7,321 matches
-
unică și ireversibilă și, prin definiție, nu presupune legi tocmai pentru că ea nu se reproduce” (Aron, 1948/1981, 299). În căutarea unui punct de plecare pentru noi cercetări care să suscite dezvoltări noi ale teoriei generațiilor, Gérard Mauger propune, În prefața ediției din 1990 a cărții lui Mannheim, Înlocuirea sintagmei un același mod de generație prin sintagma o aceeași clasă de condiții de existență, ambele definind „o anume situație socio-istorică”. Avantajul adaptării unei definiții largi de apartenență la o aceeași „clasă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este, bineînțeles, minimalizată sau justificată printr-o teorie bine plasată. În fine, el nu are plăcerea estetică, intelectuală sau afectivă a comunicării intersubiective, ci e un solitar, un alergător izolat a cărui singură plăcere este jubilația fracturării scenei sociale. În prefața cărții, profesoara Jacqueline Barus-Michel, În stilul său elegant și antrenant, ne atrage atenția asupra faptului că perversitatea, Învecinată cu seducția și plăcerea cinică, poate avea efecte catastrofale, iar coabitând cu sublimarea, poate deveni imună la educație. Perversul e inamendabil, el
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
avut o masivă prezență publicistică, prin articole de ideologie și comentarii literare, jurnalistică politică etc., colaborând - după debutul din 1935 la „Vitrina” - la „Păreri libere”, „Criza”, „Atlas” ș.a. A folosit pseudonimul Andrei Vălescu. A făcut și traduceri și a semnat prefețe sau postfețe la ediții sau traduceri din operele scriitorilor ruși (cărți de Valentin Kataev, Vera Panova, poemul Poltava de Pușkin, Arta și realitatea de Cernâșevski ș.a.), dar și la ale unor clasici din alte literaturi (Iluzii pierdute de Balzac ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
Braniște, Scrisori, traducere și note de Prof. David Popescu, Imnuri, traducere și introducere de Lector Dr. Dan Negrescu, 1994. Vol. LVII - Sfântul Ioan Casian, Scrieri alese. Așezămintele mănăstirești și Convorbiri duhovnicești, traducere de prof. Vasile Cojocaru și prof. David Popescu, prefața, studiu introductiv și note de profesor Nicolae Chițescu, 1990. Vol. LXIV - Fericitul Augustin, Confessiones - Mărturisiri -, traducere și indici de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, introducere și note de Preot Prof. Dr. Ioan Rămureanu, 1985. 121 Vol. LXXI - Boethius și Salvianus
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ecleziastică și de autoritate ocupă un loc din ce în ce mai mare. Ca urmare a crizei ariene, regula de credință cîștigă considerabil în precizie și tinde să se impună cu titlu de lege civilă. De asemenea, Ioan I. Ică, Origen contemporanul nostru, în prefața volumului, paginile (pp. 22-27) referitoare la instituționalizarea creștinismului. Cît despre islam, el a păstrat pînă astăzi unitatea între legea religioasă și cea civilă. Cînd discernămîntul legat de cele două niveluri cuprinse în această unitate lipsește sau e programatic evacuat, apar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
didactic recomandat spre a cunoaște. În afara plăcerii de a face, izvorâtă din visul armoniei dintre „a avea” și „a fi”, nu cred că există alte șanse spre a deveni împliniți și fericiți! V-ar mira, dragi studenți, să găsiți în prefața acestui curs lucruri care să vă sensibilizeze comportamentele și să vă atragă cu înțelepciune chiar și spre domenii pe care nu le-ați intuit niciodată? Eu cred, ca alți profesori ai dumneavoastră, că menirea noastră este să vă atragem spre
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
Werner Sombart și Hans Günther. În 1934, Anton Golopenția se mută la Leipzig, unde devine doctorandul lui Freyer (Golopenția, 2002b, lxi-lxii). Cea mai importantă influență asupra formării sale profesionale va fi cea datorată lui Hans Freyer și Arnold Gehlen; în prefața lucrării sale de doctorat, Golopenția mărturisea că în „profesorul Freyer autorul și-a găsit îndrumătorul de care avea nevoie în domeniul filosofiei sociale și în științele sociale, iar în profesorul Gehlen, îndrumătorul în filosofie” (Golopenția, 2002: 8). Știm că a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
realitate, ni se dovedește, aceste producții „infestate propagandistic” au exercitat un rol major în procesul de impregnare a contextului social și ideologic, în „făurirea” (folosesc intenționat un cuvânt mult uzitat în discursul agitatoric) unei gândiri sociale adaptate nevoilor puterii. În „Prefață”, autorii acestei reconstituiri o spun explicit: vor să readucă în fața celor de azi producții uitate, considerate acum maculatură sau rebuturi estetice, dar care au exercitat un rol important în epocă, în procesul de modelare a unui anumit tip de personalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dincolo de aceste aspecte, răzbate totuși influența paradigmei comportamentaliste. Apelul la date istorice și, pe alocuri, analizele de natură interpretativistă reflectă nevoia autorilor de unificare a paradigmelor și de evitare a „dogmatismului științific”. Aceste aspecte sunt reflectate încă de la început, în prefața lucrării Septimiu Chelcea formulând cinci axiome ale comunicării nonverbale: 1. „comunicarea nonverbală este filogenetic și ontogenetic primordială”; 2. „în relațiile interpersoanale directe este imposibil să nu comunicăm nonverbal”; 3. „comunicarea nonverbală reprezintă un element în sistemul comunicării umane și trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
