7,725 matches
-
din România, cu o privire specială asupra învățămîntului superior (45). În 1983 a apărut primul volum de Istoria învățămîntului din România (redactor responsabil ȘTEFAN PASCU), în care prin contribuția unui colectiv larg de valoroși colaboratori se face o detaliată și pertinentă expunere a evoluției învățămîntului de pe teritoriul locuit de români, din cele mai vechi timpuri pînă în 1821 (46). De mult interes s-a bucurat, în această perioadă, cercetarea asupra gîndirii pedagogice din România, relevîndu-se relația dintre evoluția școlii și a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
NICOLESCU, N. SACALIȘ etc.). 18 ȘCOALA ȘI PEDAGOGIA ÎN CONFRUNTAREA CU VIITORUL Tot mai conștienți de accelerarea istoriei, unii pedagogi din a doua jumătate a acestui secol și-au pus problema posibilității unor prospecțiuni în viitor, menite să ofere predicții pertinente pentru educația din deceniile următoare. Ideea unei pedagogii prospective o întîlnim la GASTON BERGER încă din deceniul al cincilea al secolului XX (1). Ea a fost preluată de numeroși pedagogi (G. MIALARET, B. SCHWARTZ, CH. HUMMEL, T. HUSÉN, B. SUCHODOLSKI
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de-o parte, care o determină să justifice ca rațional faptul împlinit; raționalizarea abstractă, pe de altă parte, care închide existența în Idee și Universul în Sistem, pentru a le suprima în cele din urmă pe amîndouă. De aceea, critica pertinentă a acestei raționalizări vine din partea gîndirii socotite iraționale a lui Kierkegaard. În realitate, tradiția antiraționalistă oferă cel mai adesea critica rațională a delirului raționalizator. Unda Luminilor a fost urmată de unda romantică. Ele se înfruntă, se întrepătrund, se transformă reciproc
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și că puterea e fratele geamăn al maladiei. Dar atunci nu trebuie să pună la lucru istoriografia resursele ei terapeutice? Este ceea ce sugerează Pierre Rentchnick pe seama unei ample anchete, în care medicul e mereu dublat de un istoric scrupulos și pertinent. Vatra, XX. 1 (ianuarie 1990), p. 17 DIN NOU BOLNAVII ISTORIEI La un bun număr de ani după Ces malades qui nous gouvernent (1976), Pierre Accoce și dr. Pierre Rentchnick continuă ancheta întreprinsă, publicând un nou volum sub titlul Ces
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
aduce aminte oarecum de reflecțiile lui Herzen din De l'autre rive, la care autoarea trimite de altfel insistent. Nu se poate stărui acum asupra acestei perspective. Ajunge să spunem că analiza propusă de Catherine Durandin e dintre cele mai pertinente în spațiul ideilor care au structurat societatea modernă în Europa secolului XIX și că reflecțiile privitoare la români, necomplezente, sunt de natură a-i incita pe istorici la reexaminarea întregului câmp de fapte. Convorbiri literare, 11 (3-9 mai 1990), p.
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de specialitate străin. A treia parte din volum se dedică altminteri prezentării autorului: o vastă și erudită introducere, unde bibliografia e pusă la punct cu ultimele noutăți, ocupând ea însăși un spațiu considerabil, iar analiza operei e dintre cele mai pertinente și mai cuprinzătoare. Nu o vom discuta aici. Ea ar merita să fie tradusă la noi, ca și monografia din prestigioasa colecție napolitană "Gli Storici", unde N. Iorga stă alături de J. Grimm, Otto Hintze, H. Ritter von Srbik, Michele Amari
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
frumos, citește corect, expresiv, respectă cerința dată, aduce noutăți, este original . Toate materialele vor fi realizate și prezentate individual sau în grup de către elevi, cu o coordonare a liderului de grup, punându-i pe elevi în situația de a argumenta pertinent orice afirmație, de a da explicații, de a pune întrebări și nu în ultimul rând, de a face judecăți de valoare. Fiecare elev va fi pus în situația de a participa și a observa atent munca colegilor, de a se
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Petru Popescu, Dumitru Țepeneag, Mihai Ursachi, celălalt este mai cuprinzător, aici figurând deopotrivă - datorită contribuției lui Vitalie Ciobanu și a lui Vasile Gârneț - și scriitori reprezentativi din stânga Prutului. Articolele, în mare măsură alcătuite după principiul biobibliografic, conțin și citate succinte, pertinente caracterizări ale operelor avute în vedere, cât și informații privind traducerile acestora în limba cehă. O amplă introducere semnată de V. prezintă evoluția literaturii române de la Analele de la Bistrița și Analele de la Putna până la nouăzeciști, de la personalitățile epocilor veche, clasică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
întreg volum, Poezii - Puizii (1981). Colaborează la „Luceafărul”, „Ramuri”, „Flacăra”, „Steaua”, „Tribuna”, cât și la „Zborlu a nostru”, „Deșteptarea”, „Frânza vlahă”, „Dimândarea”, reviste cultural-literare aromâne. În 1976 realizează cea mai cuprinzătoare antologie de poezie populară aromână, însoțind-o de o pertinentă prefață, în care subliniază unitatea indestructibilă a aromânilor cu dacoromânii. I. este o creatoare de reală înzestrare când compune în aromână. Versurile îi sunt înfiorate de nostalgii, regrete și doruri pentru graiul „de-acasă”, vorbit, cum spune poeta, de „părințâli
