7,887 matches
-
rasei... Din toate țelurile scumpe inimei românești, cel dintâi este rezolvarea În tot ansamblul ei a problemei evreiești din țara noastră”. Ziarul a promis că această acțiune este doar primul pas. Ilie Rădulescu XE "Rădulescu, Ilie" , redactorul-șef al ziarului Porunca Vremii, a făcut În ziua pogromului o trecere În revistă „istorică” privind semnificația hotărârii Conducătorului XE "Antonescu, Ion" de a-i izgoni pe evrei din satele din Moldova, XE "Moldova" care Încheie cu succes o luptă dusă de distinși români
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Basarabia ești răzbunată”. Pogromul de la Iași a fost absorbit de imensul fluviu de ură și dezinformare care inunda zilnic presa de la Ministerul Propagandei Naționale, intensificându-se o dată cu publicarea comunicatului guvernului. A dispărut aproape deosebirea dintre presa antisemită sălbatică, de genul Porunca Vremii, Gazeta Țării, Sfarmă Piatră, Curentul ș.a., și presa așa-zis serioasă, care doar comunica măsurile Împotriva evreilor fără să mai pună gaz pe foc. Toți instigau, toți amenințau, toți acuzau - și toți au descris măsurile luate drept o introducere
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
XE "Cheptea, S." , S. (eds.), Inscripții ebraice, in Inscripțiile medievale și din epoca modernă a României, Vol. I, Iași 1994 Spina, G., „Portretul unui huligan (Const. Ifrim)”, Viața Evreească II, București, 8.6.1946 Ziare românești 1941 Curentul Gazeta Țării Porunca Vremii Timpul Unirea Universul Titluri - Documente 1. Cetățenilor (de tipărit la inceputul cartii, pe spatele tablei de materii, ori unde credeți de cuviința). 2. Lista cu numerele de identificare a celor 27 de vagoane ale „trenului morții” spre Podu Iloaiei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
evreu a rezumat imaginea lui Ifrim - G. Spina, „Portretul unui huligan” (Const. Ifrim), Viața Evreească II, 08.06.1946, București. Memoriul lui Hahamu XE "Hahamu" , pp. 68-69. Ibidem, p. 69. A.C. Cuza XE "Cuza, Alexandru C." , „Problema judaismului În România”, Porunca Vremii, 23.09.1943. Gazeta Municipală, 26.09.1943. Memoriul lui Hahamu XE "Hahamu" , p. 69. A. Hahamu XE "Hahamu" , „Deshumarea și profanarea cimitirului de la Iași”, Yad Zikaron Leiahadut Romania, Organizația Askanimilor [activiștilor] sioniști din România În Israel, Tel-Aviv, nr.
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
77 (numărul paginilor este indescifrabil). Benjamin, Stenograme, nr. 102, p 277. Stenograma ședinței consiliului economic al guvernului, 12 septembrie 1941, Benjamin, Stenograme, p. 315. Unirea, 25.06.1941. Ibidem. P. Șeicaru XE "Șeicaru, Pamfil" , „Marea denunțare”, Curentul, 27.06.1941. Porunca Vremii, 26.06.1941 Timpul, 28.06.1941. „A Început lupta pentru purificarea rasei”, Curentul, 28.06.1941. I. Rădulescu XE "Rădulescu, I." , „Izgonirea jidanilor din satele Moldovei”, Porunca Vremii, 29.06.1941. „Ostași, cu Dumnezeu Înainte”, Unirea, 29.06
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
P. Șeicaru XE "Șeicaru, Pamfil" , „Marea denunțare”, Curentul, 27.06.1941. Porunca Vremii, 26.06.1941 Timpul, 28.06.1941. „A Început lupta pentru purificarea rasei”, Curentul, 28.06.1941. I. Rădulescu XE "Rădulescu, I." , „Izgonirea jidanilor din satele Moldovei”, Porunca Vremii, 29.06.1941. „Ostași, cu Dumnezeu Înainte”, Unirea, 29.06.1941. Acest Însemn se referă la steaua roșie. Discursul locțiitorului primului-ministru la radio a fost publicat la 1 iulie 1941, În Universul. „Stalin XE "Stalin" este evreu”, Gazeta Țării
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Însemn se referă la steaua roșie. Discursul locțiitorului primului-ministru la radio a fost publicat la 1 iulie 1941, În Universul. „Stalin XE "Stalin" este evreu”, Gazeta Țării, 1.7.1941. Ilie Rădulescu XE "Rădulescu, Ilie" , „Senzaționala demascare a anarhismului iudaic”, Porunca Vremi, 02.07.1941. Mișcările antisemite au susținut că nu exista evreu român - cu alte cuvinte, evreu care a absorbit cultura română și se identifică cu poporul român -, ci că toți evreii sunt „jidani”. Timpul, 04.07.1941. „Trădări”, Universul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
idealurile de obicei ne amăgesc, dar fără ele, rămânem mai săraci. De pildă, chiar și acum, în lumea asta excesiv pragmatică în care trăim, lipsa unor principii regulatoare ale existenței se vede într-un mod negativ. În definitiv, cele Zece Porunci care ne-au fost date au venit ca un principiu regulator, într-o vreme în care oamenii credeau în mulți idoli și aveau idealuri foarte contradictorii, aș zice, pentru a li se da o misiune cât de cât coerentă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
