7,964 matches
-
legate de aspectele politice, sociale și culturale specifice conjuncturii istorice. Și e un lucru deja constatat că înseși condițiile în care ele se manifestă sînt determinate de accidental, de crize, de tensiuni sau de marginalizări. Așadar, odată ce analiza, mergînd în profunzime, atinge ceea ce s-ar putea numi problema înrădăcinării în psihic a acestor fenomene, ai sentimentul că, scăpat de vîrtejul timpului, ajungi la acea ordine a unei durabilități primare. Reașezate în această perspectivă, marile mituri politice ale societăților de azi apar
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
intransigent moral. Viciul lui este viciul reflecției. Constanța, tânăra pe care o părăsește Munteanu pentru a se recăsători profitabil cu fiica unui demnitar comunist, reprezintă eșecul prin ricoșeu. Este tipul femeii buimace, femeia „cu două mâini stângi”, de o anumită profunzime psihologică. Risipitorii nu e un mare roman, dar este unul care schimbă ceva (important) în proza românească. Readuce în prim-plan condiția existențială a individului în luptă cu fatalitățile istoriei și cu alte fatalități, greu de prevăzut și greu de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
perspective: tipul auctorial (punctul de vedere al autorului); tipul actorial (punctul de vedere al personajului). G. Genette (1972) va reveni asupra problematicii în 1983 și J. Lintvelt (contestat de F. Jost, 1987) adaugă tipul "neutru", "behaviorist". Fiecare perspectivă este de profunzime variabilă (limitată sau nelimitată) și de orientare diferită (externă sau internă). În funcție de aceste criterii, pot fi distinse, așa cum J. Lintvelt propunea la un moment dat, trei tipuri narative: Tipul narativ auctorial: 1) percepție externă nelimitată [...] naratorul auctorial este omniscient și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
erotic; a doua dimensiune (sau perspectiva laterală) corespunde distribuției orizontale: la stînga vs la dreapta; a treia dimensiune (sau perspectiva de apropiere sau de depărtare) corespunde opoziției aproape vs departe, în față vs în spate: poate chiar să traducă această profunzime prin înăuntru vs afară; a patra dimensiune corespunde utilizării timpului: timpul cosmic (anotimpuri, ore, zile, luni etc.) sau timpul logos-ului (al scriiturii și al liniarității sale). În toate aceste cazuri este vorba de a face lizibil un ansamblu non-liniar
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în exemplele detaliate din schemele 11, 12, 13. Dispunem de acum de un model teoretic destul de sintetic pentru a fi ușor de manipulat (atît pentru producție, cît și pentru înțelegere). Expansiunea descriptivă se bazează pe tematizare, responsabilă de dezvoltarea "în profunzime" a micro-propozițiilor descriptive. Acest proces este facultativ și, în princi-piu cel puțin, infinit; el poate fi rezumat în următoarea schemă generală: etc. Înainte de a comenta această schemă, trebuie să subliniem caracterul deschis (teoretic infinit, dar limitat pragmatic) al expansiunii sale
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
locul curent al dezvoltării de micropropoziții narative (fără inserția obligatorie a unei secvențe propriu-zise). Pd. ASM poate fi de tip comparativ (Comp.), fie de tip metaforic (Meta.), fie de tip reformulare (Ref.). Micropropozițiile descriptive (pd) corespund unor niveluri ierarhice de profunzime 2, 3, 4 etc. Individul-argument al propoziției a fost deci prealabil tematizat, adică luat drept sub-temă pentru o expansiune predicativă de tip pd. PROPR și/sau pd. PART și/sau pd. ASM. Studiul mai multor exemple va ilustra toate aceste
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de această dată, o paralelă între raporturile din cadrul microstructurii și cele din cadrul macrostructurii. Fără a face o analiză aprofundată, vom dezvolta doar structura secvențială a celei de-a treia fraze: Continuarea frazei manifestă o aspectualizare de o mai mare complexitate (profunzime): 2. Complexitatea descrierii literare: tortul etajat din Doamna Bovary Căsătoria lui Charles cu Emma Bovary este o ocazie pentru Flaubert de a realiza o descriere tot atît de celebră ca aceea a șepcii: (41) (P1) Pentru torturi și nugale fusese
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
doilea (...) P3'' Conector + Pd (1'') SIT. Loc + (...) + Punctuație ȘI, ÎN SFÎRȘIT pe platforma de sus. Propunem un plan de ansamblu al textului ce va fi detaliat apoi, frază cu frază: Prima parte din P3 conferă o structură complexă de o profunzime ierarhică uimitoare pe 7 niveluri (schema 25), comparabilă cu cea din P3'' (schema 27), în timp ce P3' rămîne la un nivel de profunzime ierarhică moderat (schema 26). Fără a dezvolta prea mult acest punct, propunem doar reprezentarea schematică detaliată a unei
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ce va fi detaliat apoi, frază cu frază: Prima parte din P3 conferă o structură complexă de o profunzime ierarhică uimitoare pe 7 niveluri (schema 25), comparabilă cu cea din P3'' (schema 27), în timp ce P3' rămîne la un nivel de profunzime ierarhică moderat (schema 26). Fără a dezvolta prea mult acest punct, propunem doar reprezentarea schematică detaliată a unei secvențe cu mult mai complexă decît precedentele. Schema 25 Tema-titlu Tortul etajat (P3) / era mai întîi / Pd (1) SIT Pd (1) ASM