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]
-
că activitatea În speță poate fi nu doar actualizată, ci și Îmbunătățită. Îmbunătățirile au constituit o altă provocare: evitarea extremelor În prezentarea metodologiei - În termeni fie prea generali, fie prea obscuri. Cartea ar trebui să poată oferi sfaturi practice și pertinente atât pentru Începători, cât și pentru cercetători experimentați. O a treia schimbare generală a fost introducerea referințelor (mai ales În notele de la sfârșitul fiecărui capitol) la exemple de studii reale care apar În ediția revizuită a unei lucrări anexe, Applications
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Întrebări din această categorie sunt explorative, cum ar fi: „Ce se poate Învăța dintr-un studiu despre o școalăeficientă?”. Acest tip de Întrebare este un principiu justificabil pentru a efectua un studiu explorativ, scopul fiind acela de a dezvolta ipoteze pertinente pentru continuarea investigațiilor. Al doilea tip de Întrebare din această clasă ia de fapt forma uneia cu sensul de „cât” - de exemplu, „Ce rezultate a dat o anumită restructurare managerială?”. Este mai probabil ca În identificarea unor astfel de rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
contextul său din viața reală, În special atunci când • granițele Între fenomen și context nu sunt foarte bine delimitate. Cu alte cuvinte, ați folosi această metodă deoarece intenționați să vă ocupați de condițiile contextuale, În convingerea că ele pot fi deosebit de pertinente pentru fenomenul studiat. Astfel, această primă parte a logicii designului ne ajută să Înțelegem studiile de caz printr-o continuă diferențiere față de celelalte strategii de cercetare pe care le-am discutat. De pildă, un experiment separă În mod deliberat fenomenul
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
diferite. Aveți așadar un studiu care a specificat variabile dependente neechivalente. De asemenea, ați prezis un pattern global de rezultate care ia În considerare toate aceste variabile. Dacă rezultatele sunt cele pe care le-ați prezis, puteți ajunge la concluzii pertinente În privința efectelor descentralizării. Dacă rezultatele nu se Încadrează exact În patternul prezis - chiar dacă doar una dintre variabile nu se comportă conform predicției -, ipotezele dumneavoastră inițiale ar trebui puse la Îndoială. Apoi, primul caz ar putea fi susținut de un al
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
experimentale și clinice aplicate la cazuri individuale (vezi Kratochwill, 1978) - pentru mai multe detalii, cititorii interesați pot consulta aceste texte. Cu cât patternul este mai complicat și mai precis, cu atât analiza seriilor de timp va duce la concluzii mai pertinente. Deosebit de relevantă pentru studiile de caz este o interesantă analiză metodologică a cercetărilor calitative, efectuată de Louise Kidder (1981), care a demonstrat că anumite tipuri de studii de observație participativă au urmat designuri de serii temporale fără ca inițiatorii cercetători să
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
licenței sau a disertației. El ar trebui să consulte lucrări precedente care au trecut cu succes de examinarea academică sau care sunt cunoscute a fi exemplare. În vederea conceperii unei noi lucrări, studierea celor anterioare poate duce la descoperirea de informații pertinente cu privire la normele departamentului (și preferințele examinatorilor). Formate pentru rapoarte scrise Printre formatele scrise pentru studiile de caz, există cel puțin patru tipuri importante. Primul este studiul clasic al unui singur caz. Puteți Însoți textul cu tabele, grafice și fotografii. În funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
domeniu - istoria -, Într-o carte celebră scrisă de Crane Brinton (1938), The Anatomy of a Revolution. Cartea lui Brinton se bazează pe patru revoluții: engleză, americană, franceză și rusă. Este o analiză și o teorie a perioadelor revoluționare, cu exemple pertinente pentru fiecare din cele patru „cazuri”; cu toate acestea, ca și În cartea lui Kaufman, nu se Încearcă prezentarea revoluțiilor separat, ca studii de caz individuale. Ca remarcă finală, tipul specific de redactare a studiului de caz, care implică o
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
și raportare, schița fiecărui caz a fost revăzută de sursele din circumscripția respectivă. Comentariile au fost obținute În parte ca rezultat al unui chestionar deschis creat de cercetători special În acest scop. În unele cazuri, răspunsurile au fost atât de pertinente și pătrunzătoare, Încât realizatorii studiului nu numai că și-au modificat materialele originale, dar chiar au publicat răspunsurile În cartea lor. În prezența unor asemenea dovezi și comentarii suplimentare, cititorii pot hotărî singuri dacă au fost alese cazuri adecvate sau