főbb színterei”) prezintă cele mai importante domenii ale comunicării publice (comunicarea politică, comunicarea biserici/bisericilor, comunicarea consiliilor locale). În fine, ultima secțiune, intitulată „Cultura digitală și societatea informațională” („Digitális kultúra és információs társadalom”) schițează marile provocări ale culturii electronice. În prefața lucrării, Buda Béla* și Erika Sárközi vorbesc despre marile schimbări sociale din zilele noastre și atrag atenția asupra faptului că sociologii sunt puși în fața unor mari provocări sociale. După părerea acestora, vârtejul schimbărilor provoacă o incertitudine din ce în ce mai mare atât la
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
studiul Anton Pann. După un lung interval în care s-a dedicat activității de editor, revine cu o lucrare intitulată Tudor Vianu și lumea culturii (1998) și cu o importantă exegeză a poeziei eminesciene, Melancolia lui Eminescu (2002). A scris prefețe la o serie de volume de Vasile Alecsandri, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, Georgeta Mircea Cancicov, G. Ciprian, Lucian Blaga. Adevărata vocație, de editor, a probat-o în ediția Opere de Tudor Vianu (șapte volume între anii 1978 și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
din Hull (Marea Britanie). După 1960 a fost unul dintre cei mai activi traducători din limba engleză. Numărându-se printre puținii eseiști cărora li se publicau articole despre literatura occidentală contemporană, a contribuit la popularizarea unor autori printr-o serie de prefețe și prin două prezentări monografice, lipsite însă de rigoare și de originalitate: George Bernard Shaw (1958) și Hemingway, scriitorul (1966). Are meritul de a fi semnat versiuni românești din scrierile lui Ernest Hemingway, John Dos Passos, John Updike, William Faulkner
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
articolul Nuvelistica lui Ionel Teodoreanu. Colaborează în aceeași perioadă și la „Preocupări literare”. Ca romancier, începe în 1941, la revista „Albatros”, cu pagini din Jurnalul unui adolescent, versiune intermediară a romanului Tinerețe ciudată, tipărit în volum în 1943, cu o prefață de Ionel Teodoreanu. Deși „de o dezarmantă naivitate juvenilă” (Alexandru Paleologu), romanul interesează prin prospețimea stilului, cât și prin valorificarea liniei gidiene a esteticii autenticității. Cele câteva considerații scrise de Ion Pillat atunci când a citit romanul fiului său reprezintă o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
Lucian Valea), dar și reconstituirea biografiei unor autori precum Ion Pillat, Ion Barbu sau G. Călinescu, Ionel Teodoreanu, V. Voiculescu, pe care i-a considerat întotdeauna părinți spirituali. În 1976 apare postum eseul Dostoievski în conștiința literară românească, cu o prefață de Alexandru Paleologu. Din păcate neterminat, eseul include și dezvoltă mai multe articole: Exegeze dostoievskiene, B. Fundoianu și cazul Dostoievski, Descoperirea lui Dostoievski, Romanul românesc și influența rusească. SCRIERI: Tinerețe ciudată, pref. Ionel Teodoreanu, București, 1943; Moartea cotidiană, București, 1946
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
Spiridon, Marius Lazăr, Constantin Trandafir, Ioan Bogdan Lefter, Al. Dobrescu, Alex. Ștefănescu, Anton Cosma despre cele mai importante zece cărți de poezie, proză, eseu, critică și istorie literară din literatura română în perioada 1944-1988. Lansată în iulie 1988, cu o prefață de Ion Simuț, ancheta a fost stopată după numai două luni, fiind considerată de Consiliul Culturii „o manevră greșită a criticilor tineri, un atentat la integritatea literaturii române contemporane”. În condițiile în care opțiunea critică se poate exprima acum fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
POSDRU/89 1.5/S/62259, Project "Applied social, human and political sciences. Postdoctoral training and postdoctoral felowship în social, human, and political sciences" cofinanced by the European Social Fund within the Sectorial Operațional Program Human Resources Development 2007-2013. CUPRINS PREFAȚĂ: Iluminare sau obstrucțuionare prin comunicare (TEODOR DIMA) / 11 I. Comunicarea interculturală repere teoretico-științifice -perspectivă evolutiv istorică / 13 1.1. Introducere / 13 1.2. Delimitări conceptuale / 14 1.3. Știința Comunicării interculturale / 16 1.4. Începuturile și dezvoltarea Comunicării interculturale / 18
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