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
realităților sociale, urmînd, de aceea, să-și întemeieze tezele sale pe cercetările sociologice. În această direcție se remarcaseră, încă din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, C. Dimitrescu-Iași și Spiru Haret (12). Pe aceeași linie, dar nu cu aceeași profunzime, s-a manifestat și Garabet Aslan (1881-1923) (13). Alți teoreticieni aveau în vedere elaborarea unei teorii pedagogice a cărei axă să fie constituită din recunoașterea caracterului național al educației (I. Slavici, P. Șpan, Onisifor Ghibu). Și ei aveau în vedere
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
țăndări această credință a modernității, dar, cum capacitatea noastră de uitare este infinită, ne întoarcem actualmente la ea. Totuși, tripla revoluție care a traversat secolul al XX-lea revoluția cuantica, revoluția biologică și revoluția informatică ar trebui să schimbe în profunzime viziunea noastră asupra realității. În această carte, îmi asum afirmația făcută în 1948 de Wolfgang Pauli, laureat al Premiului Nobel pentru fizică și unul din fondatorii mecanicii cuantice: "[...] formularea unei noi idei de realitate este sarcina cea mai importantă și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
legitim să ne întrebăm despre rolul, poate capital, pe care experiența depresivă a jucat-o în elaborarea gîndirii lui Jung și Pauli. Experiența depresivă, ca moarte a sinelui, urmată de o renaștere, poate fi trăită ca o adevărată inițiere, prin profunzimea vertiginoasă a scufundării în adîncul sinelui. Aș îndrăzni chiar să formulez ipoteza că experiența depresivă a deschis vanele imaginarului și afectivității. Aceste experiențe depresive au fost însă asimetrice. Din cîte știu, Lupasco nu a trecut printr-o asemenea experiență. În
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
actualizează eterogenități? Nu, de la logicul elaborat de non-contradicție. Deci nu avem de a face cu o filosofie a contradicției, așa cum ni se spune, ci cu o filosofie identificatoare, ce se referă la contradictoriu"13. Concluzia lui Fondane este stupefiantă prin profunzimea ei premonitorie. Într-adevăr, abia în 1951 Lupasco publică Principiul antagonismului și logica energiei. Prolegomene la o știință a contradicției. Fondane a avut intuiția fundamentală a non-contradicției filosofiei lupasciene, văzută, ce-i drept, mai mult ca o eroare decît ca
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
efortului susținut este dat de două categorii de factori: Dan Iulian Alexe 44 factorii de mediu (temperaturile extreme, umiditatea, particulele de praf sau alte particule alergene, poluante) - aceștia acționează direct asupra respirației orale și pot provoca tulburări respiratorii; factorul calitativ (profunzimea mișcărilor respiratorii) - respirația orală este o respirație superficială. În efortul fizic crescut și menținut o anumită perioadă de timp (specific și practicării joggingului), respirația orală, chiar dacă este o respirație „anormală”, devine „o cale de suplinire a respirației nazale atunci când necesitățile
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
Renașterii, se va permanentiza. De acum înainte, gîndirea, poezia, arta europene rămîn fixate pe sursă. Filozofiile lui Platon, Aristotel, ale stoicilor și epicurienilor devin clasice, adică încorporate în mod generic în cultura oricărui literat european. Mai mult, cufundările succesive în profunzimile sursei scot de fiecare dată la suprafață roade noi. Cele mai prolifice dintre acestea s-au petrecut, la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, în locul care devine nucleul cel mai fierbinte al culturii europene: Germania. Goethe, Hegel, Schelling redescifrează fiecare în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
realitate chiar în momentul în care acesta își impunea prezența. Și asta în vreme ce lumea burgheză, capitalistă, științifică obținea succesele cele mai răsunătoare datorită faptului că se supunea tuturor principiilor realiste. Astăzi știm însă că știința, capitalismul, Europa se supuneau în profunzime unor impulsuri ce respingeau finitul, credeau în nesfîrșit și aveau în cele din urmă să uite de principiul de realitate. Literatura europeană n-a încetat să poarte în sine negativul nevăzut, făcut din suferințe și eșecuri, al imaginii euforice a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Numai că atunci ideea europeană era mai mult o reacție la diverse hegemonii, un element de echilibru, o aspirație compensatorie. Protagoniștii săi erau mai mult scriitori, filosofi cu procupări sociale, publiciști. Ideea aceasta, când compromisă de extremisme, când susținută cu profunzime, va primi tot felul de conotații în secolul nostru. Între un "europocentrism" agresiv și o insidioasă culpabilizare a sistemului european (A. Reszler, L'intellectuel contre l'Europe, 1976), intelectualitatea a ezitat mereu, cu argumente aproape egale. S-a spus chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în globalitatea sa, în contextul multiplelor sale relații cu alte fenomene din realitate. Este larg aplicabilă în fazele de inițiere cognitivă într-un anumit domeniu sau în învățământul elementar, dar pentru nivelele specializării este insuficientă, conducând la sacrificarea rigorii și profunzimii. De fapt,nivelul integrării pluridisciplinar este echivalent cu cel al multidisciplinarității. Singura distincție care se poate face între cele două concepte este legată de tipul de discipline care intră în procesul de integrare la acest nivel: pluridisciplinaritatea se referă la
