părți ale Istrului, dintre care acei ce sunt de această parte (dreaptă) a fluviului sunt vecini
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de la aceste popoare încă de pe când locuiau la sudul Dunării, decât ca ei să-i fi adus pentru prima oară dintr-o regiune așa de îndepărtată ca acea de peste Dunăre, si anume tocmai dinspre Germania, unde unii vroiesc a străpune patria primitivă a Dacilor. Întrucât se poate reconstitui după niște notițe atât de sărace și în aparență chiar contrazicătoare șirul evenimentelor petrecute în timpuri așa de îndepărtate, credem că trebuie admise numaidecât următoarele migrațiuni ale Dacilor. Mai întâi respinși de Macedoneni
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
parte Geții si Dacii s-au susținut teoriile cele mai deosebite. Germanii, după exemplul lui Iacob Grimm, au susținut că Dacii si Geții ar fi de obârșie germană, întemeindu-se pentru a sprijini această teză, întăi pe părerea greșită că patria originară a Dacilor ar fi fost Germania, apoi pe confuziunea intenționată a scriitorului got, Jordanes, care, în dorința de a afla pentru națiunea sa un început mai strălucit, consideră pe Geți ca Goți, deoarece numele lor se deosebea printr-o
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și Tracii, nu ne rămâne decât a admite o deplină identitate de rasă a acestor trei ramuri de popoare. Mai este de observat că toți scriitorii contemporani cu existența lor, le dau drept locuință la început regiunile din sudul Dunării, patria netăgăduită, a întinsei rase tracice. Pe lângă acest argument de mare valoare, mărturisirea unor oameni de știință ce au cunoscut din propria lor experiență popoarele de care vorbesc, se mai pot adăuga câteva considerații limbistice, care deși curgând dintr-un izvor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
au format apoi prin duplificare mamalaiu, care au dat naștere numelui mâncărei de astăzi naționale a Românilor: mămăliga. Ca băutură Geto-Dacii cunoșteau vinul, pe care l-am găsit încă de mai înainte cultivat de Agatirși in Transilvania. Se știe că patria cea veche a Geto-Dacilor, Tracia, era o regiune cu totul vinicolă, cauză pentru care și era considerată ea locul de naștere a zeului vinului Dionisos. Chiar dacă n-ar fi găsit Geto-Dacii cultura vinului aclimatată în părțile nordice ale Istrului, ar
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
robul lui Pitagoras, de unde fiind eliberat și adunându-și mari bogății, se întoarse în țara sa. În timp ce Tracii, afundați în neștiință, duceau un trai mișelesc, Zamolxis învățase felul de viață al Ionienilor și deprinsese moravuri mai blânde decât acele ale patriei sale, fie prin relațiunile ce le avuseseră cu Grecii, fie prin învățăturile lui Pitagoras. Întors în patria lui, el îniință acolo o așezare în carea aduna pe fruntașii cetățeni, le dă mese și în timpul ospățului învăța că acei pe care
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Tracii, afundați în neștiință, duceau un trai mișelesc, Zamolxis învățase felul de viață al Ionienilor și deprinsese moravuri mai blânde decât acele ale patriei sale, fie prin relațiunile ce le avuseseră cu Grecii, fie prin învățăturile lui Pitagoras. Întors în patria lui, el îniință acolo o așezare în carea aduna pe fruntașii cetățeni, le dă mese și în timpul ospățului învăța că acei pe care-i primea la masa lui nu ar fi niciodată să moară, ci ar fi numai strămutați într-
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
care nu putea admite ca o învățătură așa de înaltă ca acea a nemuririi să fi ieșit de aiurea decât de la un discipol al teoricianului metempsicozei. Strabon adaugă la povestirea lui Herodot câteva puncte caracteristice, anume că «Zamolxis, întors în patria lui, se bucura de stima celor mai însemnați, din cauza prezicerilor ce știa să le tragă din starea cerului; că încredințase pe rege ca să-l ia pe el de coleg la domnie, ca unul ce cunoștea cele plăcute zeilor și deci
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ei nu era decât mântuirea de suferințele lumii reale și eliberarea lor către lumea fericirii. Nu se puteau deci teme de ea, ci o doreau și o binecuvântau când ea sosea, mai ales pe câmpul de război, unde luptau pentru patrie și libertate. De aceea și vedem pe scriitorii antici spunând într-un glas, că aceste popoare erau foarte curajoase și aproape neînvinse prin disprețul ce-l arătau pentru viață și apetitul lor de moarte. De aceea ei singuri din toți
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se preda împreună cu armata sa, se ucide împreună cu toți tovarășii săi. Tot din această împrejurare se explică mândria cea nespusă a Dacilor. Cine nu se teme de moarte n-are nevoie să sufere înjosirile vieții. De aceea Dacii când văd patria lor căzută, viața lor nimicită, dau foc ei singuri capitalei lor, și la lumina flăcărilor mistuitoare, se îngrămădesc pe lângă vasul cu otravă, își împlântă pumnarele în inimi sau roagă pe prietenii lor să le facă această de pe urmă îndatorire; iar
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
poate încă mai sfântă decât acea de a lupta pentru glorie și izbândă, lupta pentru neatârnare. În sufletul său barbar nu știa să facă deosebire între mijloacele permise și cele nepermise; toate îi păreau bune de îndată ce era vorba de mântuirea patriei sale. El avuse prilejul a se convinge că sălbateca vitejie a poporului său nu se putea măsura cu știința romană; căuta să-i îndeplinească lipsurile cu ce-i ieșea la îndemână, și dacă vreo dată fu îndreptățit principiul că scopul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
lovitură cu repeziciunea fulgerului. Îndată după luarea cetății el pleacă în contra lui Decebal și-1 atacă în lagărul său întărit, luând și pe acesta după o crâncenă luptă. Decebal atunci văzând pierdută orice speranță de mântuire, se hotărăște a urma patria lui în mormânt și, blestemând o de pe urmă dată pe pricinuitorii pieirii sale, se aruncă pe spada lui. Capul său tăiat este adus lui Traian. Șefii Dacilor ce mai supraviețuiseră tuturor nenorocirilor de până atunci, parte se sinucid, parte se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
încercare. Navele care le-au transportat zac îngropate și uitate sub aluviunile veacurilor. Am aterizat mai târziu, iar a mea nu este încă îngropată. Pretutindeni, urmașii lor au construit imagini eronate ale evoluției lor, fondată pe studiul faunei noii lor patrii. Nu și-au dat încă seama că orice viață tinde spre mișcare, iar că mișcarea la scară macrocosmică este limitată la un anumit număr de forme, iar tendința de a sta în picioare este parte integrantă a voinței de mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]