La Germaine de Tacite et l'originalité allemande", Le Débat, 78, ia-nuarie-februarie 1994, p.58, nota 38). 221 Citat din L. Kolakowski, L'Esprit totalitaire, Bruxelles, Complexe, 1978, p.104-105. 222 Alocuțiunea din 3 octombrie 1933 de la Leipzig, citată în prefața cărții lui A. Hitler Mon Combat (Mein Kampf), Paris, Éditions nouvelles, 1933, p.11. 223 Cf. în special L. Dumont, Essais sur l'individualisme, Paris, Seuil, 1983. 224 Cf. L. Dumont, "Are cultures living beings? German identity in interaction", Man
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
pur și simplu conservatoare: una creată de juristul catolic-autoritar Carl Schmitt care impune în 1931-1932 expresia totale Staat, cealaltă fiind legată de "conservatorii populari" (creștinii monarhiști). Cf. J.-P. Faye, Langages totalitaires, Paris, Hermann, 1972, p.269-275 și 377-390. 364 Prefața la A. Hitler, Mon combat, Paris, Nouvelles Éditions latines, 1933, p.11. 365 L. Kolakowski, L'Esprit révolutionnaire, Paris, Complexe, 1978, p.104. 366 L. Greenfeld, Naționalism, Cambridge (Mass.), Harvard University Press, 1992, p.395. 367 E. Hobsbawm, Nations et
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
parte, o fracțiune a Americii. Istoria românilor americani, nescrisă Încă, este nu numai o lucrare necesară, ci, Înainte de toate, o exigență ce nu mai poate fi amînată. Demersul nostru, care are un rost introductiv, se dorește a fi o posibilă prefață a viitoarei monografii a americanilor care se revendică a face parte din grupul etnic român. Jill MASSINO „Ei ne-au spus că trebuie să reconstruim ceea ce au distrus nemții” Povești ale femeilor deportate 1. Introducere: victime, istorie și memorie colectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dogmatist se constituie Într-un inventar de binevenite rectificări ale scrierilor nu foarte documentate și chiar diletante despre profesorul Dumitru Stăniloae. Cristian Vasile Dennis DELETANT, Teroarea comunistă În România. Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965, traducere de Lucian Leuștean, cu o prefață a autorului pentru ediția În limba română, Editura Polirom, Iași, 2001, 272 p. Istoricul Dennis Deletant este unul dintre puțin numeroșii academici din Marea Britanie care au ca obiect de studiu istoria României, În special cea recentă. Cunoscut În lumea profesioniștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o sporită precauție, după cum pe bună dreptate consideră și autorul. Istoricul britanic a fost ajutat În investigațiile sale de unii cercetători ai fostelor arhive secrete din România: Marius Oprea, Claudiu Secașiu, Robert Levy ș.a. Dennis Deletant le mulțumește deseori, În prefață și În note, pentru informațiile și documentele furnizate, ca și pentru precizările oferite. Nu-și arogă merite pentru ceea ce nu a făcut; e un exemplu și pentru istoricii români, pentru modul În care trebuie procedat. Din nefericire, mulți, prea mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care protagoniștii nu au de ales decît Între o nenorocire și alta”. Andrei Pippidi Ulrich BURGER, Misiunea Ethridge În România. The Ethridge Mission in Romania. Die Ethridge Mission in Rumänien, În românește de Florica Mateiaș și Raluca Schiau, cu o prefață de Dennis Deletant și o postfață de Romulus Rusan, Editura Fundația Academia Civică, București, 2000, 396 p. Înainte de 1989 sursele care priveau instaurarea regimului comunist erau În mică măsură accesibile, de regulă cu „voie de la partid”. Era vorba În special
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nu au lipsit nici izvoarele din arhive străine. Din categoria celor din urmă fac parte și documentele Misiunii Ethridge, datînd din noiembrie-decembrie 1945. Cel care a asumat publicarea lor este istoricul german Ulrich Burger, preocupat de istoria postbelică a României. Prefața lui Dennis Deletant, studiul introductiv al lui Ulrich Burger, cuvîntul editorului (postfața lui) Romulus Rusan sînt redate mai Întîi În limba română, apoi În engleză (prefața și postfața) sau În germană (studiul introductiv). CÎt privește documentele, ele sînt redate În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
română, apoi În engleză (prefața și postfața) sau În germană (studiul introductiv). CÎt privește documentele, ele sînt redate În traducere românească În prima parte a lucrării, apoi În engleză (dar și un mic text În rusă), facsimilate. În scurta sa prefață, Dennis Deletant are un stil dezinvolt, sfîrșitul textului fiind În maniera if history, o practică utilă ca gimnastică a minții: „Consecința postbelică În România ar fi putut fi diferită numai dacă În primăvara lui 1945 forțele generalului Patton ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dintru Început că această „istorie analitică a Convenției Democratice”, deși refuză „amprenta partizanatului politic sau a comentariului bazat În special pe opinii și judecăți de valoare” și ține să aibă ca fundament „judecăți empirice, factuale, teoria politică și comparativismul politic” („Prefață”, p. 11), stă În mod clar sub semnul subiectivității autorilor, ceea ce nu e neapărat un factor malign. În articolul „O istorie cu miză a Convenției Democratice” din Observator cultural (nr. 171), Gabriel Andreescu observă cu acuratețe: „[cartea] este departe de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]