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
de situații și de experiențe de învățare/formare” ( C. Cucoș ,2005, p. 120). Transdisciplinaritatea fundamentează învățarea pe realitate, favorizează viziunea globală, transferul cunoștințelor în contexte diverse, dar, introdusă excesiv, prezintă pericolul acumulării de lacune, al lipsei de rigoare și de profunzime în cunoaștere. Abordarea transdisciplinară plasează procesele individuale de învățare ele elevilor, nevoile, interesele și caracteristicile acestora în centrul experiențelor de învățare. Se produce o responsabilizare a elevilor în raport cu propria învățare, prin participare directă la toate problemele sau provocările lumii contemporane
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
modalități de progres. Elevii nu trebuie evaluați unii în raport cu ceilalți, scopul nu este de a-i ierarhiza, ci de a vedea evoluția, progresul , achizițiile. Utilizând pentru evaluare metode alternative precum portofoliul și proiectul interdisciplinar , evaluarea capătă noi dimensiuni calitative ( esențialitatea, profunzimea, funcționalitatea, durabilitatea, orientarea axiologică, mobilitatea, diversificarea, amplificarea treptată, aplicabilitatea) care permit elevului să-și transfere cunoștințele acumulate într-un domeniu de studiu la alt domeniu. Fiind instrumente complete și integratoare, portofoliul și proiectul reunesc cele mai bune rezultate și produse
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
lungimi de undă corespund aceste limite pentru cazurile fotosferei și a coroanei solare. 23. Deoarece transmisia radiației stelare infraroșii de 3 m m ce traversează atmosfera este de aproximativ 10% (mai ales datorită absorbției vaporilor de apă), să se calculeze profunzimea optică a atmosferei la această lungime de undă. Să se calculeze pe lângă aceasta și înălțimea stratului de vapori de apă și să se calculeze fracțiunea din profunzimea optică la observatorul din Mauna Kea din Hawaii situat la înălțimea de 5000
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
de aproximativ 10% (mai ales datorită absorbției vaporilor de apă), să se calculeze profunzimea optică a atmosferei la această lungime de undă. Să se calculeze pe lângă aceasta și înălțimea stratului de vapori de apă și să se calculeze fracțiunea din profunzimea optică la observatorul din Mauna Kea din Hawaii situat la înălțimea de 5000 metri față de nivelul mării. a) Deoarece există variații individuale, fiecare elev va face o calibrare personală. În acest scop măsurați un reper terestru de o lungime cunoscută
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
datele inițiale lipsesc sau sunt greu de obținut. Pot exista însă și eșecuri cauzate de interpretarea eronată a datelor disponibile și luarea de decizii greșite prin subestimarea sau supraestimarea relevanței unor informații existente. Dar și invers: pot exista evaluări de profunzime, care nu sunt însă încorporate în strategia unui proiect în desfășurare sau nu sunt transferate către planuri sau proceduri viitoare. Totuși, intenția noastră este una modestă: o evaluare a proceselor derulate în cadrul ciclului unui proiect de dezvoltare comunitară, cu accent
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
deveni familară cu resursele ce ar putea fi utilizate în rezolvarea problemelor. Consultantul trebuie să accepte în mod necondiționat premisa că toate deciziile trebuie luate de către membrii comunității și că toate acțiunile trebuie desfășurate numai după ce au fost discutate în profunzime de către aceștia (Wolf, 1949, 141-149). Doar atunci când facilitatorul/consultantul este localnic - și nu un actor specializat din afara comunității, interfață între comunitate și donatori sau comunitate și ONG-uri cu funcție comunitară (Sandu, 2006, p. 53) - se poate implica mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de la distanță și, mai rar, vizite în teren) a proiectelor în implementare, dar și de remediere a unor aspecte greu de rezolvat de către supervizor sau monitor. Gradul mare de încărcare a monitorilor, distanța fizică mai redusă față de comunități, cunoașterea în profunzime a unor realități locale sau regionale sunt argumentele privind necesitatea existenței lor în cadrul proceselor de supervizare. Supervizarea nu se desfășoară numai la un singur nivel (cel comunitar). În practica proiectelor de dezvoltare comunitară, sunt mai multe structuri organizatorice situate pe
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]