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
În stare să hotărască În mod independent dacă o anume interpretare este validă. Selectivitatea este relevantă pentru limitarea raportului la cele mai Însemnate dovezi și evitarea aglomerării prezentării cu informații coroborative, dar de ordin secundar. Pentru a face o selecție pertinentă, cercetătorului Îi va fi necesară multă disciplină. De obicei, tendința este de a etala toată baza de date, În speranța (falsă) că volumul de informație Îi va impresiona pe cititori (lucru care, de fapt, Îi va plictisi). Un alt obiectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
descrie un fenomen ("electricitatea", de exemplu), omul de știință îi observă efectele introducând măsuri. Prin acest mijloc, fizica poate spune ce "este" electricitatea. Cu alte cuvinte, electricitatea nu este altceva decât ceea ce produce. Acest punct de vedere se dovedește întotdeauna pertinent în definirea lucrurilor. Dacă, de exemplu, vrem să caracterizăm diferitele tipuri de cinema (comercial, experimental, "tip artă și eseu", "de apropiere"...), demersul sociologic va încerca să compare și să specifice utilizările și modurile de difuzare diferențiate între aceste tipuri. Cinematograful
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de interpretare, când unii autori s-ar putea regăsi și în unele, și în altele. Un autor precum Bourdieu este inspirat, în același timp, de teoria critică, de modelul weberian și de teoria durkheimiană. Ni s-a părut însă mai pertinent să insistăm pe diferențe decât să definim punctele de trecere. Am considerat că putem distinge trei puncte de vedere "teoretice" relativ distincte asupra practicilor culturale: primul caută să dezvăluie, apoi să denunțe mecanismele de alienare și dominare culturale; cel de-
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Gandhi et al., 1993, Venturi et al., 1996, Wali et al., 2003, Urbanek et al., 2004, Elsharawy et al., 2007). Mai mult, s-au constatat pierderi ale rețelei normale de elastină-colagen (Wali et al., 2003). Una dintre explicațiile cele mai pertinente implică activitatea de proteoliză realizată de celulele musculare netede, prin activatorii plaminogenului conținuți în vacuolele citoplasmatice (Robert, 1986, Stahl, Muellar, 1995). Proteoliza poate afecta tonusul peretelui când deconectează unitățile elastin-contractile dintre fibrele elastice și celulele musculare netede, rezultând scăderea elastinei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
printr-o imagine anxiogenă, semnalarea direcției prin indici vizuali etc.), semnul reprezintă o realitate inconturnabilă a lumii moderne, prezență fetiș, prezență tutelară, la fel de importantă pentru cultura contemporană ca faptul în ideologia pozitivistă a secolului trecut. Disciplină paradoxală, disciplină vampir în pertinenta formulare a lui Umberto Eco, ce încorporează totul sub pălăria integrativă a semnului și sistemelor de semne (de la circ la bucătărie, de la publicitate la teoria narativității, de la studiul plantelor la cel al muzicii), semiotica ocupă un spațiu al răspîntiilor în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
invitaților în primul rînd). Opozițiile fundamentale endogen/vs/exogen (adică materii prime naționale sau exotice), central/vs/periferic (baza mesei și adausurile), accentuat/vs/non-accentuat (sau savuros/vs/insipid) construiesc următoarea arhitectură a combinațiilor în care semnul + sau marchează caracterul pertinent, respectiv nepertinent al opozițiilor respective. Bucătăria franceză central/periferic accentuat/neaccentuat Bucătăria engleză + + - Bucătăria franceză - - + (C. Lévi-Strauss, 1978: 106.) Altfel spus, gastronomia engleză pune accentul pe preparate naționale (pudding, porridge etc.) nu excesiv de savuroase și reprezentînd baza mesei, în timp ce gastronomia
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fundamental în abordarea semiotică, cu condiția să nu fie considerat exclusiv (cf. și J.J. Nattiez, 1987:50); de fapt, semiotica și structuralismul sînt inseparabile, deoarece studiind semnele trebuie investigat și sistemul relațiilor ce creează posibilitatea producerii semnificației și reciproc, relațiile pertinente între iteme nu pot fi determinate în absența definirii lor semiotice (cf. și W. Nöth,1990:297). 3. FERDINAND DE SAUSSURE SI MODELUL DIADIC AL SEMNULUI 3.1.Definirea semnului în semiologia lui Saussure Lingvistul genevez Ferdinand de Saussure (1858-1913
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
limbii, Saussure stabilește distincția științifică între cod și mesaj (reluată de R. Jakobson, R. Barthes, U. Eco) și construiește conceptul de sistem al limbii, destul de vag pînă la el. Limba ca sistem ce nu cunoaște decît propria sa ordine este pertinent analizată prin metafora jocului de șah. O partidă de șah, afirmă Saussure este realizarea artificală a ceea ce limba ne prezintă sub o formă naturală. O stare a jocului corespunde unei stări a limbii. Valoarea pieselor depinde de poziția lor pe
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]