7,124 matches
-
izbește-un val - Tresar prin somn și mi se pare Că n-am tras podul de la mal. Un gol istoric se întinde, Pe-aceleași vremuri mă găsesc... Și simt cum de atâta ploaie, Piloții grei se prăbușesc. De-atîtea nopți aud plouând... Tot tresărind, tot așteptând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre... și viziunea apocaliptică a unei ploi negre, de cărbune: Carbonizate flori, noian de negru... Sicrie negre, arse, de metal, Vestminte funerare de mangal, Negru profund, noian
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a unei ploi negre, de cărbune: Carbonizate flori, noian de negru... Sicrie negre, arse, de metal, Vestminte funerare de mangal, Negru profund, noian de negru... Vibrau scântei de vis... noian de nergu, Carbonizat, amorul fumega Parfum de pene arse, și ploua... Negru, numai noian de negru. Bacovia și-a creat un stil al pateticului, o varietate de satanism, cu punctul de plecare în Rollinat și în Edgar Poe. El stă singur în cavou, privind sicriele de plumb și ascultând scârțâitul coroanelor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ce cătușă Nu m-a oprit; Ne mai desparte?... Îngerul de la trepte Am intrat în odaie, Ferestrele deschise: Nu s-a uitat, Albe și drepte Fata cea bălaie Trepte-am urcat; (Îngerul din odaie) ' Mi-ntinsese mâna și murise. Când plouă, "bat îngerii în tobe de nori", îngerii zidesc raiul, păzesc la poduri, albinele sunt "îngeri iuți", avionul e "un arhanghel de fier". În mistica lui V. Voiculescu întîlnim și o formă specială de devoțiune. Prin mijlocirea îngerilor, omul se pune
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
va impune ?"465. "Din cifrele de mai sus cititorul va vedea lesne în ce raport dezasturos stau reformele și pretinsele noastre progrese cu scăderea populației. Din vremea Unirii până la 1864 populația se înmulțea încă cu 31,6 procente. La 1864 plouă reformele toate costând bani. Sporul populației scade la jumătate, la 15,3, și continuă scăzând"466. Atunci când apare în finalul articolelor, adresarea directă dobândește valoare conclusivă, relevând valențe pragmatice evidente: "Un adevăr am voi să-i rămâie cititorului din toate
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ocrotitoare În fața naturii rele. Alecsandri se apără de ea În două feluri: prin retragerea În cămin sau evaziunea spre locurile Însorite. Corespondența către amicul Ghica este plină de proiecte de fugă din fața vîntului, ceții, frigului. „Este frig, bate vîntul și plouă!” - Îi scrie la 21 iunie 1885, de la Paris - anunțîndu-l totodată că se pregătește să plece la Aix-les-Bains. Lui Dimitrie Ollănescu-Ascanio Îi trimite În același an, dar În plină iarnă (30 decembrie), tot de la Paris, cîteva rînduri despre viața politică și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
zile dacă vreo nemulțumire neașteptată nu va veni să mă Întrerupă.” CÎnd termină FÎntîna Blanduziei scoate un „uf de mulțumire”, semn că tot mai plăcute sînt lenea, meditația la gura sobei sau voiajul prin Europa. La Paris, cînd este frig, plouă și bate vîntul, cum se Întîmplă la 21 iunie 1885, Alecsandri profită pentru a se deda „la cîteva ore de dulce lenevie”. Căci - mărturisește el prietenului Ghica - „tot ce se aseamănă mai mult sau mai puțin cu lenea - are dinainte
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cadrul și starea ce permite nașterea poeziei. Să cităm cîteva fragmente din Serile de la Mircești: „Perdelele-s lăsate și lampele aprinse, În sobă arde focul, tovarăș mîngîios Și cadrele-aurite, ce de pereți sînt prinse, Sub palida lumină, apar misterios. Afară plouă, ninge! afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe cîmpul Înnegrit; Iar eu, retras În pace, aștept din cer să vie O zînă drăgălașă, cu glasul aurit. Pe jilțu-mi, lîngă masă, avînd condeiul-n mînă, CÎnd scriu o strofă dulce pe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
interesează tema noastră. Nici situația, nici consecințele. Dar vine numaidecît alta care are legătură cu erosul. Atunci, de exemplu, cînd ibovnicii sînt Înăuntru ( În circiumă) și muierile așteaptă afară: „atuncea sînt Întunericimi, urmează vreme umedă și, cumva de nu va ploua din ceri, izvorăsc picăturile din ochi”... Previziuni ambigue, propozițiuni deocheate, Întunericimi suspecte! Anton Pann este cel dintîi care aduce În literatura imaginea unei conjugalități degradate. Eroina istorioarelor lui morale e, de regulă, muierea rea. Viața a făcut din Izolda o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