care nu apucau să domnească niciodată. Iar un domnitor de bună credință, vrednic și cu milă de popor, care își propunea să realizeze ceva pentru țară era oricând sortit să fie “mazilit”, dus în surghiun sau ucis fără judecată la porunca sultanului sau a vreunui mare vizir. Acestea au fost condițiile istorice în care jumătatea de est a Moldovei a suferit o separare și aproape un milion de cetățeni moldoveni au fost despărțiți pentru o lungă perioadă de timp. În rândurile
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
patru ani pe bulevarde aglomerate. Dac-ar fi să ne referim strict la momentul Genezei, omul îl condamnă pe Dumnezeu pentru că l-a înzestrat cu rațiune, dar tot către El își întoarce fața pentru direcție (de aici, probabil, Cele 10 Porunci). Întâlnim astfel de manifestări și în viața de zi cu zi: de câte ori nu vedem elevi care se revoltă împotriva unor reguli ale școlii? Sau oameni careși critică șefii? Sau lideri politici defăimați de presă? Scrierile Vedice condamnă comportamentul subordonatului: "Este
A doua oară unu by Diana Dupu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92923]
-
Disponibilitatea de ați ucide pe evrei era foarte larg răspândită printre germanii obișnuiți; după cum arată Goldhagen prin exemplul batalionului de poliție 101 din Hamburg, o trupă alcătuită din civili obișnuiți din toate păturile sociale, care, fără să fi existat vreo poruncă a vreunui superior, au săvârșit, din proprie inițiativă, masacre îngrozitoare împotriva populației evreiești din Est. Antisemitismul eliminatoriu nu este o specialitate germană „Moartea socială“ este prima treaptă a rasismului eliminatoriu - împotriva africanilor, a amerindienilor sau a evreilor. Conflictul din Orientul Mijlociu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
se produce prin măreția dragostei. Creștinismul este o religie anti-egoistă, a maximei generozități. Prin generozitatea sa și a lui Dumnezeu, omul devine om, oferit sieși prin ceilalți. Prin dragostea 258 față de semenii săi, față de familie și ceilalți oameni, creștinul împlinește porunca lui Dumnezeu. Dragostea este la îndemâna tuturor și funcționează ca un dar ceresc, izbăvitor. Chiar dacă inițial apare ca o religie a celor obidiți, cu timpul creștinismul, prin forța sa, se va impune ca o religie dominantă 259. Pe acest fond iubirea-pasiune
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Mediu au avut o contribuție decisivă la declanșarea Reformei și descătușarea construcției sociale de rigorile impuse de Biserică. ,,Pentru rabini etica este o prioritate și o adevărată obsesie. Totul, în exegeza lor asupra legii și în explicarea de către ei a poruncilor divine se reduce la această unică idee: să ai întotdeauna o atitudine morală față de aproapele tău"324. Nevoia de morală și împlinirea ființei umane prin "celălalt" este o luptă cu un caracter uman care ,,investește în patimi, orgoliu și aviditate
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
galbenilor sau albilor"178. 5.5. Spiritul faustic Unul dintre cele mai importante mituri ale culturii noastre este acela al căderii omului în păcat. Creat ca ființă din trupul lui Dumnezeu, omul dorește mai mult și ajunge să nu respecte porunca divină de nu mușca din pomul cunoștinței binelui și răului. Starea de până atunci era de una de bine și liniște numai că șarpele, personificare a răului, ajunge s-o spulbere prin îndemnul pe care i-l adresează Evei. Dacă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nesupunerii". C.S. Lewis, Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii, Editura Humanitas, București, 2012, p. 409. 18 ,,Așadar în dezvoltarea doctrinei se susține că omul, așa cum l-a făcut Dumnezeu, era întru-totul bun și întru totul fericit, dar a nesocotit porunca divină și a ajuns așa cum îl vedem noi azi". C.S. Lewis, Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii, Editura Humanitas, București, 2012, p. 410. 19 ,,Acest păcat a fost descris de Sf. Augustin drept consecință a orgoliului, a acelui demers
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Humanitas, București, 1993, p. 115. 153 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 115. 154 Weber afirmă: "Dar Dumnezeu dorește munca socială a creștinului, căci El vrea ca întocmirea socială a vieții să fie potrivită poruncilor sale, astfel încât să corespundă acestui scop. Munca socială a calvinistului în lumea aceasta este numai munca in majorem Dei gloriam". Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 119. 155 Max Weber, Etica protestantă și spiritul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