presupun abilități esențiale pentru executarea actelor grafice ulterioare: exerciții de imitare a cântatului la pian, toba, fluier; exerciții de tactare a ritmurilor diferite alternativ, simultan cu mâna și piciorul; exerciții de mimare a zgomotelor produse de ploaie de intensități diferite (ploua liniștit, ploua tare, tuna etc); exerciții de manipulare a plastilinei (bile, turtite, firimituri, bastonașe, colăcei); exerciții de acoperire a unui contur cu plastilină prin aplatizare și întindere; exerciții de mâzgălire pe spațiul foii; exerciții de hașurare în contur mare; exerciții
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
esențiale pentru executarea actelor grafice ulterioare: exerciții de imitare a cântatului la pian, toba, fluier; exerciții de tactare a ritmurilor diferite alternativ, simultan cu mâna și piciorul; exerciții de mimare a zgomotelor produse de ploaie de intensități diferite (ploua liniștit, ploua tare, tuna etc); exerciții de manipulare a plastilinei (bile, turtite, firimituri, bastonașe, colăcei); exerciții de acoperire a unui contur cu plastilină prin aplatizare și întindere; exerciții de mâzgălire pe spațiul foii; exerciții de hașurare în contur mare; exerciții de presare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
C. Radeș Pe obraz, pe nas, pe umăr, Tot cad fulgii, fără număr. S-a oprit în palmă unul... Iute, iute, închid pumnul. Desfac pumnul, Unde-i fulgul? Am în mână-un strop de roua, Sau un bob de apă? Ploua? S-a topit în mâna mea, Cu o lacrima de nea... Săniuța mea Uite săniuța mea, Zboară că un fulg de nea. Cand o șui pe derdeluș, Trage spre alunecuș. Când se vede-n sus, ei bine, Ar zbura și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pitic. Numai nenea Nicolae A văzut pe unul mic. 109 O, e gură mea când strig, O, e roată, e covrig O, e chipul oului Și e gras de felul lui. Pic, pic, pic, Ploaia cântă-n geam peltic. Astăzi ploua... nu-i nimic. Rica nu stia să zică Rău, rățușca, rămurica, Dar de când băiatu-nvață Poezia despre rata, Rica știe cum să zică Rău, rățușca, rămurica. (Malina Cajal Rica nu stia să zică) S: ne este foarte drag S e
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
rural, apoteozând trecutul, strămoșii, părinții, îndeosebi mama, sanctificând eroii neamului, creând un tărâm de lume mitică. Trecând printre crucile din „cimitirul bătrân”, poetul îi salută pe cei duși: „Bună dimineața, Grigorie! Bună dimineața, Filoftei! / - Bună dimineața, Ieronime”. El aude cum „plouă în munții Carpați peste oasele fraților mei”, cum „leuzele mamelor murmură repede ruga / De amintire nestinsă și dragoste”. Uneori e bântuit de sentimentul, atât de frecvent în lirica ardeleană, al dezrădăcinării, contrapunctat de dorința întoarcerii la vatră: „Eu am uitat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
faptul că semnalul a fost prezentat. Cantitatea de informații transmisă este afectată atât de (a) cantitatea de incertitudini prezentate înainte ca semnalul să apară și (b) cantitatea reducerilor de incertitudini. Dacă în timp ce mergi prin ploaie prietenul tău te atenționează că plouă, semnalul transmite puține informații pentru că în origine existau puține incertitudini. Dar dacă prietenul ar fi spus că tocmai plouă în Deșertul Sahara, acest semnal realizează transmiterea unui număr mare de informații, deoarece (a) există probabilitatea scăzută de realizare în deșert
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
înainte ca semnalul să apară și (b) cantitatea reducerilor de incertitudini. Dacă în timp ce mergi prin ploaie prietenul tău te atenționează că plouă, semnalul transmite puține informații pentru că în origine existau puține incertitudini. Dar dacă prietenul ar fi spus că tocmai plouă în Deșertul Sahara, acest semnal realizează transmiterea unui număr mare de informații, deoarece (a) există probabilitatea scăzută de realizare în deșert a fenomenului, și (b) nu deții informații anterioare cum că acolo ar ploua. Într-o enunțare mai generală, cantitatea
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
prietenul ar fi spus că tocmai plouă în Deșertul Sahara, acest semnal realizează transmiterea unui număr mare de informații, deoarece (a) există probabilitatea scăzută de realizare în deșert a fenomenului, și (b) nu deții informații anterioare cum că acolo ar ploua. Într-o enunțare mai generală, cantitatea de informație (H) este dată de o simplă ecuație : Unde Pi este probabilitatea desfășurării unui anumit eveniment. Odată cu scăderea probabilităților de desfășurare a evenimentelor, cantitatea de informație este mai mare atunci când semnalul arată creșterea
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
rând, încerci s] decizi care dintre tr]s]turi conteaz] în ceea ce privește modul în care ar trebui s] te comporți. Este adev]rât c] spunem „a te hoț]rî”, dar nu e diferit de a hoț]r] c] probabil nu va ploua mâine; în ambele cazuri consider]m c] ceea ce facem este o încercare a pune lucrurile la punct. Nu presupunem c] ceea ce conteaz] depinde de noi, astfel c] orice „decizie” sincer] este bun], mai mult decat presupunem c] depinde de noi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1998:533-39; vezi și Schifirneț, 2001:124-25. 13 Prin generația pașoptistă înțeleg aici, în spiritul ideilor lui Motru, noua clasă de avocați și politicieni, formată din bursierii de la '48 și de după, ce își doreau ca în școlile Apusului să le plouă învățătura în cap vezi Motru, 1998:164-65. 14 Vezi Motru, 1998:69-70. 15 Vezi Motru, 1998:82-83. 16 Vezi de exemplu Motru, 1984: 579 sau 1998:73. 17 Lucrare ce prin stil și metodologie se apropie mult de cartea lui
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ce mină bună aveți azi! Dacă nu-i aplica pe loc prăpăditului o hipnoză țeapănă (s-o țină minte), îl îndemna, țărănește, să nu se lase melancolizat de ploaia mocănească de-afară, că de cînd e lumea lume mai și plouă. Scurt. În schimb, pedantul magistru Pirozynski, mînuindu-și ironia cu subțirime de pan poleac, îl plimba pe pricăjit prin tratate, convingîndu-l, finalmente, că mina lui e una... de aur. Două stiluri. De extrapolat. Cînd în București descinde trimisul organismului european, să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am pre Domnul care mă grijește,/ Din svânta sa casă ce să odihnește .../ Vede pre cel meser și pre tot lipsitul,/ Derepțâi și strâmbii de pre tot pământul./ Deci strâmbătatea cine o iubește, / Acela el sângur sufletu ș-urește./ Că va ploua Domnul cu iarbă pucioasă/ Preste necurațâi, și holbură groasă,/ Foc și sterevie cu năvală mare,/ Le-a trimise lanțuri, păhar de pierzare. (29) Nu suntem departe de programul iconografic al lui Petru Rareș, de simbolistica exorcizării demonicului și a morții
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
să-și strângă recoltele, iar vântul bate lin prin ramurile copacilor. Când soarele apune după deal, începe forfota căruțelor care se încovoaie sub bogăția recoltelor. Ziua începe să se micșoreze, noaptea devine mai lungă , timpul se răcește și începe să plouă din ce în ce mai des. Când se așterne întunericul, liniștea este deplină, tăcere de mormânt. Lucian Ambăruș BINE AI VENIT, PRIMĂVARĂ ! A sosit primăvara. Păsărelele au venit. Soarele își face loc printre norii cenușii, trimițând câteva raze spre întinderile albe. O rază de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
m-am trezit. Am înțeles din acest vis că o carte este o potecă presărată cu pietre scumpe, ducând către Paradisul cunoașterii. Citește și nu vei regreta ! Din carte, învață, căci nimeni nu se naște învățat, iar din cer, nu plouă cu învățătură. Cartea este oglinda realității, ea îți luminează drumul în viață și astfel, citind, ochii tăi vor sclipi și vor reflecta mai multă înțelepciune. Ce plăcut e să citești ! E atât de relaxant ! Ce frumoase-s cărțile ! Vorba poetului
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de captivante încât ne fac să uităm de sanie și de zăpadă. Știind cât de mult ne plac poveștile și că, ascultând, uităm de toate, a avut grijă ca în cuptorul încins al sobei să pună câteva gutui..... FAMILIA MEA Plouă tare. Mama și tata intră grăbiți și azi în casă. Stau lângă ei și mă gândesc ce bine e să ai o familie. Familia mea are patru membri: mama, tata, eu și fratele meu, Adi. Era să-l uit tocmai
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pătrunsă de amintirile ei fascinante, călătoresc mereu în Împărăția Basmelor pentru a nu uita că vremea lui .. A fost odată...e vremea noastră, a celor care iubim copilăria plină de mister.... CĂLĂTOR ÎN LUMEA DE VIS A BASMULUI Este seară. Plouă.Maria se gândește ce frumos ar fi dacă ar fi și ea o zânuță ca să vegheze somnul copiilor, să le spună povești cu Alba ca Zăpada, Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana. Să poată să facă și ea parte dintr un basm
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
existența morfemului CAUS pentru că a fost suprimat Cauzatorul Ambiental; în alte cazuri, CAUS adaugă numai un argument la predicatul incoativ la origine. Pesetsky (1995: 109) vorbește despre un it ambiental, care apare numai în poziția de subiect: It is raining ' Plouă'. Ruwet (1991)119 a arătat că it nu e argument extern, deci verbele meteorologice ca rain sunt inacuzative. Pesetsky propune o analiză diferită: it ambiental e limitat la pozițiile de argument extern. Cei doi autori sunt de acord asupra faptului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]