le trece prin gând să-i primească sfatul, ci râd și fac larmă până când cel ce făcea încercarea sau renunță singur să mai vorbească fiind copleșit de zarvă sau este dat jos de la tribună și scos afară de către arcași la porunca pritanilor. Așa procedează ei când este vorba de cele ce depind de meșteșug; dar când este vorba să delibereze despre organizarea cetății, se ridică și își dă cu părerea atât dulgherul, cât și fierarul sau curelarul, negustorul sau armatorul, bogatul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Rasă și istorie, Editura, Fides, Iași, 2001, p. 70. 195 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului,Editura Publica, București, 2012, p. 92. 196 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului, Editura Publica, București, 2012, p. 92. Mai mult ,,respectarea poruncilor Domnului, în Iudaism, duce nu la vreo lume de dincolo eterică, ci la un belșug de bunuri materiale". Facerea 49:25-26; Leviticul 16:3-13; Deutoronomul 28:1-13", op. cit., p. 93. 197 O privire ,,mai de sus", la scara istoriei, o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
încă pentru a produce ordine și morală. De altfel acesta este marele pariu, adică măsura în care vom reuși să impunem ordinea între noi fără ajutorul statului. ,,Studiul modalităților prin care i-a naștere ordinea, nu ca rezultat al vreunei porunci, provenind de la autoritatea ierarhică, fie politică, fie religioasă, ci ca urmare a auto-organizării unor indivizi descentralizați, constituie una dintre cele mai interesante și importante evoluții intelectuale ale timpului nostru". Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
la propriu, și la figurat - și reușește să țină piept nu numai soțului, ci și mitropolitului, și puterii. Nu vrea să vină la judecată, are un amant cu care este împreună de nouă ani, nu vrea să asculte nici una dintre poruncile pe care i le trimite mitropolitul. Dar de ce face acest lucru? Pentru că Marica Filipescu este mult mai bogată decât Constantin Brezoianu și pentru că are mult mai multe relații în interiorul aristocrației decât poate să aibă Constantin Brezoianu. Miza întregului proces este
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Destul să citim un fragment, de exemplu din capitolul VII, în traducerea impecabilă a lui Teodor A. Naum, prefațator N. Lascu... Regi își pun dintre cei de neam, căpetenii dintre cei viteji (...) Căpeteniile comandă mai mult cu fapta, decât cu porunca și, mai mult, cu admirația de care se bucură (...)... La mame, la soții se duc luptătorii să-și arate rănile, și ele nu se înfioară... și tot ele duc de mâncare ostașilor și-i îmbărbătează... Ba germanii cred că femeile
Descrierea Germaniei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12603_a_13928]
-
un reportaj-interviu cu Zoe Dumitrescu-Bușulenga, la aniversarea vârstei de 85 de ani. Câtă distincție, câtă luciditate!... Spunea: ,Intelectualul este în pericol din cauza părăsirii cărții; lucruri care nu se cădeau făcute sunt legiferate; trăim într-o lume din care a dispărut porunca iubirii de aproapele;"... La mulți ani, cu sănătate, Doamnă Bușulenga! ...Am văzut la televizor un reportaj de la înmormântarea lui ALEXANDRU PALEOLOGU - Dumnezeu să-l odihnească! Avea totdeauna rezervată în sufletul meu o lojă de onoare...
Școli prin care ,șuieră, suieră vântul"...(A.E. Baconsky) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11335_a_12660]
-
miraculoase opulențe. Dar, trecînd peste mirare, trecînd peste teamă, ceea ce simțea tot mai mult era rușine, asta pînă cînd o speriară niște vorbe umile. Făcînd o plecăciune, sluga arătă spre răzoarele de peonia. O singură floare din grădină, peonia, sfida porunca împărătesei. Peonia nu înflorise. Acești bujori, simbol al bogăției și fericirii, nu-și desfăcuseră petalele. Răzorul cu peonia zăcea, cenușiu și nemișcat, printre straturile strălucitoare. Tînărul grădinar Ciua observă că împărăteasa îi cercetează chipul și îl privește de parcă el ar
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
și îl privește de parcă el ar fi răspunzător de revolta peoniei. întrebă deci, tremurînd, dacă să distrugă plantele cele încăpățînate. împărăteasa suspină, ca trezită din somn. Nu, nu e nevoie să stîrpească bujorii, care au fost aclimatizați la curte la porunca tatălui împărătesei, dar Ciua să scoată plantele, cu rădăcină cu tot, și să le transporte de îndată în Lo Yang, unde cîinii sînt uneori atît de sălbăticiți, încît înfulecă pînă și petalele florilor. - Să nu rămînă nici măcar un singur butaș
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
tot, și să le transporte de îndată în Lo Yang, unde cîinii sînt uneori atît de sălbăticiți, încît înfulecă pînă și petalele florilor. - Să nu rămînă nici măcar un singur butaș, Ciua! - îi spuse băiatului. Alaiul trecu mai departe. Și, conform poruncii, carele se aliniară în curte iar Ciua le încărcă, umplîndu-le cu peonii. A doua zi, împărăteasa se plimba prin grădină. Bătea un vînt rece. Sărbătoarea luase sfîrșit. Se ofilise fiecare petală, fiecare floare se scuturase, murise. Răzorul peoniilor era răscolit
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]